Revendicare imobiliară. Cererea de chemare în garanţie trebuie depusă conform art. 61 Cod procedură civil în faţa primei instanţe
Comentarii |
|
Art. 61 C.proc.civ. fixează termenul în care trebuie depusă cererea de chemare în garanţie, textul de lege stabilind că această cerere trebuie făcută în faţa primei instanţe. O astfel de cerere nu poate fi formulată direct în apel, dat fiind că s-ar încălca prevederile art. 294 alin. (1) C.proc.civ., prevederi ce au natură imperativă. În aceste condiţii sancţiunea ce afectează o astfel de cerere depusă în stadiul procesual al apelului nu poate fi decât inadmisibilitatea şi nicidecum disjungerea şi judecarea separată. Prevederile art. 135 C.proc.civ. ar fi putut primi eficienţă numai în situaţia în care cererea de chemare în garanţie ar fi fost formulată în faţa primei instanţe însă ulterior primei zile de înfăţişare.
Secţia I civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie, Decizia nr. 566 din 17 aprilie 2012
Prin Sentința civilă nr. 475/2008 pronunțată de Judecătoria Odorheiu Secuiesc s-a admisă în parte acțiunea înaintată de reclamanta H.E., împotriva pârâților SC M. SA Odorheiu Secuiesc, SC A.I. SRL Odorheiu Secuiesc, SC P.I. SRL Odorheiu Secuiesc și P.G., și în consecință:
S-a constatat că imobilul înscris în CF 619 Odorhei-Sâmbătești cu nr. top.1199/2/1, 1200/1/2/1, 1202/1/1, 1202/1/3 în suprafață de 2125 mp formează proprietatea reclamantei cu titlu de moștenire.
S-a stabilit că imobilul de mai sus sub nr. 1199/2/1 în suprafață de 1303 mp sub nr. top.1200/1/2/1, 1202/1/3 în suprafață de 510 mp se află în posesia pârâtei SC P.I. SRL Odorheiu Secuiesc și sub nr. top.1202/1/1 în suprafață de 312 mp se află în posesia pârâtului P.G. conform raportului de expertiză tehnică efectuat de expertul tehnic ing. F.R.T., care face parte integrantă din prezenta.
Pârâții SC P.I. SRL Odorheiu Secuiesc și P.G. au fost obligați să predea în natură pe seama reclamantei H.E. imobilul de mai sus, sau să plătească acesteia contravaloarea terenului aflat în posesia lor în sumă totală de 262.178,32 lei, din care P.G. suma de 38.475,84 lei și SC P.I. SRL suma de 223.702 lei.
S-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâții SC M. SA Odorheiu Secuiesc și SC A.I. SRL Odorheiu Secuiesc, stabilind că acești pârâți nu au calitate procesuală pasivă și s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâta SC P.I. SRL Odorheiu Secuiesc.
Instanța de fond a reținut că după cum rezultă din copia CF depusă la dosar, imobilul din litigiu, revendicat de către reclamantă, acțiunea fiind întemeiată pe dispozițiile art. 480 și următoarele C.civ., revendicare imobiliară, este înscris în CF 619 Sâmbătești sub nr. top. 1199/2/1, 1200/1/2/1, 1202/1/1, 1202/1/3 teren de construcții în suprafață de 2125 mp și formează proprietatea tabulară a reclamantei H.E. născută S., cu titlu de moștenire.
Reclamanta a dovedit că este titulara bunului revendicat, prin înscrierea acestui drept în CF, dovadă care constituie temeiul acțiunii în revendicare.
Prin expertiza tehnică de specialitate efectuată de ing. F.T., respectiv din completarea raportului de expertiză tehnică rezultă că imobilul revendicat de către reclamantă, sub nr. top. 1199/2/1, 1200/1/2/1, 1202/1/1, 1202/1/3 se află în posesia pârâților SC P.I. SRL Odorheiu Secuiesc corpul funciar cu nr. top.1199/2/1 în suprafață de 1303 mp, sub nr. top.1200/1/2/1, 1202/1/3 în suprafață de 510 mp și cel cu nr. Top. 1202/1/1 în suprafață de 312 mp, în posesia pârâtului P.G. Pârâții SC P.I. SRL și P.G. nu au invocat nici un titlu în baza căruia dețin aceste suprafețe de teren.
Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 490 din 23 februarie 2006 la care face referire pârâta SC P.I. SRL și în baza căruia a cumpărat de la pârâta SC M. SA terenuri intravilane, nu sunt identice cu terenurile revendicate de către reclamantă, fiind înscrise în CF 1625 Sâmbătești sub nr. top.8/2/1/1/1/2/2/7/1/1, CF 1627 Sâmbătești sub nr. top.7/1/5, 8/1/2, 21/2/1/2, 22/2/1, 21/1/2, 24/172, 23/5/4/2, 24/2/5/4/2, 1210/2, 1197/2, 1198/1, 1209/1/2, 1210/1, CF 1626 Sâmbătești nr. top.7/1/3, 7/2/2, 1199/2/2, 1200/1/2/2, 1201/1/2, 1202/1/2, 1197/4, 1198/3, 1193/1/2, 1200/1/1, 1201/1/1/2, 1209/1/4.
Aceste corpuri funciare nu au fost niciodată revendicate de către reclamantă. Pe de altă parte, corpurile funciare revendicate de către reclamantă, restituite în natură antecesorului reclamantei și moștenite de către reclamantă, nu au format niciodată proprietatea pârâtei SC M. SA Odorheiu Secuiesc, nici nu au fost evidențiate în patrimoniul societății M. SA, astfel nu puteau fi vândute pârâtei SC P.I. SRL, după cum rezultă din situația funciară a imobilului din CF 619 Sâmbătești, nr. top.1199/2/1, 1200/1/2/1, 1202/1/1, 1202/1/3 pârâta SC P.I. SRL folosește aceste terenuri fără nici un titlu.
Din cele de mai sus rezultă că pârâta SC M. SA Odorheiu Secuiesc nu are calitatea procesuală pasivă și nici SC A.I. SRL Odorheiu Secuiesc.
în ceea ce privește susținerea pârâtului P.G. prin întâmpinare, că dispoziția Primarului 412/2001 din 4.09.2001 prin care s-a restituit în natură terenul din litigiu, nu a fost pusă în executare în termenul de 3 ani, este de menționat că formalitățile de publicitate imobiliară au fost îndeplinite la data de 06 februarie 2003 când a fost intabulat dreptul de proprietate pe numele lui G.E., deci în termen.
G.E. a decedat la data de 26.01.2004. Succesiunea acestuia a fost dezbătută la data de 9.11.2006 și s-a emis certificatul de moștenitor nr. 130/2006, în certificatul de moștenitor fiind cuprins imobilul din litigiu, care a fost moștenit de către reclamantă, fiind intabulat dreptul ei de proprietate în CF.
în consecință susținerile pârâților SC P.I. SRL și P.G. nu pot fi luate în considerare, aceștia folosesc imobilul din litigiu fără nici un titlu.
Pârâtul P.G. deși a fost introdus în cauză ulterior, a avut la dispoziție mai multe termene pentru propunere de probe, a și depus întâmpinare, neavând probe de propus. Totodată i-a fost comunicată expertiza tehnică, având posibilitatea să solicite o altă expertiză, sau eventual să propună probe.
Prin raportul de expertiză s-au evaluat terenurile revendicate de către reclamantă, stabilind că terenul sub nr. top.1202/1/1 în suprafață de 312 mp are o valoare de 38.475,84 lei, cel cu nr. top.1199/2/1 în suprafață de 1303 mp are o valoare de 160.809,28 lei și cel cu nr. top.1200/1/2/1, 1202/1/3 în suprafață de 510 mp are o valoare de 62.893 lei.
Prin decizia civilă nr. 102 din 8 octombrie 2009, Tribunalul Harghita a admis apelul declarat de apelanții SC P.I. SRL și P.G. și a modificat Sentința civilă nr. 475/2008 pronunțată de Judecătoria Odorheiu-Secuiesc, în sensul că a stabilit că din imobilul reclamantei H.E., înscris în CF nr. 619 Odorhei-Sâmbătești nr. top. 1199/2/1, 1200/1/2/1, 1202/1/3, se află în posesia pârâtei SC P.I. SRL o suprafață de 1822 mp și în posesia pârâtului P.G. o suprafață de 18 mp, conform expertizei întocmită de expertul S.D., a obligat SC P.I. SRL să plătească reclamantei c/v terenului aflat în posesia ei, respectiv 223.579 lei și pe pârâtul P.G. să plătească reclamantei suma de 2.219 lei c/v terenului care se află în posesia lui, a eliminat din sentință obligația pârâților de a restitui în natură terenurile și a menținut celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții P.G. și SC P.I. SRL, solicitând, în principal, admiterea recursului, modificarea în parte a deciziei atacate, în sensul eliminării din decizia atacată a obligației de a plăti intimatei H.E. suma reprezentând contravaloarea terenului, în subsidiar, admiterea recursului, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Harghita și obligarea intimatei-reclamante la plata cheltuielilor de judecată.
Prin decizia civilă nr. 251/ R din 30 martie 2010, Curtea de Apel Tg-Mureș a admis recursurile declarate de pârâții P.G. și SC P.I. SRL, împotriva Deciziei civile nr. 102 din 8 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr. 541/268/2007, a casat integral hotărârea atacată și a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, Tribunalul Harghita.
Pentru a pronunța această decizie Curtea de Apel a reținut că instanța de apel a admis apelul pârâților, stabilind că pârâții folosesc o suprafață de 1822 mp și respectiv 18 mp din imobilul reclamantei, obligându-i la plata contravalorii terenului în favoarea reclamantei. S-a avut în vedere, în considerentele deciziei recurate, concluziile unei noi expertize topografice, efectuate de expertul S.D., care a fost confirmată și de către o contraexpertiză. Tribunalul a stabilit, prin compararea titlurilor, că cel prezentat de reclamantă, respectiv Dispoziția nr. 412/2001 emis de Primar este preferabil titlurilor pârâților, deoarece a fost înscris în CF încă din anul 2003 iar pârâții nu au atacat acest titlu. S-a reținut împrejurarea că terenul nu este liber și că pârâții nu au contestat contravaloarea terenului stabilit de expert și că potrivit prevederilor art. 480 C.civ., reclamanta are dreptul de a revendica terenul proprietatea ei în posesia oricui s-ar afla.
Pronunțând o astfel de hotărâre, instanța de apel a încălcat prevederile art. 129 alin. (6) C.proc.civ., potrivit cărora în toate cazurile judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății. Obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie revendicarea terenului în litigiu, ceea ce presupune că reclamanta pretinde un drept de proprietate asupra unui imobil aflat în posesia unor persoane care nu au calitatea de proprietari ai respectivului imobil. Reclamanta nu a solicitat instanței să procedeze la compararea titlurilor de proprietate ale părților asupra aceluiași teren și să prefere titlul de proprietate al său pentru un considerent sau altul. Dimpotrivă, pe tot parcursul dezbaterii judecătorești a susținut că pârâții nu au nici un drept de proprietate asupra terenului și l-au ocupat în mod abuziv. Nu există la dosar nici o precizare de acțiune în acest sens, iar în lipsa unei astfel de precizări instanța de apel nu putea să schimbe din oficiu obiectul cererii de chemare în judecată.
Pe de altă parte, considerentele hotărârii recurate sunt contradictorii: deși se face vorbire de compararea titlurilor de proprietate ale părților și se acordă preferință celui al reclamantei pentru motive neconcludente, totuși se rețin dispozițiile art. 480 C.civ. și se arată că reclamanta are dreptul de a revendica terenul proprietatea ei în posesia oricui s-ar afla, fără a se concluziona de ce titlurile de proprietate ale pârâților nu sunt valabile.
Nu în ultimul rând, instanța de apel reține concluziile expertizei topografice efectuate de expertul S.D., expertiză ordonată de instanța de apel, fără a arăta motivele pentru care înlătură concluziile expertizei efectuate în dosarul de fond și ale contraexpertizei efectuate de 3 experți, sau motivele pentru care a achiesat la concluziile expertului S. Pe de altă parte, studiind toate expertizele efectuate în cauză se constată că instanța de apel a făcut o sinteză a concluziilor tuturor experților, într-o mai mică sau mai mare măsură. Dacă ar fi reținut doar concluziile expertului S., ar fi observat că acesta a concluzionat că SC M. SA (antecesoarea pârâtei SC P.I. SRL) nu ocupă teren din terenul reclamantei, că terenul reclamantei este ocupat de alte persoane fizice, care nu au fost chemate în judecată și că suprafața intabulată în favoarea reclamantei doar scriptic există, în realitate nu există, fiind rezultatul unei identificări greșite. Cei 3 experți au concluzionat că pentru același teren există 2 proprietari diferiți, astfel că nu se poate susține că ar fi verificat și confirmat expertiza întocmită de expertul S.
Instanța de apel nu a motivat nici de unde a ajuns la concluzia că pârâta SC P.I. SRL ocupă o suprafață de 1822 mp din terenul reclamantei, deși în raportul de expertiză întocmit de expertul S.D. se arată că această pârâtă nu posedă nici o suprafață din terenul reclamantei iar la fond instanța a reținut că aceeași pârâtă ocupă o suprafață de 1303 mp și 510 mp, în total 1813 mp. Prin această soluție instanța de apel a îngreunat situația pârâtei în propria cale de atac, fapt inadmisibil, prin raportare la prevederile art. 296 teza finală C.proc.civ.
Nu în ultimul rând instanța de apel nu a analizat toate motivele de apel invocate de pârâți prin cererile de apel și nu a înlăturat motivat aceste apărări.
în rejudecare Tribunalul Harghita a pronunțat decizia civilă nr. 104/25.10.2011 prin care a admis apelurile declarate de apelanta SC P.I. SRL Odorheiu Secuiesc și apelantul P.G., împotriva Sentinței civile nr. 475/2.04.2008 a Judecătoriei Odorheiu Secuiesc, pe care în baza art. 296 Cod de procedură civilă o schimbă în parte, în sensul că:
A stabilit că din imobilul, proprietatea tabulară a reclamantei H.E., înscris în CF nr. 619 a localității Sâmbătești, o suprafață de teren de 1321 mp. se află în posesia pârâtei SC P.I. SRL, identificat prin CF nr. 619 Sâmbătești, nr. top.1199/2/1, 1200/1/2/1, 1202/1/1 și 1202/1/3, iar o suprafață de teren de 145 mp. se află în posesia pârâtului P.G., identificat prin CF nr. 619 Sâmbătești, nr. top.1202/1/3.
A obligat pârâta SC P.I. SRL să plătească reclamantei suma de 162.905,72 lei, reprezentând contravaloarea terenului în suprafață de 1321 mp., aflat în posesia acesteia.
A obligat pârâtul P.G. să plătească reclamantei suma de 17.881,40 lei, reprezentând contravaloarea terenului în suprafață de 145 mp., aflat în posesia acestuia.
A eliminat din sentință obligația pârâților SC P.I. SRL și P.G. de a restitui în natură terenurile.
A disjuns cererea de chemare în garanție formulată de apelanta SC P.I. SRL în contradictoriu cu chemata în garanție SC M. SA, și declină competența soluționării acesteia în favoarea Judecătoriei Odorheiu Secuiesc.
A menținut celelalte dispoziții ale sentinței apelate ca fiind legal și temeinice.
A compensat parțial cheltuielile de judecată și obligă intimata H.E. la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 905,66 lei în favoarea apelantei SC P.I. SRL, respectiv în sumă de 505 lei în favoarea apelantului P.G.
Pentru a pronunța această decizie Tribunalul a reținut că, în temeiul Legii nr. 10/2001, prin Dispoziția Primarului Municipiului Odorheiu Secuiesc nr. 412/2001, au fost retrocedate reclamantei corpurile funciare cu nr. top.1199/2/1 - 200 mp, 1200/1/2/1 - 160 mp, 1202/1/1 - 1415 mp, 1202/1/3 - 350 mp, respectiv în suprafața totală de 2125 mp.
Deși apelanții au susținut că dispoziția a fost emisă cu încălcarea prevederilor Legii nr. 10/2001, întrucât terenul în cauză nu a fost liber în momentul emiterii dispoziției, această dispoziție nu a fost anulată, apelanții nefăcând nici dovada că ar fi solicitat anularea sau constatarea nulității absolute a acestui titlu în justiție.
în baza Raportului de expertiză tehnică efectuat de expertul dr. ing. R.B.J., cu ocazia rejudecării cauzei, a fost identificat imobilul înscris în CF nr. 619 a localității Sâmbătești, nr. top.1119/2-suprafața tabulară 1957 mp., nr. top.1200/1/2-suprafața tabulară 317 mp., nr. top.1201/1/1/2-suprafața tabulară 320 mp. și nr. top.1202/1-suprafața tabulară 4.438 mp.
S-a reținut de expert că foștii proprietari tabulari ai imobilului au fost G.M. și soția născută S.E., cu titlu de schimb, iar imobilul a fost trecut în proprietatea Statului Român în baza Sentinței nr. 2000/1957 a Tribunalului Odorhei.
S-a mai constatat că în baza Certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria MO3 nr. 2681/1996, imobilele cu nr. top.1199/2/2 în suprafață de 1757 mp., nr. top.1200/1/2/2 în suprafață de 156 mp., nr. top.1201/1/2 în suprafață de 320 mp., nr. top.1202/1/2 în suprafață de 2643 mp. au fost transcrise în CF nr. 1626 în favoarea pârâtei SC M. SA. în ceea ce privește restul suprafețelor, respectiv nr. top.1199/2/1 în suprafață de 200 mp., nr. top.1200/1/2/1 în suprafață de 160 mp., nr. top.1202/1/1 în suprafață de 1415 mp. și nr. top.1202/1/3 în suprafață de 350 mp., acestea au fost intabulate cu titlu de restituire în natură conform Legii nr. 10/2001 în favoarea lui G.E., iar ulterior s-a intabulat dreptul de proprietate cu titlu de moștenire conform încheierii CF nr. 8243/2006 în favoarea intimatei-reclamante H.E. este proprietarul tabular actual
în urma identificării CF nr. 50376 a localității Odorheiu Secuiesc, nr. cad.50376 în suprafață de 12718 mp, expertul a constatat că proprietar tabular este apelanta-pârâtă SC P.I. SRL, care a dobândit terenul de la fostul proprietar tabular SC M. SA, pe seama căruia a fost eliberat Certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria MO3 nr. 2681/1996, însă în acest teren au fost înglobate și imobilele cu nr. top.1200/1/2/2, nr. top.1201/1/2 și nr. top.12020/1/2, ale căror proprietari tabulari au fost numiții G.M. și soția sa născută S.E.
Expertul a reținut că, cu ocazia intabulării dreptului de proprietate asupra terenului dobândit de SC M. SA, și care a fost vândut apelantei SC P.I. SRL, s-a folosit din CF nr. 619 a localității Sâmbătești o suprafață de 4976 mp, dar faptic rezultând din schița de dezmembrare, suprafața totalizează 6197 mp., deci cu 1321 mp. mai mult.
Prin completarea la expertiză expertul a identificat suprafețele aparținând intimatei-reclamante, folosite în prezent de alte persoane, printre care și apelanții SC P.I. SRL și P.G., constatând că suprafețele identificate prin CF nr. 619 Sâmbătești, nr. top.1199/2/1, 1200/1/2/1, 1202/1/1 și 1202/1/3, se află în posesia SC P.I. SRL, iar suprafață de teren de 145 mp., identificată prin CF nr. 619 Sâmbătești, nr. top. 1202/1/3, se află în posesia pârâtului P.G.
Prin a doua completare la expertiză expertul a concluzionat că terenul identificat prin nr. top.1202/1/2 în suprafață de 2643 mp. este folosit de apelanta SC P.I. SRL.
în ceea ce privește suprafața de teren care se află în folosința SC P.I. SRL, Tribunalul este de părere că, chiar dacă expertul arată că SC P.I. SRL folosește din imobilul, proprietatea intimatei, o suprafață de teren de 2643 m.p. - nr. top. 1202/1/2, 47 m.p. - nr. top.1199/2/1, 11 m.p. - nr. top.1200/1/2/1, 63 m.p. - nr. top. 1202/1/1 și 2 m.p. - nr. top.1202/1/3, prin concluziile expertizei, respectiv pct.7 alin. (4) a reținut că, cu ocazia intabulării dreptului de proprietate asupra terenului dobândit de SC M. SA, și care a fost vândut apelantei SC P.I. SRL, s-a folosit din CF nr. 619 a localității Sâmbătești o suprafață de 4976 mp, dar faptic rezultând din schița de dezmembrare, suprafața totalizează 6197 mp, deci cu 1321 mp, mai mult.
Prin urmare, în opinia Tribunalului această suprafață de 1321 mp, este suprafața reală, folosită de către societatea apelantă și care aparține intimatei-reclamante.
Deși apelanții au arătat că în temeiul prevederilor art. 480 C.civ. nu pot fi acordate despăgubiri, totuși, prin concluziile scrise sunt de acord să plătească contravaloarea terenurilor care sunt în folosința lor, arătând însă că ocupă o suprafață mai mică de teren decât aceea stabilită de expert.
Tribunalul a reținut că suprafețele folosite de apelanți și care formează proprietatea tabulară a intimatei-reclamante sunt ocupate de diferite construcții, iar intimata-reclamantă nu a solicitat demolarea acestora, ci acordarea de despăgubiri reprezentând contravaloarea terenurilor ocupate.
Cu această soluție au fost de acord, în principiu, apelanții, fiind dispuși însă să plătească o sumă mai mică drept despăgubire decât aceea solicitată de reclamanta-intimată.
Prin urmare, apreciind că restituirea în natură a terenurilor nu este posibilă, întrucât aceste terenuri sunt ocupate prin construcții, ținându-se cont și de acordul în principiu al apelanților, în opinia Tribunalului soluția cea mai echitabilă în cauză este aceea ca restituirea să se efectueze prin echivalent, respectiv prin dezdăunarea reclamantei-intimate.
Prin Raportul de expertiză tehnică efectuat de expert F.R.T. s-a stabilit valoarea unui metru pătrat teren ca fiind în sumă de 123,32 lei, raport care sub acest aspect nu a fost contestat de părți, nefiind administrate nici alte dovezi contrare în ceea ce privește valoarea terenurilor ce formează obiectul prezentei cauze.
Astfel, considerând că apelul este admisibil sub acest aspect, în baza art. 296 Cod de procedură civilă Tribunalul a admis apelul formulat de apelanți, și a schimbat în parte hotărârea instanței de fond, obligând apelanții la plata despăgubirilor pe seama intimatei-reclamante în felul următor:
Pentru suprafața de teren de 1321 mp. care se află în posesia pârâtei SC P.I. SRL, identificat prin CF nr. 619 Sâmbătești, nr. top.1199/2/1, 1200/1/2/1, 1202/1/1 și 1202/1/3, a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 162.905,72 lei (1321 mp.x123,32 lei).
Pentru suprafața de teren de 145 mp. care se află în posesia pârâtului P.G., identificat prin CF nr. 619 Sâmbătești, nr. top.1202/1/3, a obligat pârâtul P.G. să plătească reclamantei suma de 17.881,40 lei, reprezentând contravaloarea terenului în suprafață de 145 mp., aflat în posesia acestuia (145 mp.x123,32).
S-a eliminat din sentință obligația pârâților SC P.I. SRL și P.G. de a restitui în natură terenurile.
S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței apelate ca fiind legale și temeinice, respectiv dispoziția prin care s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâții SC M. SA Odorheiu Secuiesc și SC A.I. SRL Odorheiu Secuiesc, întrucât conform expertizei acești pârâți nu ocupă nicio suprafață din terenurile aparținând reclamantei-intimate.
în ceea ce privește cererea de chemare în garanție formulată de apelanta-pârâtă SC P.I. SRL în contradictoriu cu chemata în garanție SC M. SA, Tribunalul a reținut că această cerere a fost înaintată cu ocazia judecății apelului, la data de 5.05.2008.
în conformitate cu prevederile art. 61 alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de chemare în garanție făcută de pârât se va depune o dată cu întâmpinarea, iar când întâmpinarea nu este obligatorie, cererea se va depune cel mai târziu la prima zi de înfățișare dispoziții față de care cererea de chemare în garanție depusă în apel a fost depusă tardiv.
Având în vedere prevederile art. 135 Cod de procedură civilă potrivit cărora cererea de introducere a unei alte persoane în judecată, care nu s-a făcut înăuntrul termenului prevăzut de lege, se vor judeca deosebit, afară de cazul când părțile consimt să se judece împreună, ținând cont de poziția părților, care nu au consimțit în acest sens, Tribunalul a disjuns această cerere și a declinat competența soluționării acesteia în favoarea instanței de fond, Judecătoria Odorheiu Secuiesc.
în ceea ce privește cuantumul cheltuielilor de judecată în apel, acestea au fost prezentate în felul următor: cheltuieli de judecată în apel efectuate de apelanta SC P.I. SRL: taxă judiciară de timbru 2.712 lei+timbru judiciar 5 lei+onorar expertiză 1.367 lei, cheltuieli de judecată în apel efectuate de apelantul P.G.: taxă judiciară de timbru 1.005 lei+timbru judiciar 5 lei+onorar expertiză 200 lei, onorar avocat 1.190 lei achitat de apelanți, onorar avocat achitat de intimată: 500 lei.
Având în vedere că apelul a fost admis în parte, în baza art. 274 alin. (1) raportat la art. 276 Cod de procedură civilă, s-au compensat parțial cheltuielile de judecată și intimata H.E. a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 905,66 lei în favoarea apelantei SC P.I. SRL, respectiv în sumă de 505 lei, în favoarea apelantului P.G.
împotriva acestei decizii a declarat, în termen legal, recurs pârâta SC M. SA solicitând modificarea în parte a hotărârii atacate în sensul eliminării dispoziției de disjungere a cererii de chemare în garanție formulate de intimata SC P.I. SRL și respingerea acestei cereri ca inadmisibilă.
în motivarea recursului întemeiat pe prevederile art. 304 pct.6 și 9 C.proc.civ., s-a arătat în esență, că Tribunalul a reținut în mod corect că cererea de chemare în garanție formulată de SC P.I. SRL împotriva recurentei a fost formulată în apel, la data de 05.05.2008.în aceste condiții, disjungerea și declinarea competenței dispuse prin hotărârea atacată sunt nelegale.
Aceasta întrucât, nerespectarea termenului de depunere al acestei cereri prevăzut de art. 61 C.proc.civ., este sancționată potrivit art. 135 C.proc.civ. cu judecarea separată a cererii. în aceste condiții soluția corectă ar fi fost respingerea cererii ca inadmisibilă.
împotriva aceleiași decizii a declarat recurs și pârâta SC P.I. SRL solicitând modificarea deciziei în sensul admiterii apelului formulat împotriva Sentinței civile nr. 475/02.02.2008 a Judecătoriei Tg. Mureș cu consecința admiterii numai în parte a acțiunii și obligarea societății recurente la restituirea în natură pe seama reclamantei a suprafețelor de teren conform punctului 8.4 din Completarea nr. 1 din raportul de expertiză efectuat de ing. R.B. și a anexei nr. 7.
în motivarea recursului pârâta a arătat în esență, întemeiat pe prevederile art. 304 pct.7 și 9 C.proc.civ., că decizia cuprinde motive contradictorii dat fiind că se reține faptul că suprafețele identificate prin CF 619 Sâmbătești nr. top. 1199/2/1; 1200/1/2/1; 1202/1/1 și 1202/1/3, se află în posesia reclamantei. Or, dacă ar fi astfel, dat fiind că aceste parcele însumează 2125 mp ar fi trebuit admisă în întregime acțiunea împotriva sa și respinsă împotriva apelantului P.G. Din decizie rezultă că numai o suprafață de 1321 mp se află în posesia societății recurente.
A doua contradicție susținută de recurentă este aceea că instanța de apel reține în mod eronat că recurenta folosește din imobilul proprietatea reclamantei suprafața de teren de 2643 mp - 1202/1/2 având în vedere că această suprafață se află în proprietatea tabulară a societății recurente.
în ceea ce privește motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct.9 C.proc.civ., recurenta a arătat că:
Prin Decizia nr. 251/R/30.03.2010 a Curții de Apel Tg-Mureș, instanța de recurs Curtea de Apel Tg-Mureș, a casat integral Decizia civilă nr. 102/08.10.2009 pronunțată de Tribunalul Harghita, arătând în decizia de casare că reclamanta nu a solicitat instanței să procedeze la compararea titlurilor de proprietate ale părților, astfel că în lipsa unei precizări instanța de apel, în rejudecare, nu putea să schimbe din oficiu obiectul cererii de chemare în judecată.
S-a mai arătat că instanța de apel nu a respectat îndrumarea obligatorie dată de către instanța de recurs prin Decizia nr. 251/2010 și nu a analizat apărarea formulată privind imposibilitatea obligării apelanților-pârâți la plata contravalorii terenului prin raportare la prevederile art. 480 C.civ..
De asemenea, constatarea instanței de apel în ceea ce privește presupusul acord al reclamanților privind plata despăgubirilor este total neadevărată în condițiile în care prin concluziile scrise pârâta a solicitat instanței de apel admiterea în parte a acțiunii reclamantei și restituirea către aceasta doar a suprafețelor de teren aflate în posesia sa conform punctului 8.4 din Completarea 1 din raportul de expertiză efectuat de ing. R.B. și a anexei nr. 7.
S-a mai arătat că instanța de apel în mod nelegal a reținut că suprafața de 1321 mp din parcelele identificate cu nr. top.1199/2/1; 1200/1/2/1, 1202/1/1 și 1202/1/3, în suprafață tabulară de 2125 mp s-ar afla în posesia recurentei, fără a examina succesiunea înscrierilor în cartea funciară și dezmembrările efectuate urmare a emiterii certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria MO3 nr. 2681.
în anul 2001 în baza expunerii de motive nr. 4169/04.09.2001 Primarul municipiului Odorheiu Secuiesc a emis Dispoziția nr. 412/4.09.2001 prin care s-a dispus restituirea în natură a terenului înscris în CF 619 Sâmbătești sub nr. top.1199/2/1; 1200/1/2; 1202/1/1 și 1202/1/3 petiționarului G.E. Prin adresa nr. 6325/15/05/2008 a Primăriei Odorheiu Secuiesc se recunoaște în mod expres faptul că la data emiterii Dispoziției nr. 421/2001 Primăria Odorheiu Secuiesc nu a avut cunoștință despre certificatul de atestare a dreptului de proprietate MO3 nr. 2681 emis pe seama SC M. SA. Această susținere nu poate fi însă promită având în vedere că în anul 1999 a fost întabulat aceste certificat în CF nr. 619 Sâmbătești sub B+4, iar numerele topografice menționate în dispoziție au luat naștere numai odată cu intabularea certificatului de atestare.
Pornind de la concluziile raportului de expertiză întocmit de expertul R.B.J. recurenta arată că este important de reținut faptul că folosirea numai a suprafeței de 4876 mp din CF 619 Sâmbătești în loc de 6197 mp suprafața efectiv folosită conform schiței de dezmembrare, a fost posibilă datorită faptului că, corpul funciar înscris în CF 1626 în suprafață de 12.718 mp pe seama SC M. SA era compus dintr-un număr de 12 numere topografice printre care se află și cele 4 numere topografice noi rezultate din dezmembrarea terenurilor lui G.E., astfel suprafața totală a acestui corp funciar a fost completată scriptic cu celelalte numere topografice care au provenit din alte cărți funciare.
Contrar concluziilor expertului, instanța de apel susține că suprafața lipsă din nr. top. 1202/1/1 este inclusă în suprafața nr. top. 1202/1/2.
Din schița de dezmembrare care a stat la baza dezmembrării numerelor topografice aparținând anterior naționalizării defunctului G.E., rezultă că suprafața corpului funciar 1202/1/1 nu poate fi 1415 mp așa cum în mod eronat s-a readnotat în CF 619 Sâmbătești comparând cu suprafața numărului topografic 1202/1/2. Dacă ar fi astfel, pe schița de dezmembrare corpul funciar 1202/1/1 ar fi trebuit să apară ca întindere de cel puțin 50% din întinderea corpului funciar 1202/1/2.
Corpurile funciare - proprietatea intimatei H.E., respectiv nr. top.1199/2/1, nr. top. 1200/1/2/1, 1202/1/1 și 1202/1/3, au fost identificate de către expertul R. în anexa 7 din Completarea nr. 1 la raportul de expertiză, iar persoanele în posesia cărora se află aceste suprafețe sunt enumerate de expert la punctul 8.4 din Completarea 1.
în cauză a formulat recurs și pârâtul P.G. solicitând, în principal, modificarea deciziei atacate, admiterea apelurilor declarate împotriva Sentinței civile nr. 475/02.02.2008 cu consecința admiterii numai în parte a acțiunii și obligării recurentului la restituirea în natură în favoarea reclamantei numai a suprafeței indicate la punctul 8.4 din Completarea nr. 1 la raportul de expertiză întocmit de ing. R.B.
în subsidiar, recurentul a solicitat casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Motivarea recursului este similară celei făcute de recurenta SC P.I. SRL, cu următoarele precizări:
în mod greșit instanța de apel reține că parcela identificată cu nr. top.1202/1/3 se află în posesia SC P.I. SRL și în același timp că suprafața de 145 mp din această parcelă se află în posesia reclamantei. Pe de altă parte, din Completarea nr. 1 la raportul de expertiză pct.8.4 rezultă că suprafața de 145 mp aflată în posesia reclamantei se identifică cu nr. top.1202/1/1 nicidecum cu nr. top. 1202/1/3.
Prin întâmpinarea formulată reclamanta H.E. a solicitat, motivat, respingerea recursurilor declarate.
Examinând decizia atacată raportat la motivele de recurs invocate, prevăzute de art. 304 pct.7 și 9 C.proc.civ., Curtea de Apel a reținut următoarele:
Este deplin dovedit de înscrierile din CF nr. 619 Sâmbătești că imobilul de sub nr. top. 1199/2/1, 1200/1/2/1, 1202/1/1, 1202/1/3, în suprafață de 2125 mp, formează proprietatea reclamantei.
Acest teren a format, potrivit înscrierilor din CF nr. 619 Sâmbătești, proprietatea antecesorului reclamantei încă din 19945 și a format obiectul Legii nr. 10/2001, prin Dispoziția nr. 412/2001 emisă de Primarul Municipiului Odorheiu Secuiesc, dispunându-se restituirea în natură a acestuia. Această dispoziție nu a fost contestată, astfel că nu se mai poate pune în discuție, la acest moment, valabilitatea ei.
Acțiunea în revendicare este definită ca fiind acțiune reală petitorie prin care proprietarul neposesor revendică bunul său de la posesorul neproprietar, finalitatea urmărilor fiind stabilirea dreptului de proprietate al reclamantului.
Fiind o acțiune petitorie aceasta înseamnă că prin ea se pune în discuție însăși existența dreptului de proprietate. în situația în care atât reclamantul cât și pârâtul au titluri scrise privind dreptul de proprietate, titluri ce provin de la autori diferiți, instanța este obligată să le cerceteze și să pronunțe hotărârea în favoarea acelei părți care a dobândit bunul de la autorul al cărui drept este mai preferabil. Așadar, compararea titlurilor nu trebuie solicitată în mod expres, aceasta ținând de esența acțiunii în revendicare. Fără o astfel de comparare nu se poate determina care dintre părți este „proprietarul” și care „neproprietarul”.
Or, în cauză, din această perspectivă, titlul de proprietate al reclamantului este preferabil titlului de proprietate al pârâtei SC P.I. SRL (acesta cumpărând de la SC M. ce a obținut terenul de la Stat prin certificatul de atestare a dreptului de proprietate).
Considerăm astfel că sub aspectul dovedirii calității de proprietar, susținerile recurenților nu sunt întemeiate.
Sub aspectul celeilalte condiții impuse pentru admisibilitatea acțiunii în revendicare, respectiv posesia „neproprietarului” apreciem că instanța de apel a făcut o corectă interpretare a probelor administrate, dând eficiență concluziilor pertinente ale expertizelor efectuate în cauză.
Deși, având în vedere că dosarul a făcut obiectul unei rejudecări, în cauză s-au efectuat mai multe expertize topo, instanța de apel, rejudecând apelul, a ținut seama de expertiza efectuată de dr. ing. R.B.J., expertiză efectuată în apel și solicitată de părți.
Contrar susținerilor recurentei SC P.I. SRL, prin raportul de expertiză întocmit în cauză, expertul identifică terenul ocupat de pârâtă iar considerentele instanței de apel nu sunt nicidecum contradictorii.
Astfel, din concluziile expertului, reiese clar că suprafețele aflate în proprietatea reclamantei nu au fost corect determinate cu ocazia dezmembrării imobilelor, dezmembrare ce a avut loc cu ocazia intabulării certificatului de atestare a dreptului de proprietate al SC M. SA. Se arată clar de către expertul desemnat că urmare a dezmembrării, scriptic s-a folosit din CF 619 Sâmbătești o suprafață de 4876 mp deși potrivit schiței de dezmembrare terenul era de 6197 mp, deci cu 1321 mp mai mult. î consecință, expertul se referă la întreaga suprafață existentă în CF nr. 619 Sâmbătești. Același expert arată și care a fost suprafața rămasă (sau care ar fi trebuit să rămână) urmare a acestei dezmembrări (care nu a ținut seama de suprafețele reale) pe numere topografice și cât anume se află în posesia reclamantei din această suprafață.
în consecință, nu există nicio contradicție nici în concluziile expertului nici în considerentele instanței.
Instanța de apel preluând concluziile expertului desemnat în cauză, arată că, urmare a intabulării certificatului de atestare MO3 nr. 2681/1996 eliberat de Ministerul Industriilor în favoarea lui SC M. SA, de la care a cumpărat recurenta-pârâtă, reclamanta a fost lipsită de 1321 mp ce se află, la acest moment, în posesia recurentei.
Faptul că suprafața rămasă reclamantei și înscrisă în Cartea Funciară 619 nr. top.1199/2/1, nr. top.1200/1/2/1, nr. top.1202/1/1 și nr. top.1202/1/3 este folosită și de alte persoane, inclusiv de către recurentă, reprezintă o chestiune distinctă.
în ceea ce privește critica referitoare la acordarea de despăgubiri în locul restituirii în natură arătăm că, într-adevăr, efectul principal al acțiunii în revendicare este redobândirea posesiei asupra imobilului revendicat.
Cu toate acestea, pentru că în cauză terenul nu este liber, este ocupat de construcții, a căror demolare sau desființare ar reprezenta o soluție neeconomică, instanța poate încuviința plata unor despăgubiri în echitate și concordanță cu interesele ambelor părți. Această soluție nu reprezintă nicidecum o încălcare a prevederilor art. 480 C.civ., dreptul de proprietate fiind recunoscut și apărat chiar prin stabilirea obligației de despăgubire atâta timp cât proprietarul o solicită.
Cu toate acestea, având în vedere că în privința pârâtului-recurent P.G. o astfel de solicitare nu a fost formulată de reclamantă, criticile formulate de acesta sunt întemeiate sub acest aspect. Astfel fiind, instanța de recurs urmează a admite recursul pârâtului P.G. și a modifica hotărârea atacată în sensul de a obliga pârâtul să predea reclamantei, prin moștenitori, suprafața de 145 mp teren identificat în CF 619 Sâmbătești și top.1202/1/1, conform raportului de expertiză aflat la filele 105-109 dosar nr. 1276/96/2010 al Tribunalului Harghita.
Față de cele mai sus arătate, dat fiind că celelalte critici ale recurentului P.G. sunt identice cu cele formulate de pârâta SC P.I. SRL, Curtea de Apel a reținut că în cauză nu sunt indecente motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 7 și 9 C.proc.civ. (cu excepția aspectului privind restituirea în natură a suprafeței deținut de recurentul P.G.) astfel că, în temeiul art. 312 alin. (1) C.proc.civ., se va pronunța în consecință.
în ceea ce privește recursul declarat de SC M. SA urmează ca instanța, în temeiul art. 312 alin. (3) raportat la art. 304 pct.9 C.proc.civ., să-l admită pentru următoarele considerente:
Cererea de chemare în garanție formulată de SC P.I. SRL Odorheiu Secuiesc în contradictoriu cu chemata în garanție SC M. SA, a fost înregistrată la dosarul cauzei cu ocazia judecării apelului, la data de 05.05.2008.
Art.61 C.proc.civ. fixează termenul în care trebuie depusă cererea de chemare în garanție, textul de lege stabilind că această cerere trebuie făcută în fața primei instanțe.
O astfel de cerere nu poate fi formulată direct în apel, dat fiind că s-ar încălca prevederile art. 294 alin. (1) C.proc.civ., prevederi ce au natură imperativă.
în aceste condiții sancțiunea ce afectează o astfel de cerere depusă în stadiul procesual al apelului nu poate fi decât inadmisibilitatea și nicidecum disjungerea și judecarea separată.
Prevederile art. 135 C.proc.civ. ar fi putut primi eficiență numai în situația în care cererea de chemare în garanție formulată de SC P.I. SRL ar fi fost formulată în fața primei instanțe însă ulterior primei zile de înfățișare.
Pentru aceste motive, recursul SC M. SA urmează a fi admis cu consecința modificării deciziei atacate și respingerii ca inadmisibilă a cererii de chemare în garanție formulată în cauză.
← Obligaţie de a face. Controlul instanţei de recurs are în... | Anulare act. Vânzarea de către stat a bunului altuia către... → |
---|