Recurs inadmisibil
| Comentarii |
|
La momentul la care a constatat că unul din capetele de cerere a rămas nesoluţionat, petenta avea posibilitatea de a alege între calea de atac a recursului împotriva sentinţei civile şi cererea de completare a dispozitivului sentinţei civile. Prin faptul că a ales cererea de completare, iar sentinţa nouă este dată la rândul ei cu drept de recurs, petenta nu mai poate solicita pe calea recursului la sentinţa necompletată constatarea nulităţii absolute a înfiinţării popririi. Ea avea posibilitatea de a formula recurs separat împotriva sentinţei civile dacă era nemulţumită de soluţia dată cererii de completare a dispozitivului şi capătului de cerere nesoluţionat iniţial. În caz contrar ar însemna că ar avea de două ori dreptul la recurs împotriva aceleiaşi chestiuni. Drept urmare, se impune admiterea excepţiei inadmisibilităţii recursului vizând capătul de cerere având ca obiect constatarea nulităţii absolute a popririi înfiinţate, respingându-se ca inadmisibil recursul în sensul celor de mai sus.
Dosar nr. 6180/211/2010
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECŢIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. Şedinţa publică de la Instanţa compusă din: PREŞEDINTE Judecător
Judecător
Grefier
S-a luat spre examinare recursul declarat de către recurenta împotriva sentinţei civile nr. a Judecătoriei Cluj-Napoca privind şi pe intimata ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE CLUJ, SERVICIUL COLECTARE executare SILITA PERSOANE FIZICE, intimat, având ca obiect contestaţie la executare.
La apelul nominal făcut în cauză, lipsă părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că mersul dezbaterilor şi concluziile părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă din 15 februarie 2012,
încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
TRIBUNALUL
Prin sentinţa civilă nr. a Judecătoriei Cluj-Napoca, a fost admisă contestaţia la executare formulată de contestatoarea în contradictoriu cu intimata Administraţia Finanţelor Publice a Municipiului Cluj-Napoca şi terţul poprit, prin urmare s-a constatat desfiinţarea popririi înfiinţate de intimata Administraţia Finanţelor Publice a Municipiului Cluj-Napoca pe conturile debitoarei deschise la terţul poprit, în dosarul de executare nr. şi s-a respins cererea de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunţa această hotărâre prima instanţă a reţinut următoarele :
Prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca la data de sub nr., contestatoarea a solicitat in contradictoriu cu intimata ADMINISTRATIA
FINANTELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI CLUJ NAPOCA si terţul poprit SC SA,
sa se constate ca poprirea înfiinţata asupra conturilor sale bancare este nelegala si sa se dispună desfiinţarea acestei popriri.
In motivarea cererii, contestatoarea a arătat ca prin adresa nr. i s-a adus la cunostinta ca in baza art.129 al.2 C.pr.fiscala si a Deciziei de instituire a masurilor
asiguratorii nr. emisa de DGFP Cluj au fost indisponibilizate sumele existente precum si cele viitoare provenite din incasarile zilnice in conturile in lei si/sau valuta deschise la SA. Prin decizia mentionata s-a retinut ca este necesara instituirea masurii asiguratorii a popririi intrucat exista pericol de instrainare si sustragere de la plata prin faptul ca contestatoarea a declarat ca nu este de acord cu impozitele si taxele stabilite de echipa de inspectie fiscala, considerand ca sumele incasate reprezinta donatii. In opinia contestatoarei, nu exista riscul de sustragere de la plata, ci este vorba doar despre exercitarea drepturilor legitime ale contestatoarei de a ataca in justitie o masura administrativ fiscala care a fost luata impotriva ei de organul de control fiscal.
In drept, au fost invocate prevederile art.129 al.11 coroborat cu art.172
C.pr.fiscala.
In probatiune, s-a solicitat proba cu inscrisuri.
Prin intampinarea depusa la dosar, intimata ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI CLUJ NAPOCA a solicitat respingerea contestatiei la executare ca inadmisibila, aratand ca prin aceasta contestatie se critica de fapt Decizia
de instituire a masurilor asiguratorii nr. emisa de DGFP Cluj, insa pe calea prezentei
contestatii (formulata impotriva adresei de infiintare a popririi) nu se poate pune in discutie legalitatea si temeinicia deciziei de instituire a masurilor asiguratorii (f.14-15). Ulterior, intimata a mai aratat ca adresa de infiintare a popririi nr.41116/11.02.2010 (intocmita de intimata in baza Deciziei de instituire a masurilor asiguratorii nr. emisa de DGFP Cluj) trebuie sa fie apreciata in functie de data la care a fost intocmita (11.02.2010, data la care Decizia Curtii de Apel Cluj nr. nu exista). Aceasta poprire a fost ridicata de intimata la data de 16.03.2010 cand contestatoarea a constituit o garantie (OP nr.1, 2 si 3 din 16.03.2010). Prin urmare, prezenta contestatie este lipsita de obiect. Intimata a mai solicitat respingerea solicitarii de obligare la plata cheltuielilor de judecata, aratand ca institutia nu este in culpa procesuala (f.53-54).
Tertul poprit SA a depus la dosarul cauzei “Precizari” prin care a aratat ca adresa de infiintare a popririi asiguratorii nr. i-a fost comunicata la data de 17.02.2010. Tertul poprit a indisponibilizat suma de 115.713 lei la aceeasi data, conform art.452
C.pr.civila. Prin adresa nr. /16.03.2010, AFP Cluj Napoca a comunicat sistarea
executarii silite prin decontarea bancara a popririi asiguratorii nr. 11.02.2010, iar tertul poprit a procedat in consecinta, respectiv a ridicat restrictiile instituite asupra conturilor contestatoarei (f.33-34).
Instanta a incuviintat si administrat proba cu inscrisuri solicitata de reclamanta.
Analizand actele si lucrarile de la dosarul cauzei, instanţa de fond a retinut urmatoarele:
Prin Decizia de instituire a masurilor asiguratorii nr. emisa de Directia Generala
a Finantelor Publice Cluj s-a dispus, in temeiul art.129 al.4 C.pr.fiscala, luarea unor masuri asiguratorii pentru a garanta realizarea unei creante fiscale in suma totala de
115.713 lei, reprezentand impozit pe venit, TVA si majorari de intarziere, stabilita in sarcina contestatoarei
In baza acestei Decizii, intimata ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI CLUJ NAPOCA a emis adresa de înfiinţare a popririi asiguratorii
nr.41116/11.02.2010, punând in vedere tertului poprit SA să indisponibilizeze sumele
existente precum si cele viitoare provenite din incasările zilnice in conturile in lei si/sau valuta deschise la aceasta banca de catre contestatoarea Aceasta adresa de infiintare a popririi a fost contestata in prezentul dosar.
Prin OP nr.1, 2 si 3 din 16.03.2010, contestatoarea a achitat suma totala de
115.713 lei, intelegand astfel sa constituie o garantie in favoarea intimatei, pentru a obtine deblocarea conturilor sale bancare .In consecinta, AFP Cluj a comunicat tertului poprit ca s-a dispus sistarea executarii impotriva contestatoarei si a solicitat deblocarea conturilor bancare ale acesteia .
Prin actiunea civila inregistrata pe rolul Tribunalului Cluj sub nr. contestatoarea a solicitat in contradictoriu cu paratii DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE CLUJ si GARDA FINANCIARA CLUJ anularea Deciziei nr, anularea
deciziei de impunere privind taxa pe valoarea adaugata si alte obligatii fiscale stabilite de inspectia fisala persoanelor fizice nr; anularea deciziei privind impozitul pe venit stabilit de inspectia fiscala pentru persoane fizice care realizeaza venituri impozabile din activitati economice nedeclarate; anularea raportului de inspectie fiscala nr intocmit de DGFP Cluj, anularea notei de constatare din data de 05.06.2009 intocmita de comisarii Garzii financiare Cluj, ridicarea sechestrului asigurator instituit asupra imobilului situat in Cluj-Napoca, Cluj, anularea procesului-verbal de sechestru asigurator incheiat la data de
Prin sentinta civila nr. pronuntata de Tribunalul Cluj in dosarul nr.6399/117/2009, a fost respinsa cererea formulata de reclamanta. Prin aceeasi sentinta s-a dispus disjungerea capetelor de cerere de la litera a, f si g, vizând anularea deciziei nr. de instituire a masurilor asiguratorii , ridicarea sechestrului asigurator instituit pe imobilul situat in Cluj-Napoca, str. si anularea procesului – verbal de sechestru asigurator pentru bunuri imobile incheiat la data de catre Administratia Finantelor Publice Cluj., din actiunea introductiva de instanta, si declinarea competentei de solutionare a acestora in favoarea Judecatoriei Cluj Napoca (
Prin decizia civila nr. 1 pronuntata de Curtea de Apel Cluj in dosarul nr., a fost admis recursul declarat de reclamanta impotriva sentintei civile nr. care a fost modificata in sensul ca a fost admisa actiunea si s-a dispus anularea raportului de inspectie fiscala nr., a deciziei de impunere nr. si a deciziei nr.
Capetele de cerere de la litera a, f si g din actiunea initial inregistrata sub nr. au fost inregistrate sub nr.). Prin incheierea civila nr. 18.03.2011 pronuntata de Tribunalul Cluj in dosarul nr., s-a luat act de renuntarea reclamantei la judecarea acestor capete de cerere (f.52).
Potrivit dispozitiilor art.129 al.1 si 6 din OG nr.92/2003, (1) Masurile asiguratorii prevazute in prezentul capitol se dispun si se duc la indeplinire, prin
procedura administrativa, de organele fiscale competente.(6) Masurile asiguratorii
dispuse potrivit alin. (2), precum si cele dispuse de instantele judecatoresti sau de alte organe competente se duc la indeplinire in conformitate cu dispozitiile referitoare la executarea silita, care se aplica in mod corespunzator.
In baza acestor norme legale, se constata ca revine Directiei Generale a Finantelor Publice competenta dispunerii unor masuri asiguratorii, conform art.129 al.2 si 4 din OG nr.92/2003, insa organul de executare care procedeaza la luarea masurilor necesare pentru aducerea la indeplinire a masurilor asiguratorii este Administratia Finantelor Publice. In cadrul procedurii de instituire a masurilor asiguratorii, Administratia Finantelor Publice nu este in masura sa cerceteze legalitatea si temeinicia deciziei prin care s-a dispus luarea masurilor in discutie, ci este obligata potrivit dispozitiilor art.129 al.6 sa procedeze la luarea masurilor care se impun pentru realizarea acestor masuri, in conformitate cu dispozitiile referitoare la executarea silita, care se aplica in mod corespunzător.
Prin prisma acestor considerente, se constata ca intimata ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI CLUJ NAPOCA, primind Decizia de
instituire a masurilor asiguratorii nr. emisa de Directia Generala a Finantelor Publice
Cluj, a comunicat tertului poprit SA adresa de infiintare a popririi asiguratorii, conformându-se obligaţiilor puse in sarcina sa potrivit art.129 al.6 din OG nr.92/2003. Legalitatea Deciziei de instituire a masurilor asiguratorii nr.1709/30.10.2009 nu a mai fost cercetata de o instanta de judecata, in conditiile in care reclamanta ucia a renuntat la judecarea acestei cereri, conform incheierii civile nr..03.2011 pronuntata de Tribunalul Cluj. In consecinta, instanta nu poate constata nelegalitatea popririi infiintate asupra conturilor contestatoarei deschise la asa cum a solicitat initial aceasta, intrucat nu s-a indicat niciun motiv de nelegalitate raportat la momentul infiintarii acestei popriri de catre intimata AFP a municipiului Cluj Napoca.
Cu toate acestea, desfiinţarea deciziei de impunere, ca titlu de creanta prin care s-a stabilit in sarcina contestatoarei o obligatie fiscala nu poate ramane fara consecinte in ce priveste masurile asiguratorii luate de organul fiscal pentru a garanta realizarea respectivei creante fiscale. Pornind de la notiunea de masura asiguratorie, respectiv masura luata asupra patrimoniului debitorului pentru a asigura creditorul ca in viitor isi va putea realiza drepturile sale decurgand din raportul obligational, este evident ca in ipoteza desfiintarii titlului de creanta, sunt desfiintate de drept si toate masurile asiguratorii luate pentru garantarea realizarii acelei creante. In acelasi sens sunt si dispozitiile art.47 din OG nr.92/2003, potrivit carora Desfiintarea totala sau partiala, potrivit legii, a actelor administrative prin care s-au stabilit creante fiscale principale atrage desfiintarea totala sau partiala a actelor administrative prin care s-au stabilit creante fiscale accesorii aferente creantelor fiscale principale anulate, chiar daca acestea au devenit definitive in sistemul cailor administrative de atac. Chiar daca aceste dispozitii legale se refera in mod expres la actele administrative prin care s-au stabilit creante fiscale accesorii aferente creantelor fiscale principale anulate, principiul aplicabil este acelasi si in cazul actelor administrative prin care s-au luat masuri asiguratorii.
In raport de cele expuse mai sus, instanta de fond a reţinut ca prin anularea deciziei de impunere nr., prin care s-au stabilit in sarcina contestatoarei mai multe
obligatii fiscale (suma de 71.013 lei reprezentand impozit pe venit pe anul 2008, 6259
lei reprezetand impozit pe venit pe anul 2009, 28.451 lei reprezentand TVA pentru perioada 1.04.2008 – 31.07.2009 si 9990 lei reprezentand majorari de intarziere), s-a desfiintat de drept si poprirea asiguratorie infiintata pe disponibilitatile banesti ale contestatoarei pentru garantarea platii sumei totale de 115.713 lei. In consecinta, instanta va admite contestatia la executare si va constata ca a intervenit desfiintarea popririi infiintata de intimata ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI CLUJ NAPOCA pe conturile debitoarei deschise la tertul poprit SC
In baza art.274 C.pr.civila, instanta a respins cererea de obligare a intimatei AFP a municipiului Cluj Napoca la plata cheltuielilor de judecata, retinand ca aceasta intimata nu are nicio culpa procesuala, in conditiile in care intimata a procedat in mod legal la data de 11.02.2010 la infiintarea popririi asupra conturilor contestatoarei deschise la banca mentionata, in acord cu Decizia de instituire a masurilor asiguratorii nr., valabila la acea data, iar prezenta contestatie la executare a fost admisa ca urmare a desfiintarii, ulterior sesizarii instantei de judecata, a titlului de creanta prin care s-a stabilit o obligatie fiscala pentru a carei realizare au fost luate masuri asiguratorii.
Împotriva acestei sentinţe civile a formulat recurs în termen legal recurenta Marcu Lucia aceasta solicitând admiterea recursului şi modificarea, în parte, a sentinţei atacate în sensul admiterii în întregime a acţiunii, respectiv a se constata nulitatea absolută a popririi înfiinţate şi a se obliga pârâta AFP la plata cheltuielilor de judecată, cu cheltuieli de judecată în recurs.
În motivare se arată că instanţa de fond a aplicat greşit dispoziţiile legale. Astfel, curtea a reţinut că DGFP a avut competenţa de a dispune luarea măsurilor asigurătorii, iar AFP trebuia să le aducă la îndeplinire, şi că AFP nu putea cerceta
legalitatea deciziei.
Dar nu a analizat modul de aducere la îndeplinire a măsurilor, respectiv:
- dacă decizia de restituire a măsurii asigurătorii era emisă de organul competent, pentru că nu orice act ce poartă denumirea de Decizie trebuie pus în executare,
- dacă era necesară şi legală blocarea tuturor conturilor contestatoarei şi
în plus aplicarea şi a ipotecii asigurătorii asupra imobilului contestatoarei.
Reţine instanţa de fond că nu poate constata nelegalitatea popririi deoarece contestatoarea a renunţat la judecata nulităţii Deciziei, conform încheierii a Tribunalului Cluj, şi nu a mai fi indicat un alt motiv de nelegalitate.
Ca atare, AFP nu este în culpă procesuală, deci nu trebuie să plătească cheltuieli de judecată.
Argumentaţia instanţei de fond este considerată greşită pentru următoarele
considerente:
Codul de procedură fiscală prevede norme clare privind măsurile asigurătorii. Ele se dispun de organul fiscal competent prin decizie motivată şi semnată de conducătorul organului fiscal competent ( art, 129, alin. (4) şi (5) C. proc. fiscală ). Măsurile asigurătorii se duc la îndeplinire conform dispoziţiilor referitoare la executarea silită ( art. 129, alin. (6) C. proc. fiscală ). Împotriva acestora se poate face contestaţie la executare conform art. 172 C. proc. fiscală.
Conform art 136 C. proc. fiscală organul care administrează creanţele fiscale este obligat a duce la îndeplinire măsurile asigurătorii ( în speţa AFP ca şi CREDITOR BUGETAR)
Conform art 142 C. proc. fiscală - executarea silită se poate întinde asupra veniturilor şi bunurilor proprietatea debitorului numai în măsura necesară pentru realizarea creanţelor fiscale şi a cheltuielilor de executare în limite a 150% din valoarea creanţelor.
Acelaşi articol prevede şi o ordine a executării silite.
Prin prisma acestor texte: este nelegală modalitatea de punere în executare a deciziei de instituire a sechestrului prin:
- instituirea ipotecii asigurătorii
- blocarea tuturor conturilor - toate deodată -,
- ridicarea acestora în momentul comunicării sumei poprite de la care a indicat suma depozitelor la 283.117 Ron, deci de 2 ori şi ceva mai multe decât datoria afirmată (2, 45 ori în loc de 1,5 ).
De menţionat ar fi şi reţinerea greşită că ar fi constituit o garanţie, fapt nereal, - făcând plata în urma popririi ( pe O.P. nu există semnătura contestatoarei).
Urmare a acestei popriri asupra conturilor de la depozitele la termen cu reînnoire automată au fost transformate în depozite de cont curent, deci a pierdut
dobânda pe care putea s-o obţină prin reînnoirea automată.
Plata s-a făcut în 16.03.2010, iar deblocarea contului în 29.03.2010.
In ceea ce priveşte Decizia de instituire a măsurilor asigurătorii nr.
1709/30.10.2009:
- nu are relevanţă dacă a fost sau nu anulată, motivele de nelegalitate referindu-se la executarea acesteia,
- oricum ea a fost anulată împreună cu Raportul de inspecţie fiscală din care fac parte
(fiind emisă de organul de control şi nu de conducătorul unităţii).
Analizând sentinţa atacată prin prisma motivelor de recurs formulate, a actelor şi lucrărilor dosarului şi a dispoziţiilor legale în materie, tribunalul constată că recursul este fondat în ce priveşte neacordarea cheltuielilor de judecată şi inadmisibil
în ce priveşte cererea de constatare a nulităţii absolute a popririi înfiinţate, pentru următoarele considerente:
Recurenta a formulat la data de 15.07.2011 cerere de completare a dispozitivului sentinţei civile nr. pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr.
solicitând soluţionarea, omisă iniţial, a capătului de cerere din contestaţie vizând
nulitatea absolută a înfiinţării popririi, cerere care a fost admisă de către instanţa de fond, aceasta, prin sentinţa civilă nr., respingând cererea de constatare a nulităţii absolute a popririi înfiinţate de intimata ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE CLUJ pe conturile contestatoarei deschise la terţul poprit SC Sentinţa a fost dată cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
La momentul la care a constatat că unul din capetele de cerere a rămas nesoluţionat, petenta avea posibilitatea de a alege între calea de atac a recursului
împotriva sentinţei civile şi cererea de completare a dispozitivului sentinţei civile. Prin
faptul că a ales cererea de completare, iar sentinţa nouă este dată la rândul ei cu drept de recurs, petenta nu mai poate solicita pe calea recursului la sentinţa necompletată constatarea nulităţii absolute a înfiinţării popririi. Ea avea posibilitatea de a formula recurs separat împotriva sentinţei civile nr. dacă era nemulţumită de soluţia dată cererii de completare a dispozitivului şi capătului de cerere nesoluţionat iniţial. În caz contrar ar însemna că ar avea de două ori dreptul la recurs împotriva aceleiaşi chestiuni.
Drept urmare, tribunalul va admite excepţia inadmisibilităţii recursului vizând capătul de cerere având ca obiect constatarea nulităţii absolute a popririi înfiinţate, respingând ca inadmisibil recursul în sensul celor de mai sus.
În ceea ce priveşte obligarea la plata cheltuielilor de judecată, tribunalul
apreciază că certa culpă procesuală a Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Cluj în emiterea nelegală a deciziei de impunere nr. 1709/2009 şi a celorlalte acte anulate prin decizia nr. a Curţii de Apel Cluj se răsfrânge şi asupra organului său de executare respectiv Administraţia Finanţelor Publice Cluj – intimata care a înfiinţat poprirea. Rezultă aşadar că intimata AFP Cluj are culpă procesuală şi ea trebuie să fie obligată în temeiul art. 274 din codul de procedură civilă la plata în favoarea recurentei a cheltuielilor de judecată ocazionate de judecarea fondului cauzei, cheltuieli în cuantum de 2639,3 lei reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar şi onorarii de avocat.
Faţă de cele de mai sus, tribunalul urmează a admite recursul formulat de recurenta împotriva sentinţei civile nr. a Judecătoriei Cluj-Napoca ce va fi modificată în sensul obligării intimatei AFP Cluj la plata cheltuielilor de judecată.
De asemenea, admiţându-se recursul, intimata va fi obligată şi la plata cheltuielilor de judecată din recurs în cuantum de 239,65 lei în favoarea recurentei Marcu Lucia.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Admite excepţia inadmisibilităţii recursului vizând capătul de cerere având ca obiect constatarea nulităţii absolute a popririi înfiinţate. Respinge ca inadmisibil recursul în acest sens.
Admite recursul declarat de cu domiciliul in împotriva sentinţei civile nr. pronunţată în dosarul nr. al Judecătoriei Cluj-Napoca pe care o modifică în sensul obligării intimatei AFP Cluj la plata sumei de 2639,3 lei cu titlu de cheltuieli de
judecată la fond.
Obligă intimata să plătească recurentei suma de 239,65 lei, cheltuieli de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Dată şi pronunţată în şedinţa publică de la
| ← Nulitatea absolută proces-verbal de contravenţie | Cheltuieli de judecata. → |
|---|
