Casare cu trimitere.Nesolutionarea fondului.
| Comentarii |
|
În cursul judecatii in fond, contestatorul a depus o precizare de acţiune prin care a solicitat anularea deciziei de impunere şi a adresei emise de pârâtă, solicitând totodată şi disjungerea acestui capăt de cerere şi trimiterea acestuia Tribunalului Cluj spre competentă soluţionare. Totodată, conform disp. art.244 pct.1 C.proc.civ., a solicitat suspendarea judecării prezentei cauze până la soluţionarea căpătului de cerere anterior menţionat.
Prima instanţă nu s-a pronunţat asupra chestiunii prejudiciale invocate în precizarea de acţiune, aspect care echivalează cu o nepronunţare asupra fondului cauzei în sens larg, prin omisiunea pronunţării asupra unei apărări esenţiale formulate de contestator.
Dosar nr.
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECŢIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. Şedinţa publică de la Completul compus din: PREŞEDINTE
Judecător
Judecător
Grefier
S-a luat spre examinare recursul declarat de către recurentul împotriva sentinţei civile nr. pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca, în contradictoriu cu intimatul CAS Cluj, având ca obiect contestaţie la executare.
La apelul nominal se prezintă reprezentantul intimatei CAS Cluj, d-nul consilier juridic, lipsa fiind recurentul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, faţă de împrejurarea că nu sunt alte cereri de formulat ori excepţii de invocat, tribunalul acordă cuvântul părţilor în
dezbaterea judiciară a cauzei.
Reprezentantul intimatei arată că, recursul formulat, nu atrage niciunul dintre motivele invocate de către recurentul. Arată că, în data de 28 iulie 2010 s-a introdus actiunea la Judecătoria Cluj-Napoca, dar în data de 13 iulie 2010 s- au emis deciziile de către CAS Cluj, iar în data de 28 iulie 2010 s-a formulat
contestaţia, dar titlurile au fost emise doar în 30 august 2010.
Consideră că trebuia efectuată contestaţie asupra deciziei de impunere, care este de competenţa Tribunalului. Raportat la această acţiune formulată, soluţia pronunţată de către judecătorie este una corectă şi temeinică, întrucât cererea este tardivă.
Invocă excepţia tardivităţii recursului formulat, întrucât aceste decizii puteau fi contestate.
T R I B U N A L U L
Prin sentinţa civilă nr. a Judecătoriei Cluj-Napoca a fost respinsă contestaţia la executare formulată de petentul în contradictoriu cu intimata Casa de Asigurări de Sănătate a Judeţului Cluj, cu sediul în municipiul Cluj- Napoca, str. Constanţa, nr. 5, jud. Cluj.
S-a suspendat executare silită începută în Dosarul execuţional nr. până la soluţionarea prezentei contestaţii la executare.
Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut că prin contestaţia la executare înregistrată la această instanţă sub Dosar nr., aşa cum a fost precizată, petentul, domiciliat în în contradictoriu cu intimata Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Cluj, cu sediul în Cluj-Napoca, strada Constanţa, Nr. 5, jud. Cluj, a solicitat ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună:
- anularea Somaţiei nr. şi Titlului executoriu cu acelaşi număr, emise de pârâtă împotriva reclamantului,
- suspendarea executării silite în temeiul art. 403 C.pr.civilă, până la soluţionarea irevocabilă a prezentei contestaţii la executare.
Cu cheltuieli de judecată.
În motivarea contestaţiei la executare formulate petentul a arătat că prin decizia contestată impunerea s-a făcut împotriva sa în temeiul Legii nr.
95/2006, care a apărut în aprilie 2006 iar impozitul datorat i s-a calculat din
2005. Un astfel de calcul contravine principiului constituţional al neretroactivităţii legii civile. Pe de altă parte art. 3 din OG nr. 92/2003 statuează că orice taxe şi impozite introduse în cursul unui an se datorează doar începând cu 1 ianuarie a anului următor. Prin urmare, precizează petentul, el datorează CAS-ul pentru veniturile realizate ca persoană fizică autorizată doar începând
cu 1 ianuarie 2007, cât timp Legea nr. 95 a intrat în vigoare doar din 2006.
De asemenea, precizează petentul, el înţelege să conteste penalităţile calculate întrucât necunoaşterea unei legi ce are peste 800 de articole nu-i poate fi imputată vinovăţia aparţinând instituţiilor statului care nu colaborează între ele şi care, deşi deţine baze de date nu şi le comunică reciproc.
Organul fiscal avea obligaţia potrivit art. 7 din Ordonanţa nr. 92/2003
să-l înştiinţeze asupra dreptului şi obligaţiilor ce-mi revin în desfăşurarea procedurii potrivit legii fiscale. Neîndeplinirea acestor obligaţii de către instituţiile care au fost înfiinţate în acest scop şi sunt plătite d i n bani publici pentru aceasta, nu-i poate fi imputată sub forma penalităţilor pe care pârâta i le- a calculat.
În drept, petentul a invocat dispoziţiile codului de procedură fiscală. În probaţiune, a anexat înscrisuri.
Intimata Casa de Asigurări de Sănătate a Judeţului Cluj a formulat Întâmpinare: f. 44, prin care a solicitat respingerea contestaţie la executare formulată de petent, ca neîntemeiată.
Examinând actele şi lucrările dosarului instanţa de fond a reţinut următoarele:
Aşa cum rezultă din cuprinsul dosarului de executare anexat prezentei
cauze petentul a fost identificat în baza de date deţinuta de Administraţia Finanţelor Publice cu venituri impozabile realizate din activităţi independente pentru perioada 2005-2010, - având calitatea de persoană fizică autorizată -
venituri aferent cărora nu a declarat şi nu a plătit contribuţia obligatorie la
Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate.
Or, potrivit art. 208, alin. 3, lit. e al Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, respectiv art. 1, alin. 2, lit. d al Ordonanţei de Urgenta nr.
150 din 31 octombrie 2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de
asigurări sociale de sănătate, abrogata de art. 317 din Legea nr. 95/2006, participarea la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru formarea Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, este obligatorie pentru toţi cetăţenii romani cu domiciliul în România.
Mai mult, potrivit Ordinului CNAS nr. 617/2007 contestatorul are obligaţia să depună, Declaraţie privind obligaţiile de constituire şi plată la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate datorate de alte persoane decât cele care desfăşoară activitate în baza unui contract individual de muncă.
Deoarece contestatorul şi-a nesocotit această obligaţie legală, intimata în temeiul Protocolului încheiat de către CNAS si ANAF cu nr. 5282/26.10.2007 şi a prevederilor art. 35, alin. 1, teza a doua al Ordinului nr. 617/2007 a emis
Decizie de impunere din oficiu, pentru a stabili contribuţia datorata de contestator .
De menţionat că, potrivit art. 259, alin. 7, lit. b al Legii nr. 95/2006 persoanele care au obligaţia de a se asigura şi nu pot dovedi plata contribuţiei sunt obligate, pentru a obţine calitatea de asigurat, să achite pe întreaga perioadă a termenelor de prescripţie privind obligaţiile fiscale contribuţia legală
lunară calculată asupra veniturilor impozabile realizate, precum şi obligaţiile fiscale accesorii de plata prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, dacă au realizat venituri impozabile pe toata această perioadă.
Mai mult, potrivit dispoz. art. 216 respectiv art. 259, alin. 7, lit. b din
Legea nr. 95/2006 în cazul neachitării la termen a contribuţiilor datorate
Fondului naţional unic de asigurări de sănătate, pentru perioada de întârziere se calculează majorări de întârziere şi penalităţi conform Codului de procedură fiscală.
Dobânzile de întârziere respectiv penalităţile curg de drept din momentul în care creanţa este exigibilă, în cazul petentul acestea cumulându-se pe o perioadă de 5 ani.
Faţă de cele reţinute şi în baza dispoziţiilor legale invocate instanţa de
fond a respins ca neîntemeiată contestaţia la executare formulată de petent.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs petentul Nagy Imre solicitând disjungerea din prezentul dosar a punctului 2 din precizarea de acţiune depusă la fond pentru termenul din 03 noiembrie 2010 şi înregistrarea în primă instanţă a acestui capăt de cerere pe rolul Tribunalului Cluj, admiterea recursului, desfiinţarea în parte a sentinţei de fond în ce priveşte capătul de
cerere prin care i s-a respins contestaţia la executare şi suspendarea acesteia până la soluţionarea irevocabilă a acţiunii în contencios administrativ disjunsă din prezentul dosar.
În motivare se arată că, a formulat contestaţie la executare împotriva somaţiei de executare silită nr.; de asemenea, a formulat şi procedură prealabilă împotriva actului administrativ-decizie de impunere nr. emisă de pârâtă. Plângere la care i s-a răspuns prin adresa nr. pe care a contestat-o prin precizarea de acţiune depusă la data de, solicitând ca, acest capăt de cerere să fie disjuns din dosarul de fond şi trimis la Trib. Cluj-Secţia de Contencios Administrativ unde, urma a se judeca potrivit Lg. 544/2004, după declinarea de competenţă ce se impunea a fi făcută de Jud. Cluj-Napoca.
Cu toate acestea, instanţa de fond nu s-a pronunţat pe asupra acestei precizări de acţiune în niciun fel, nici nu a disjuns şi declinat competenţa de
soluţionare a capătului 2 din precizarea de acţiune şi nici nu s-a pronunţat
asupra acestui capăt de cerere, ceea ce echivalează cu o îngrădire a accesului reclamantului la justiţie.
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate, a actelor şi lucrărilor dosarului, tribunalul constată următoarele:
Cu privire la excepţia tardivităţii recursului invocat, tribunalul urmează
să o respingă ca neîntemaiată, având în vedere faptul că, recursul s-a declarat la data de 17.06.2011, iar hotărârea de fond a fost comunicată reclamantului abia la data de 20.06.2011.
Pe fondul cauzei, tribunalul constată că, la fila 47 dosar fond, contestatorul a depus o precizare de acţiune prin care s-a solicitat anularea Deciziei de impunere nr. 311360/2010 şi a adresei nr. 5830/2010 emise de
pârâtă, solicitând totodată şi disjungerea acestui capăt de cerere şi trimiterea acestuia la Trib. Cluj spre competentă soluţionare.
Totodată, conform disp. art.244 pct.1 C.pr.civ., a solicitat suspendarea judecării prezentei cauze până la soluţionarea căpătului de cerere anterior menţionat.
Tribunalul constată că, prima instanţă nu s-a pronunţat asupra chestiunii
prejudiciale invocate în precizarea de acţiune, aspect care echivalează cu o nepronunţare asupra fondului cauzei în sens larg, prin omisiunea pronunţării asupra unei apărări esenţiale formulate de contestator.
Pe cale de consecinţă, în baza art.312 C.prpciv., va admite recursul declarat de contestatorul împotriva sentinţei civile nr. pronunţată în dosarul nr. al Judecătoriei Cluj-Napoca, pe care o va casa în întregime şi va trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă, Judecătoria Cluj-Napoca.
În baza art.274 al.1 C.pr.civ., va obliga intimatul să plătească
recurentului suma de 97,3 lei, cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge excepţia tardivităţii recursului.
Admite recursul declarat de contestatorul împotriva sentinţei civile nr. pronunţată în dosarul nr. al Judecătoriei Cluj-Napoca, pe care o casează în
întregime şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă, Judecătoria Cluj- Napoca.
Obligă intimatul să plătească recurentului suma de 97,3 lei, cheltuieli de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Dată şi pronunţată în şedinţa publică din
| ← Casare cu trimitere.Nesolutionarea fondului. | Casare cu trimitere.Nemotivarea hotararii. → |
|---|
