Ordonanta presedintiala. Jurisprudență Minori; Ordonanţă Preşedinţială

Judecătoria PIATRA-NEAMT Hotărâre nr. 1744 din data de 07.04.2017

ordonanță președințială

SENTINȚA CIVILĂ NR. 1744

PREȘEDINTE -AA

GREFIER - BB

Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect ordonanță președințială, formulată de reclamantul XX în contradictoriu cu pârâta YY.

La apelul nominal efectuat în ședința publică, au răspuns reclamantul XX și avocat Isac Ramona, pentru pârâtă, în baza împuternicirii avocațiale depuse la dosar.

În cadrul referatului oral al cauzei, grefierul de ședință a învederat următoarele:

- cauza se află la al treilea termen de judecată;

- procedura de citare este legal îndeplinită;

- pârâta a depus la dosar un set de înscrisuri, respectiv hotărâri judecătorești având ca părți pârâta din prezenta cauză și fiul reclamantului XX;

- a fost depus referatul de anchetă socială dispus a fi efectuat la domiciliul reclamantului;

- reclamantul a depus la dosar copia plângerii prealabile formulate împotriva numitei Aruxandei Tania, audiată în calitate de martor la termenul anterior;

Instanța comunică duplicatul înscrisurilor depuse de reclamant avocatul pârâtei pentru a lua cunoștință de conținutul acestora.

Reclamantul depune la dosar o adresă emanând de la ITM Neamț.

Avocatul pârâtei depune trei planșe cu mesaje și o copie a unei plângeri prealabile formulate de pârâtă împotriva numitului XX Petru, în două exemplare și pentru comunicare, însă reclamantul refuză primirea duplicatului, motivat de faptul că nu îl privesc aceste înscrisuri.

Reclamantul și avocatul pârâtei arată că nu au alte cereri de formulat ori probe de administrat.

Nemaifiind alte probe de administrat ori excepții de invocat, instanța constată finalizată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pe fond.

Reclamantul XX solicită admiterea acțiunii, arătând că a fost formulat un dosar pe calea dreptului comun, își dovedește urgența formulării prezentei cereri. Mai arată că nu a văzut copii din noiembrie 2016, astfel că solicită admiterea acțiunii așa cum a fost precizată.

Fetița cea mare a fost retrasă de la grădiniță, consideră că este spre binele copilului să meargă la grădiniță și nu să stea acasă. Arată că va depune în cursul zilei de astăzi sau de mâine plângere penală împotriva avocatei pârâtei, întrucât a fost numit pedofil. Când copii au stat la domiciliul lui, a dus-o zi de zi de fetița cea mare la grădiniță, pe când părinții pârâtei veneau doar sâmbăta și luau fetița. Cu privire la faptul că fetița cea mică este și acum alăptată, arată că aceasta are 2 ani și 9 luni, iar în hotărârea de divorț se arată că nu mai alăptează, astfel că nu pot fi două adevăruri.

Fără cheltuieli de judecată.

Reprezentantul pârâtei, av. IRsolicită respingerea cererii de ordonanță președințială, se va verifica dacă dosarul de fond are sau nu același obiect, nu a primit încă cererea de chemare în judecată din acel dosar. Consideră că aceasta acțiune nu are o cauză legitimă, această acțiune a fost formulată dosar la solicitarea soțului pârâtei, în mesaje se arată așa ";o să recuperez fetele, tatălui meu o să-i admită acțiunea, oricum din mai va lua fetele";. Întrucât nu este vorba de o legătură de afecțiune între reclamant și minore, acestea de abia ce l-au văzut de 3, 4 ori, nu s-a preocupat de aceste fete și apoi apare bunicul cu această cerere de ordonanță președințială, nu consideră că poate fi admisibilă cererea. Reclamantul nu știe să se preocupe de copii, cât timp a fost plecată, timp de 11 zile, pârâta a încercat să o înțarce pe fetița cea mică, însă nu s-a putut și au revenit la acest obicei. Reclamantul nu este responsabil cu aceste fetițe, când a intervenit ordinul de protecție formulat de pârâtă, după 11 zile, tatăl copilelor a luat fetița cu mascații și a dus-o la locuința reclamantului, iar în afară de reclamant mai locuia cu acesta și fratele soțului, Brețcanu Cosmin, chiar dacă în referatul de anchetă socială se indică că nu mai locuiește nimeni cu reclamantul, și fata a stat 11 zile cu reclamantul, însă acesta nu avea cu ce să o îmbrace, cu ce să o hrănească. Mama își căuta cu disperare copilul, singurul care avea cheia acelui imobil era fratele lui XX, iar fetița avea 2 ani și stătea singură în casă, reclamantul nefiind de găsit în acele momente. Acest comportament denotă că nici bunicul nu are o atitudine corespunzătoare față de minore, nu s-a probat afecțiunea dintre bunic și fetițe. Se opune în mod categoric preluării la domiciliul reclamantului a fetițelor, întrucât acesta nu are decât o sobă în toată casa. În mesajele depuse la dosar la acest termen, se poate observa niște amenințări, că XX va lua fetițele prin intermediul tatălui său, s-a lua măsura Ordinului de protecție, dar nu s-a soluționat plângerea penală formulată de pârâtă împotriva soțului său. Pe data de 28.03.2017, în mesaje XX o amenința pe pârâtă că va veni a doua zi la ea, iar pe data de 29.03.2017 dimineață acesta a agresat-o pe pârâtă pe stradă, i-a dat două palme după ceafă și a tras-o de păr, fiind salvată din mâinile acestuia de doi bărbați de pe stradă. Consideră că instanța are o mare responsabilitate în a admite această ordonanță președințială. Nici măcar fiului reclamantului nu i s-a încuviințat un program de vizită, cu preluare la domiciliu, ci doar la domiciliul pârâtei, întrucât s-a considerat că din domiciliul pârâtei nu ar putea lua fetițele. Singura legătură dintre reclamant și fetițe este doar legătura de sânge, însă nu și de afecțiune. Instanța nu este obligată să încuviințeze un program de vizită doar pentru acest lucru. În mesajele primite de pârâtă. Se arată că "tatălui nu i se poate respinge ordonanța"; pentru că XX nu mai locuiește cu reclamantul, acest lucru denotând că se încearcă orice posibilitate de a lua fetițele. La sfârșitul lunii martie, numitul XX a devenit mult mai "tupeist";, astfel că se opune categoric oricărui program de vizită, nu s-a dovedit temeinicia și nici un interes legitim. Poate, în viitor, se poate promova o altă cerere de acest gen.

Fără cheltuieli de judecată.

Reclamantul, în replică, arată că ordinul de protecție a fost făcut la comandă, iar poliția nu acționează pentru că nu are motive. De asemenea, pe data de 21, 22 martie 2017, pârâta a făcut un scandal foarte mare când a venit la domiciliul lor să îi bată. Ei sunt violenți, tatăl pârâtei este violent iar nevasta acestuia face numai provocări, după fiecare mesaj al fiului său merge la poliție. În anul 2015, pârâta a dispărut de acasă, a fost sechestrată de interlopi, iar mama ei a recuperat-o în gară. După ordinul de protecție, pârâta a mers la grădiniță, iar persoanele de acolo au dat o notă informativă, la creșă s-a încercat același lucru, însă nu le-a fost acordată nota informativă.

Instanța declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare cu privire la cererea de ordonanță președințială.

I N S T A N Ț A

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piatra Neamț la data de …., reclamantul XX a chemat în judecată pârâta ZZ, solicitând a-i fi încuviințață desfășurarea până la sfârșitul procesului de divorț a fiului său XX, parte a dosarului … a unui program de vizite cu minorele TTrespectiv RR, născute pe 4 Februarie 2012 respectiv 25 Iulie 2014.

În motivare a arătat că potrivit noilor prevederi ale Codului civil cu privire la interesul superior al copilului reiterat de legea 287/2009 care după numeroase studii de caz a reliefat efectele custodiei unilaterale sunt devastatoare în privința și în contextul separării totale a celor doi părinți prin divorț, aspect precizat destul de succint și în legea 272/2004 unde se stipulează că minorii trebuie să păstreze legături de afecțiune cu ambii părinți sau cu rudele din partea ambelor familii. A solicitat ca programul de vizite să fie desfășurat normal nu discriminatoriu, în fiecare vineri de la orele 16 până duminică orele 13 ale fiecărui week-end și în plus cere admiterea unui program excepțional de vizită cu preluare de la domiciliu pârâtei și de către Brețcanu Cosmin care este foarte atașat de minore si care resimt izolarea de ei în mod acut. A solicitat admiterea acestei ordonanțe deoarece una din condițiile de admisibilitate subliniază foarte succint dar literalmente legal că, minorii au dreptul să păstreze legături afective cu rudele apropiate care pot sa se ocupe de dezvoltarea armonioasa a acestora in cazuri urgente. A făcut trimitere la dispozițiile art.403 cod proc civ, arătând că părțile din acest dosar sunt rude de familie, însă după depunerea dosarului de divorț de către reclamanta ZZ pe data de 11 Noiembrie 2015 nu a mai beneficiat de cadrul legal de menținere a legaturilor afective cu minorele TT, respectiv RR de 4 si 3 ani. A subliniat faptul că pârâta a fost chiar alungată de acasă de părinți când au aflat că este însărcinată cu A și mai bine de un an a trăit în București din mila fundațiilor caritabile sau a preotului VG care a ajutat-o moral și financiar cu cele necesare vieții, deoarece părinții acesteia nu prea au dorit să își păteze orgoliul și reputația deși era vorba de un copilaș de doar câteva luni Cu privire la condițiile de admisibilitate ale acțiunii, a arătat că urgenta solicitării sale, în calitate de bunic patern al minorelor si intelectual cu o pensie bună, rezida în faptul că reclamanta profitând de rea-credință si lipsita de un serviciu trăiește din alocația copiilor si din mila părinților sau din pensia alimentara ce o solicita în avans de la soțul ei, iar procesul de divorț se află în faza apelului și a comunicării de aceea cu siguranța el se va definitiva abia în luna Octombrie sau chiar mai târziu. A mai arătat că reclamanta a retras minorele de la grădinița VF respectiv CP, unde frecventau forme de învațământ si aveau o viata armonioasa alături de alți copii, iar acum cele doua minore se află izolate si ținute în casa fără a avea contact cu biblioteca unde sunt înscrise sau cu societatea lucru ce a dus deja la o alienare foarte severa. O altă urgență constă în faptul că minorele sunt izolate total si de tatăl lor care nu are voie sa ia legătura cu ele ca urmare a unei interdicții obținute cu probe false iar pana in luna mai nici tatăl lor nu poate lua legătura cu ele. Reclamantului nu i se permite nici măcar să se duca in vizita la grădinița să duca cadouri minorei TTsi este jignit și umilit în public deși este un om onorabil si absolvent de facultate si văduv de peste 35 de ani. A continuat arătând că reclamantul nu a mai putut menține în mod normal legături personale cu minorele deoarece reclamanta după bunul ei plac invocând pseudo-motive grave, a acționat după bunul ei plac refuzând repetat și premeditat un program consensual de păstrare a legăturilor psiho-emoționale cu minorele dintre care minora TTera foarte puternic atașată de tatăl ei pe care îl striga—tati mieu,tati mieu. Deasemenea minora TTa manifestat un atașament special fata de tatăl ei care a avut-o în grija și în perioada concediului de creștere a copilului cu acceptul soției în perioada mai-august 2016 când minora era aproape toată ziua alături de tatăl ei. A subliniat că are o pensie buna si dispune de o vila cu 6 camere doua fiind goale si mobilate si utilate cu tot necesarul pentru a găzdui doua nepoțele. A făcut trimitere la un episod din data de 18 noiembrie când minora RR alături de pârât au fost agresați de numitul AI si de aceea cred că minora RR se afla în pericol deoarece nu îl agreează pe agresor. De asemenea minorele au tot ce le trebuie la domiciliul din strada Ion Creangă nr. 4 unde au curte si băncuțe sau alte jucării iar reclamantul resimte acut lipsa nepoțelelor care l-ar alina bătrânețea si singurătatea mai ales că minora TTseamănă leit cu soția decedata ceea ce imprima un sentiment de alinare sufleteasca unui văduv si o mângâiere foarte accentuată. A menționat că deși tatăl minorelor a câștigat peste 10 mii de euro în timpul căsniciei ratele la bănci sunt plătite de la divorț doar de el, reclamanta cere exclusivitate si autoritate totală, iar deși a stat cu TT trei luni în concediu de creștere anul 2016 cu acceptul soției pe care o căuta des la serviciu pentru a-i aduce bani și cadouri pentru copii, pârâtul este văduvit și puternic marcat de lipsa de comunicare cu minorele. TT a fost retrasă de patru ori după bunul plac al soției de la creșă iar în momentul de față nu frecventează căminul deși tatăl ei o ducea zilnic acolo. TT dorește chiar și la telefon să meargă cu tăticul ei la biserică sau la plimbare dar îi este interzisă legătura emoțională special cimentată în jurul lor mai ales că pârâtul a început să plătească rate de 300 lei pentru pensia alimentară a fetelor. Din aceste rațiuni cer sa se fixeze un program de vizite cu preluare de vinerea orele 17 pana duminica orele 17, așa cum este prevăzut si în codul civil articolul 397 privitor la conceptual de interes superior al copilului de a menține legături armonioase cu cei doi părinți sau cu rudele de sânge. A considerat că reclamantul alături de unchiul minorelor angajat la firma VG cu un salariu de 1550 ron au posibilități alături de tatăl lor să o reînscrie la creșă pe minora, să îi ofere minimul de viața decentă mai ales că a fost mai bine de 10 ani cadru didactic iar empatia cu elevii săi a fost una de excepție, iar interesul superior al copilului primează. Cu privire la condiția vremelniciei, a arătat că doresc acest program de vizite până la soluționarea definitive a procesului de divorț nr 9056/279/2015, care se poate prelungi periculos pentru stabilitatea emoționala a minorelor, iar minora TTsuferă pe undeva un proces de alienare profund. Alături de sora sa ele riscă să devină alienate total și să refuze orice legătură cu tatăl lor, deoarece li s-a sădit involuntar o teamă dușmănoasă datorată unui mediu nesănătos și ostil în care trăiesc. Un socru alcoolic si o mama fără serviciu nu pot oferi o dezvoltare armonioasa minorelor care suferă de izolare si de lipsa socializării cu alți copii. TTa primit de ziua ei mereu cadouri de la tatăl ei de la bunicul ei fiecare onomastică fetele era serbate cu mare bucurie de tatăl lor sau rude, care făceau sacrificii să le ofere o masa plină de toate bunătățile de la tort până la bomboane și cadouri vestimentare sau jucării. Cum TT este momentan retrasă și ea de la grădiniță fără motive întemeiate iar reclamanta nu mai are serviciu e de preferat ca bunicul patern si unchiul cu venituri de peste 2400 lei lunar sa aibă satisfacția de a contribui legal si armonios la dezvoltarea aptitudinilor minorelor în week-end. Programul trebuie stabilit tot cu un caracter vremelnic dar se poate presupune că procesul de divorț aparent încheiat va mai dura cel puțin un an din acest moment, prin exercitarea tuturor formelor de atac extraordinare și de aceea lipsa de contact cu rudele poate aduce vătămări si trauma minorelor care literalmente nu-si cunosc prea bine bunicii paterni si unchiul deși de cealaltă parte ele vad zilnic pe bunicii materni. discriminarea este evidenta si trebuie înlăturată de urgență deoarece mama fetelor este răzbunătoare si lipsita de venituri sau de afecțiune fata de liantul cu celelalte rude ale minorelor cărora le vorbește foarte urat de reclamant folosind arma nefireasca a șantajului emoțional. Un alt motiv lesne de înțeles pentru care cerem admiterea acestei ordonanțe este faptul că bunicul patern și cu fratele pârâtului oameni cu venituri consistente și cu un comportament normal în societate doresc să nu fie frustrați de bucuria de a-și vedea nepoțelele cărora le cumpără mereu hăinuțe sau dulciuri și le caută la grădiniță. S-a concluzionat solicitându-se prin liantul acestei ordonanțe reînscrierea ambelor minore la Grădinița si Cresa pe cheltuiala exclusivă a bunicului si a unchiului dar si a tatălui care doresc în unanimitate educarea si moralizarea corecta a minorelor.

În drept, au fost indicate dispozițiile art.581 cod proc civ.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei.

Nu au fost anexate înscrisuri, dar la data de … au fost depuse planșe foto și înscrisuri, de către CC. Întrebat fiind la termenul din .., reclamantul a arătat că înțelege să se folosească de aceste înscrisuri.

La solicitarea instanței, reclamantul a arătat că a formulat acțiunea în nume propriu -f.26

Legal citată, pârâta a depus întâmpinare pentru termenul din data de 29.03.2017, respingerea în totalitate a cereri de ordonanță președințială, ca fiind inadmisibila în primul rând, iar pe fond ca fiind neîntemeiată, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată conform chitanțelor depuse la dosar. În motivare a arătat că XX, socrul ei, cunoaște situația litigioasă dintre ea și XX, fiul său, care m-a chemat în judecată în mai multe dosare, unele în curs de soluționare, altele finalizate, formulează totuși și el această cerere de ordonanță, deși nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 997 și următoarele din C.proc.civ. A menționat că există o sentința civilă nr. …, pronunțată în dosarul nr. .., rămasă definitivă prin Decizia Tribunalului Neamț, prin care s-a emis un ordin de protecție pe o durată de 6 luni de la pronunțarea sentinței, prin care s-a stabilit ca fiul reclamantului să nu se apropie de ea, de minorele TT, RR, A, precum si fată de părinții ei. Mai mult, XX a mai formulat o altă cerere de ordonanță președințială ce a avut același obiect la care a renunțat în dosarul nr. .. al Judecătoriei Piatra Neamț. A solicitat rectificarea mențiunilor privitoare la nume și la domiciliu, arătând că între ea .. s-au derulat mai multe litigii, cu trimitere la fiecare dosar în parte. Pe fondul cauzei a arătat că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate cu privire la emiterea ordonanței președințiale. Cu privire la condiția de admisibilitate a urgenței, aceasta trebuie dovedită pentru că aceasta nu este prezumată de lege, deoarece art.919 Cod procedură civilă prezumă urgența doar în cazurile în care obiectul cererii de emitere a ordonanței președințiale intră în categoria cererilor enumerate limitativ, astfel încât reclamantul trebuie să justifice condițiile de admisibilitate ale cererii, stabilite de art. 997 din același act normativ. A făcut trimitere și la art.8 CEDO, arătând că analizând, atât cât permite procedura specială a ordonanței președințiale, instanța trebuie să constate că pe calea ordonanței nu se poate stabili dacă există legătură afectivă față de bunicul patern. De asemenea, o altă condiție ce trebuie să fie îndeplinită în cazul unei ordonanțe este și aceea a vremelniciei soluției date într-o astfel de cerere potrivit art. 997 alin 2, această soluție trebuie să fie instituită până la soluționarea litigiului pe fond, iar în cauza dedusă judecății un astfel de litigiu nu există, motiv pentru care din acest punct de vedere prezenta cerere este inadmisibilă. În acest sens a arătat că în niciun caz susținerile reclamantului că dosarul nr. … reprezintă dosarul de fond pentru această cauză, deoarece acest dosar este divorțul dintre mine și soțul meu, XX, și socrul meu nu are nicio legătură cu divorțul nostru, nefiind parte în cauza de divorț, motiv pentru care vă rugăm să respingeți această susținere ca fiind neîntemeiată. De asemenea, .., nu are calitate procesul activă în cauza de față pentru că în petitul acțiunii nu figurează în calitate de reclamant, deși în motivare se solicită într-o frază de către XX, bunicul patern și program de vizită pentru cumnatul ei, ... Cu privire la susținerea că eu ar fi retras fetițele de la creșă și respectiv grădiniță, a solicitat să fie respinsă pentru că acestea frecventează cele două instituții, însă din cauza scandalurilor provocate de bunicul patern și de fostul soț, scandaluri ajunse la Directorul Instituțiilor vizate, a fost nevoită să merg și eu la același Director pentru a-i aduce la cunoștință că există ordinul de protecție împotriva soțului ei și că nu are voie să ia fetițele de la grădiniță și creșă până în luna mai 2017. Din această cauză, bunicul patern, provocă el numeroase scandaluri atâta la educatoare, cât și la director, motiv pentru care fetițele mi-au cerut cu lacrimi în ochi să nu le mai duc la grădiniță câteva zile pentru a se liniști. Cu privire la susținerea din cererea de chemare în judecată că minora TT dorește să meargă la biserică, acesta fiind un motiv al programului de vizită, a solicitat să se respingă această susținere pentru că familia soțului ei, inclusiv acesta nu doresc decât să ia minorele pentru a le pune la cerșit în biserică, lucru ce s-a întâmplat și înainte de promovarea divorțului, fiind o practică a soțului ei și familiei lui. Admiterea unei cereri nu este în interesul superior al minorelor pentru că acest bunic, nu a stat niciodată cu fetițele, nu cunoaște ce alimentație au, nu există o legătură afectivă între el și minore, ci această cerere este de fapt o cerere ascunsă prin care, fostul soț încearcă să o șicaneze. A menționat că astăzi a fost lovită de soțul ei pe stradă, în timp ce se deplasa spre serviciu, deși are interdicție să se apropie de ea și a fost ajutată să scap din mâinile acestuia de două persoane străine. Plângerea penală pe care a făcut-o pentru nerespectarea ordinului trenând pe rolul Parchetului Local Neamț, nefiind soluționată încă, deși acesta încalcă ordinul în fiecare zi. A subliniat că interesul superior al celor două minore ar fi neglijat, dacă s-ar admite această cerere pentru următoarele motive: copiii vor fi duși ia domiciliul tatălui din strada Ion Creangă numărul 4, ceea ce încalcă ordinul de protecție; conform ultimei anchete sociale, casa reclamantului nu oferă condiții pentru copii: nu are apă caldă, iar condițiile sanogene sunt precare; Vila cu 5 camere este, de fapt, o casă aflată în paragină, de pe ai cărei pereți cade tencuiala, iar curtea este plină de lăstarii crescuți din rădăcinile copacilor care se întind din pădurea aflată lângă casă și pe care nu-i taie nimeni; igiena săptămânală a copiilor se realizează, în mod normal, la sfârșit de săptămână; nu are cine să se ocupe de aceasta și nici posibilități nu există, având în vedere cele arătate mai sus; reclamantul XX și fiul său, TT, nu au cunoștințe și nici abilitățile necesare pentru îngrijirea unor copii atât de mici. Când tatăl fetițelor, XX T le lua la el fără consimțământul mamei, erau duse la grădiniță și la creșă nespălate și îmbrăcate cu hăinuțe murdare. A menționat că propunerea acestui program de vizită ascunde și intenția ca tatăl copiilor să aibă posibilitatea de a relua un obicei mai vechi, acela de a duce copiii la biserică pentru ca oamenii cunoscuți să le dea bani - cerșire. A învederat că fetița mai mare, TT, mărturisea de fiecare dată când stătea, mai mult la tatăl ei că era bătută de tata peste ureche, iar bunicul "o trăgea de urechi si o durea foarte tare". Lipsa de experiență în creșterea copiilor duce și la o neglijență extrem

de periculoasă pentru cei mici. După obținerea ordinului de protecție, a

mers la domiciliul reclamantului pentru a o lua pe minora TT, iar aceasta era singură în casă, încuiată, tatăl fiind găsit pe stradă de polițiștii

care se ocupau de caz și adus la domiciliu, dar nu avea cheie. Cheia era la

fratele lui, .., care a fost sunat să se întoarcă acasă. Polițiștii,

mama, reprezentantul autorității tutelare și tatăl copilului au așteptat până a venit fratele cu cheia, iar deși reclamantul locuiește la aceeași adresă, în tot acest timp, nu a fost de găsit. Polițiștii au mai fost în ziua aceea la domiciliul respectiv, dar nu le-a răspuns nimeni. Cel puțin trei ore copilul a stat nesupravegheat în casă. Poarta nu are nici clanță, nici încuietoare, un copil lăsat nesupravegheat în curte poate ieși cu ușurință în stradă. Reclamantul afirmă că fetițele au fost retrase de la grădiniță și de la creșă, însă este adevărat doar în ceea ce o privește pe TT, care a fost retrasă temporar, din cauza reproșurilor aduse mamei de către directoarea creșei privind comportamentul agresiv al tatălui minorei, minora TTfrecventând în continuare grădinița, iar reclamantul știe foarte bine acest lucru pentru că se duce zilnic să o vadă, chiar când este interzisă intrarea persoanelor străine în sediul grădiniței, motiv pentru care se ceartă cu toată lumea: cu educatoarele, cu asistenta medicală, cu îngrijitoarele. Luni, 27.03.2017, a fost văzut de bunica fetiței, CT, intrând în grădiniță la ora 12.10. Marți, 28.03.2017, a mers la grădiniță și a făcut scandal, le-a amenințat pe educatoare că vine cu procurorii și cu DNA. A subliniat că fetița a refuzat de câteva ori să meargă la grădiniță, pe motiv că "vine bunicul, face gălăgie si e murdar", iar luni a venit acasă foarte tristă si a spus că "toti colegii au râs de bunicul și ei i-a fost rușine". Fiul reclamantului, , dorește program de vizită pentru că este, așa cum s-a afirmat, foarte atașat de fetițe, însă este ultima persoană care

și-ar dori copii în jur: este foarte bolnav de inimă, este depresiv, câțiva ani

nici nu a ieșit din casă. Vila familiei îi aparține doar lui, i-a fost lăsată cu

acte de bunică, iar XX locuiește din mila fiului său într-una din

camere. Dacă le-ar fi iubit pe fetițe, le-ar fi lăsat să locuiască acolo. Imediat

după nașterea primului copil, XX a primit încuviințarea fratelui

său să locuiască cu familia în două camere. După ce au făcut curățenie,

Brețcanu Cosmin a hotărât că le ajunge o cameră, cea mai mică, în cealaltă dormea câinele, care mirosea urât și lăsa păr peste tot. Au avut voie să folosească o bucătărie comună, dar erau tot timpul criticați, certați, apostrofați, li se amintea că stau acolo din mila lui. După cum mărturisește tatăl copiilor, CC, au fost dați afară din casă (la propriu), fiind nevoiți să se mute, fiind luna februarie, Anastasia avea trei ani, iar Maria trei săptămâni. Atașamentul, grija și iubirea pentru copii rămân uneori doar vorbe goale. Până când XX s-a mutat cu familia în casa fratelui său,

.., ea nu am avut voie să intru în casa aceea

pe motiv că este multă mizerie. Când mergeau acolo, intra doar soțul ei să

vorbească cu ai lui, ea îl așteptam în stradă. Când era însărcinată cu TT se plimbau prin parc (casa lor este lângă parcul Cozla) și ea mi-am manifestat dorința de a merge la toaletă, singura posibilitate era să merg la acasă la familiei lui, soțul ei s-a dus la toaletă, dar pe mine nu m-a lăsat, pe motiv că este mare mizerie. Reclamantul afirmă că ea, mama copiilor, nu am loc de muncă și trăiește din alocația copiilor. Este o minciună, știe foarte bine că are loc de muncă, lucrez zilnic, soțul ei a urmărit-o, azi m-a lovit și a fost nevoită să fug până la serviciu pentru a scăpa din mâinile lui. Părinții ei sunt profesori și o ajută în flecare clipă cu educarea și creșterea fetițelor care devin deosebit de timorate, stresate și neliniștite în momentul în care soțul sau bunicul patern merg la grădiniță fără ca ei să știm și provoacă scandal. Nici nu se pune problema ca fetițele să nu frecventeze grădinița și creșa acestea fiind înscrise, însă din cauza scandalurilor provocate de familia paternă și de soțul meu a fost nevoită să o las acasă pe fetița mai mică, pentru că Directorul Instituției i-a comunicat că nu o mai primește temporar" până ce nu se va finaliza procesul de divorț, motiv pentru care a solicitat să se respingă susținerea de a se ocupa bunicul patern și unchiul de înscrierea fetelor la grădiniță și creșă pentru că nu este cazul.

A anexat, în fotocopie, înscrisuri -f.34-35.

La termenul din data de 29.03.2017, la solicitarea instanței, reclamantul a arătat că nu înțelege să formuleze cererea și în numele fiului .., ci doar în nume personal. A arătat, totodată, că nu mai insistă în solicitarea privind înscrierea minorelor la grădiniță. A menționat și că solicită luarea măsurii vremelnice până la soluționarea dosarului nr.2957/279/2017.

La același termen, față de aceste precizări, s-a apreciat că lipsa calității procesuale active, invocate cu privire la Brețcanu Cosmin, a rămas fără obiect, iar inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată a fost calificată ca fiind o apărare de fond.

În baza dispozițiilor art.255 și urm instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri și pentru pârâtă și cea testimonială.

La termenul din data de 29.03.2017 reclamantul a depus, în fotocopie, înscrisuri - f.36-37, iar pentru termenul de astăzi pârâta a depus la dosar, în fotocopie, înscrisuri -f. 52-78. Tot pentru termenul de astăzi a fost depusă prin mail-ul aparținând lui Brețcanu Petru Cristian ( potrivit mențiunilor din aplicația Ecris ), o plângere prealabilă -f.82-83. La termenul de astăzi reclamanta a depus mesaje telefonice și o completare la plângerea penală. La termenul din data de 05.04.2017 a fost audiat martorul CT depoziția acestora fiind consemnată în procesul verbal aflate la dosar -f.47.

În temeiul dispozițiilor art. 486 din Codul Civil, instanța a dispus efectuarea anchetei sociale de către Autoritatea Tutelară din cadrul Consiliului Local al Municipiului Piatra Neamț, ca organ de avizare și informare - fiind depus la dosar referatul de anchetă psihosocială întocmit la domiciliul reclamantului (f.80-81).

Analizând actele dosarului, precum și susținerile părților instanța reține următoarele:

În fapt, potrivit susținerilor necontestate ale părților, reclamantul este bunicul patern al minorelor TT, născută la data de .. și RR Teodora, născută la data de 25.07.2014. Instanța mai reține că pârâta a fost căsătorită cu fiul reclamantului, Brețcanu Petru Cristian, iar pe rolul Judecătoriei Piatra Neamț a fost înregistrat dosarul nr.9056/279/2015, având ca obiect divorț, soluționat, dar nu în mod definitiv.

În drept, reglementând prin dispozițiile art.996 și urm. Cod proc. civ procedura sumară a ordonanței președințiale, legiuitorul a stabilit condițiile de admisibilitate ce trebuie întrunite cumulativ pentru a justifica recurgerea la această cale rapidă. Astfel, stabilind că "(1) Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări";, art.996 C.pr.civ fixează două din condițiile de admisibilitate ale ordonanței: urgența și caracterul vremelnic al măsurii care se cere a fi luată pe această cale. Din această ultimă condiție decurge și o a treia cerință, aceea ca prin măsura luată să nu se prejudece fondul cauzei.

În afară de aceste condiții speciale trebuie îndeplinite condițiile generale ale acțiunii civile, respectiv interesul, calitatea și capacitatea, condiții care sunt îndeplinite în prezenta cauză.

Verificând condițiile de admisibilitate ale cererii de ordonanță președințială, constată următoarele:

Cu privire la condiția de admisibilitate a urgenței, instanța reține că aceasta nu este prezumată de lege deoarece art. 919 Cod procedură civilă prezumă urgența doar în cazurile în care obiectul cererii de emitere a ordonanței președințiale intră în categoria cererilor enumerate limitativ astfel încât reclamantul trebuie să justifice toate condițiile de admisibilitate ale cererii, stabilite de art. 996 din același act normativ.

Instanța apreciază că se impune a se avea în vedere că în aplicarea art. 8 din Convenție Europeană a Drepturilor Omului, statele membre au o serie de obligații pozitive, inerente asigurării respectului efectiv al vieții de familie, care impun luarea unor măsuri de protecție a titularilor dreptului conferit de Convenție.

Astfel, în cadrul relației dintre părinți și copii, exercițiul drepturilor părintești reprezintă un element fundamental al vieții de familie, iar respectul pentru viața familială implică, în materia separației copiilor de părinți, obligația pozitivă a statului de a lua toate măsurile necesare, atât pentru a menține legăturile personale, cât și pentru a reuni copilul cu părintele său, ținând cont de interesul superior al minorului.

Potrivit art. 17 alin. 1 din Legea nr. 272/2004, copilul are dreptul de a menține relații personale și contacte directe cu părinții, rudele, precum și cu alte persoane față de care copilul a dezvoltat legături de atașament. Alin. 4 al aceluiași text de lege prevede că, în caz de neînțelegere între părinți cu privire la modalitățile de exercitare a dreptului de a avea legături personale cu copilul, instanța va stabili un program în funcție de vârsta copilului, de nevoile de îngrijire și educare ale acestuia, de intensitatea legăturii afective dintre copil și părintele la care nu locuiește, de comportamentul acestuia din urmă, precum și de alte aspecte relevante în fiecare caz în parte.

Astfel, în situația în care un părinte împiedică celălalt părinte sau o rudă în exercitarea drepturilor sale, fie prin interzicerea, fie prin impunerea unui program de vizitare necorespunzător, de natura a reduce păstrarea legăturii cu minorul la un minim care practic o face ineficientă, se pot lua de către instanță măsuri ca și bunicii, de exemplu, chiar și provizoriu, să aibă posibilitatea de a avea legături personale cu acesta în mod firesc.

În aceste condiții, instanța apreciază că urgența este dată de împrejurarea că interesul minorelor impune păstrarea relațiilor personale nu numai cu ambii părinți sau cu bunicii materni, ci și cu bunicul patern, iar împiedicarea acestuia din urmă de a stabili legături personale cu nepoatele poate avea consecințe negative asupra dezvoltării fizice și, mai ales, psihice, a copilului.

Pentru toate considerentele anterior expuse, instanța apreciază că în prezenta cauză această condiție este îndeplinită.

Cu privire la condiția caracterului vremelnic al măsurii solicitate de reclamant, instanța reține că măsura solicitată nu are un caracter definitiv, măsura stabilirii unui program de vizită, prin însăși natura sa, are un caracter reversibil, iar pe rolul instanței fiind înregistrat dosarul nr.2957/279/2017, între aceleași părți, cu același obiect, formulat pe calea dreptului comun.

Cu privire la condiția de admisibilitate a neprejudecării fondului, instanța apreciază că măsura solicitată nu este susceptibilă de a prejudeca fondul deoarece nu este de natură a soluționa litigiul de fond, care va fi soluționat prin hotărârea dată în dosarul nr.2957/279/2017.

Referitor la temeinicia cererii reclamantului având ca obiect stabilirea unui program de vizită, instanța reține că păstrarea legăturile personale în mod regulat contribuie substanțial la satisfacerea nevoilor de ordin emoțional și afectiv ale minorilor, care presupune asigurarea unui mediu familial și social stabil, din care trebuie să facă parte nu numai ambii părinți, dar și bunicii.

În considerarea dispozițiilor art.17 mai sus enunțate, instanța reține că nu numai părintele sau bunicul este îndreptățit să aibă legături personale cu copilul său, ci și copilului îi este recunoscut dreptul de a menține legături atât cu părinții, cât și cu bunicii, atâta timp cât aceste legături nu sunt contrare interesului său.

Instanța reține că, în cauze de acest fel, examinarea elementelor care servesc cel mai bine interesului superior al minorului este întotdeauna de o importanță fundamentală, iar interesul copilului trebuie considerat ca fiind primordial.

De asemenea, instanța va avea în vedere și dispozițiile art. 8 din Convenția privind apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, text aplicabil în temeiul art. 20 din Constituția României, care reglementează dreptul persoanei la viața de familie.

În consecință, este necesar a se stabili un echilibru corect între interesele bunicului patern și cele ale celor două minore, având în vedere că trecerea timpului poate avea consecințe iremediabile asupra relațiilor dintre aceștia.

Instanța, în analiza temeiniciei acțiunii reclamantului, va avea în vedere nu numai cele statuate cu titlu de principiu, ci va urmări ca, în concret, interesul superior al copilului să prevaleze, reținând și contextul particular al speței, în care relațiile dintre părinții celor două minore sunt, în prezent, extrem de tensionate.

În prezenta cauză, sub aspectul probatoriului administrat, instanța reține că nici una din susținerile reclamantului din cererea introductivă nu a fost probată, deși sarcina probei îi revenea, sub acest aspect. În acest sens, instanța reține că nu a fost dovedit pericolul legat de modul negativ în care ar influențate minorele de mediul actual în care cresc ( la mamă, ajutată de bunicii materni ) și de persoanele care se îngrijesc de acestea, deși s-a făcut vorbire de un pericol pentru viața psihică și fizică a acestora, inclusiv în cererea de preschimbare a termenului de judecată. De asemenea, nici susținerile legate de faptul că cele două minore nu ar beneficia de educație, fiind retrase de la creșă, respectiv grădiniță, nu se confirmă, dimpotrivă pârâta a depus înscrisuri din care rezultă că minora TTeste înscrisă la Școala Gimnazială Elena Cuza -f.34, aspect confirmat chiar de reclamant, care, la rându-i, a depus adresa din data de 27.03.2017 emanând de la aceeași unitate de învățământ. Nici faptul că ar fi întâmpinat vreo opoziție la a vedea cele două minore nu a fost dovedit, în cuprinsul cererii introductive făcându-se cu precădere trimitere la starea conflictuală dintre soți și la impedimentele pe care fiul său, .., le întâmpină în relația cu fiicele sale, însă acesta este un aspect distinct, care nu face obiectul prezentei cauze. În acest sens, de multe ori se face trimitere la tatăl minorelor, care uneori apare ca fiind pârât, alteori reclamant în cauza pendinte, în care însă nu are calitatea de parte. Nici toate falsurile la care s-a făcut trimitere în mod constant și nici aparența de conspirație care a transpărut din susținerile reclamantului nu au fost în nici un fel dovedite. Nu a fost dovedit nici faptul că ar fi încercat să ia legătura cu minorele și că i s-ar fi interzis, dimpotrivă martorul audiat pentru pârâtă a arătat că reclamantul nu a cerut niciodată permisiunea să-și viziteze nepoatele, de altfel nici nu ar fi existat vreo opoziție, dacă ar fi fost vreo solicitare în acest sens. De altfel și reclamantul a arătat că își vizitează nepoata cea mare la grădiniță, aspect confirmat și de martor, iar absențele acesteia de la cursuri s-au înregistrat din motive medicale, după cum rezultă din adresa depusă chiar de reclamant -f.36, ceea ce infirmă susținerile acestuia din cererea introductivă.

În analiza interesului superior al minorelor instanța va avea în vedere și faptul că din depoziția martorului audiat pentru pârâtă rezultă că relația acestora cu bunicul patern nu a fost niciodată apropiată, pentru că nici nu au avut când, întrucât părinții au locuit mai mult cu chirie, cu excepția unei perioade de timp de 3 săptămâni, în care au stat în imobilul în care locuiește și reclamantul, ceea ce confirmă susținerile pârâtei din întâmpinare. De asemenea, același martor a arătat că din noiembrie 2015, de când minorele locuiesc la mamă, bunicul patern nu s-a interesat niciodată de nepoate, nu a dat niciodată un telefon sau un mesaj să întrebe dacă au nevoie de ceva și nici nu a venit niciodată să le vadă. Același martor a arătat că vizitele au început după ce a fost obținut ordinul de protecție, reclamantul a început să viziteze minora cea mare la grădiniță. Toate aceste amănunte se impun a fi avute în vedere, la fel și împrejurarea că din depoziția acestui martor a rezultat că minora cea mare s-a plâns de comportamentul reclamantului, care ar face scandal la grădiniță, aceasta ajungând să spună că nu mai vrea să meargă la grădiniță din acest motiv. În aceste condiții, în timp ce pârâta a probat că între reclamant și minore nu există o afecțiune deosebită, reclamantul nu a făcut nici o dovadă în sensul celor susținute și vizând acest aspect, însă instanța va aprecia mai larg legătura afectivă, tocmai prin prisma specificității acesteia, fără a putea ignora ceea ce s-a probat în cauză.

Reținând toate cele mai sus expuse, sub aspect probatoriu, instanța apreciază că se impune a fi avut în vedere, în analiza temeiniciei acțiunii, raportat și la procedura specială aleasă în cauză, cu precădere momentul în care reclamantul a formulat prezenta acțiune. În acest sens, instanța reține că însuși reclamantul a arătat că nu și-a mai văzut nepoatele din luna noiembrie 2015, susținere confirmată și de martorul audiat în cauză, iar vizitele la grădiniță, recunoscute de reclamant, ar fi început după instituirea ordinului de protecție vizându-l pe fiul acestuia, tatăl minorelor, aspect rezultând din depoziția martorului și necontestat de reclamant. În acest context, instanța reține că prin sentința civilă nr…, pronunțată de Judecătoria Piatra Neamț în dosarul nr…, definitivă -f.54-57, a fost obligat fiul reclamantului, printre altele, să păstreze o distanță de 500 m față de pârâtă, față de cele două minore, față de locuința acestora și față de creșă, respectiv grădiniță, pentru o perioadă de 6 luni, respectiv în intervalul 25.11.2016 - 25.05.2017. În motivare, fără a relua considerentele sentinței, judecătorul fondului a reținut exercitarea de violențe fizice și psihice inclusiv asupra minorelor. Ca urmare, instituirea acestui ordin de protecție a avut ca finalitate înlăturarea stării de pericol și necesitatea înlăturării interacțiunii dintre părți, în vederea restabilirii echilibrului emoțional al victimei, iar în acest moment, în condițiile în care nu s-a făcut dovada contrară, minorele locuiesc într-un mediu stabil, iar dată fiind vârsta fragedă, au nevoie de un echilibru emoțional. Potrivit susținerilor pârâtei, dovedite cu înscrisurile depuse la dosar, împotriva fiul reclamantul a fost formulată o plângere penală pentru nerespectarea măsurilor instituite prin ordinul de protecție. Chiar dacă cu privire la reclamant nu s-au instituit măsuri de restricție, prin prisma celor anterior expuse, instanța apreciază că, în contextul în care anterior acestei perioade conflictuale dintre părinți nu s-a făcut dovada că bunicul patern ar fi fost o prezență constantă în viața minorelor, stabilitatea emoțională a acestora se impune a fi protejată, cu precădere, chiar în detrimentul interesului justificat de reclamant. Fără a avea o importanță deosebită în analiza prezentei cereri, dar nici fără a ignora total, în contextul mai sus expus, instanța reține că din înscrisurile depuse la dosar rezultă că reclamantul își susține fiul, cu care de altfel locuiește ( mai puțin în perioada în care urmează acele cursuri la Bacău ) în demersurile judiciare întreprinse. În acest sens, fiul reclamantului a avut de altfel implicare și în acest dosar, prin depunerea unor înscrisuri în calitate de parte, calitate care nu o avea și prin prisma conținutului mesajelor pe care le-a trimis fostei soții, depuse la termenul de astăzi de avocatul pârâtei. Este adevărat că reclamantul a subliniat că aceste mesaje nu îl privesc, susținere justă, însă în contextul mai larg al celor analizate, instanța apreciază că nu pot fi ignorate cu totul. Nu pot fi însă reținute concluziile avocatului pârâtei privitoare la un interes nelegitim al reclamantului în cauză, în contextul în care nu s-a făcut nici o dovadă concretă privitoare la faptul că prezenta acțiune ar fi formulată exclusiv pentru a permite tatălui minorelor să-și vadă fiicele și să le "smulgă"; din brațele mamei.

Pentru toate aceste considerente, reținând și un grad de subiectivism în ceea ce privește depoziția martorului audiat pentru pârâtă, firesc de altfel, având în vedere că este mama acesteia, fără a contesta sentimentele de afecțiune pe care reclamantul le nutrește pentru nepoatele sale, instanța apreciază că pe timp îndelungat interesul atât al bunicului patern, cât și ale minorelor, este să păstreze legătura, fără a exista vreo condiționare legată de relațiile dintre părinți. Reținând și faptul că în cauză nu s-a făcut dovada că s-ar fi îngrădit în vreun fel interacțiunea dintre reclamant și minore, instanța apreciază însă că în prezent și în viitorul foarte apropiat, deși interesul reclamantului subzistă, interesul minorelor și necesitatea restabilirii și menținerii echilibrului emoțional și nu numai este cel care trebuie să prevaleze, fără a însemna că se neagă în vreun fel dreptul reclamantului.

Ca urmare, dând eficiență principiului prevalenței interesului superior al copilului, instanța apreciază că în acest moment acțiunea reclamantului este neîntemeiată, urmând a fi respinsă, ca atare.

În baza dispozițiilor art.453 alin 1 cod proc civ, cu respectarea principiului disponibilității părților, instanța va lua act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE GELGII,

HOTĂRĂȘTE:

Respinge acțiunea având ca obiect ordonanță președințială, formulată de reclamantul XX,

Ia act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată..

Cu drept de apel la Tribunalul Neamț în termen de 5 zile de la pronunțare.

Cererea de apel se va depune la Judecătoria Piatra Neamț.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 07.04.2017.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Ordonanta presedintiala. Jurisprudență Minori; Ordonanţă Preşedinţială