revendicare imobiliară. Jurisprudență Proprietate privată
| Comentarii |
|
Judecătoria BEIUŞ Sentinţă civilă nr. 967 din data de 02.07.2013
Pe rol pentru azi fiind judecarea cauzei civile formulate de către reclamantul K. I. împotriva pârâților P. I., P. E., N. V., N. R., având ca obiect revendicare imobiliară.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței faptul că atât mersul dezbaterilor cât și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 11.06.2013, care face parte integrantă din prezenta, iar în vederea deliberării și pentru depunerea concluziilor scrise, s-a amânat pronunțarea cauzei la data de 18.06.2013, la data de 25.06.2013 și la data de 02.07.2013, după care:
INSTANȚA
Deliberând asupra cererii de față,
În baza actelor de la dosar, constată următoarele:
1. Poziția procesuală a reclamantului:
Prin acțiunea civilă înregistrată la această instanță la data de ……., reclamantul K. I., a chemat în judecată pe pârâții P. I. și P. E., N. V. și N. R., solicitând ca instanța să pronunțe o hotărâre prin care:
- să oblige pârâții să-i lase în deplină proprietate și posesie imobilele nr. cadastral 50638 în suprafață de 500 mp înscris în CF ……. N. și nr. cadastral 50637 în suprafață de 3902 mp înscris în CF …… N., imobile pe care aceștia le folosesc fără drept;
- să-i oblige pe pârâții de rd.1-2 să-și ridice magazia de pe terenul său, iar pe pârâții de rd.3-4 să-și ridice gardul și cotețul de găini de pe terenul său, iar în caz de refuz să fie autorizat el să efectueze aceste lucrări pe cheltuiala pârâților;
- cu cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt a acțiunii reclamantul arată că este proprietar asupra nr. cadastral 50637 în suprafață de 3902 mp înscris în CF ….… N. și asupra nr. cadastral 50638 în suprafață de 500 mp înscris în CF …….. N., imobile provenite din parcela nr. top. 585/5 înscris în CF …… B. și întabulate în cartea funciară în urma ieșirii din indiviziune conform sentinței civile nr…./…. pronunțată de Judecătoria Beiuș în dosarul nr…../187/…...
Reclamantul arată că fără nici un drept pârâții folosesc imobilele ale căror proprietar este el în cotă de 1/1 parte, deși le-a solicitat în repetate rânduri să elibereze terenul, însă aceștia au refuzat.
Mai mult, reclamantul arată că pârâții au construit pe proprietatea sa supraedificatele constând în magazie, graj, coteț pentru găini.
În motivarea în drept a acțiunii reclamantul invocă prevederile art.566, art.1396 și următoarele Cod civil.
În probațiune reclamantul a depus la dosar în fotocopii extras CF ….., …… N.
Cererea este legal timbrata cu suma de 339 lei potrivit chitanței seria …. nr……. din 21.05.2012 (fila 18) reprezentând taxa judiciara de timbru și timbru judiciar in valoare de 3 lei (fila 3), 0,30 lei (fila 18).
1.2. Prin concluziile scrise depuse la data de ……, reclamantul a solicitat admiterea acțiunii formulate, respectiv:
- obligarea pârâților P. I. și P. E. și pe pârâții N. V. și N. R., să-i lase în deplină proprietate și posesie suprafețe de teren din imobilele nr. cadastral 50638 înscris în CF …… N. și nr. cadastral 50637 înscris în CF ……. N., pe care aceștia le folosesc fără drept, în conformitate cu raportul de expertiză topografică întocmit de expert M. G. L.;
- obligarea pârâților P. I. și P. E. să-și ridice magazia (șopronul) de pe nr. cadastral 50637, iar pârâții N. V. și N. R. să-și ridice grajdul și magazia din lemn de pe nr. cadastral 50637, iar în caz de refuz reclamantul să fie autorizat să efectueze aceste lucrări pe cheltuiala pârâților;
- respingerea cererilor reconvenționale formulate de pârâții P. I. și P. E. și de pârâții N. V. și N. R., ca fiind neîntemeiate și nefondate;
- cu cheltuieli de judecată în valoare totală de 2892 lei, reprezentând onorariu expert, taxă timbru, timbru judiciar, onorariu avocat și transportul reclamantului din B. la B. pentru zilele în care a fost prezent la instanță.
Alăturat concluziilor scrise reclamantul a anexat în fotocopie chitanța nr…../…….
-/-
2.1. Poziția procesuală a pârâților P. I. și P. E.:
În ședința publică din data de ……., pârâții au arătat că după anii 90 au primit de la C. L. N. o grădină situată pe str. M., lângă casa pârâtului N. V., teren pe care și-au plantat pomi și și-au construit o magazie. Această magazie are niște stâlpi de susținere din țeavă, fără a avea pereți între acești stâlpi, stâlpii susținând doar acoperișul. Stâlpii sunt introduși în beton, magazia având o suprafață de 5m/6mp și o folosește pentru a depozita acolo lemne de foc. Pârâții nu cunosc cine este proprietarul terenului, el știind doar că l-a primit de la C. L. N.. Sunt de acord cu admiterea acțiunii reclamantului, doar în măsura în care reclamantul își dovedește proprietatea, fiind totodată de acord și să-și ridice magazia de lemne, dacă reclamantul își dovedește proprietatea.
2.2. Prin întâmpinarea depusă la data de ……., pârâții au arătat că nu se opun în parte la admiterea acțiunii formulate de reclamant.
În motivarea în fapt a întâmpinării se arată că imobilul ce face obiectul litigiului, mai exact suprafața de aproximativ 900 mp din imobilul cu nr. top. 585/5 înscris în CF ….. B., se află în posesia lor din anul ……, când a fost încheiat contractual de închiriere nr…./….. între C. L. N. - în calitate de proprietar al terenului, pe de o parte și pârâții - în calitate de chiriași, pe de altă parte. Se arată că obiectul contractului este închirierea suprafeței de 2894 mp, situați în N., pe strada M. Menționează că terenul le-a fost atribuit încă din anul ….., însă contractual a fost încheiat abia în anul ……., pentru o perioada de 3 ani, nefiind reziliat de către niciuna dintre părțile contractante. De la încheierea contractului și până în prezent, pârâții arată că au folosit neîntrerupt și în întregime suprafața de teren închiriată, plătind chiria aferentă și nefiind tulburați în posesie, precizând totodată faptul că în suprafața de 2894 mp este cuprinsă atât curtea și grădina de lângă casă, cât și terenul pe care reclamantul solicită să-l elibereze.
Pârâtul arată că în anul ……. reclamantul a formulat o plângere penală împotriva sa, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tulburare de posesie, fiindu-i aduse acuze referitoare la faptul că în anul …….. a ocupat o parte din terenul reclamantului.
Astfel cum rezultă și din ordonanța din data de ………. a Parchetului de pe lângă Judecătoria Beiuș, pârâții menționează că reclamantul nu a avut niciodată în posesie acest imobil. Cât privește dreptul său de proprietate, pârâții arată că Ordinul Prefectului cu nr…../……. a fost emis ilegal, precizând și faptul că ei nu au ocupat abuziv acest imobil, dobândind dreptul de al folosi în baza contractului de închiriere, fapt în baza căruia s-au comportat ca adevărați proprietari plătind impozitul și întreținându-1.
La aceeași dată pârâții au formulat și cerere reconvențională, prin care solicită instanței să stabilească că au adus un spor de valoare terenului pe care o estimează la suma de 3000 lei, instituind în acest sens un drept de retenție asupra imobilului, până la achitarea sumei ce va fi stabilită cu titlu de despăgubiri.
În motivarea cererii reconvenționale se arată că terenul în cauză, care este folosit de către pârâții - reclamanți reconvenționali ca grădină de zarzavat și livadă, a fost la momentul când l-au primit plin de arbuști, ciulini și ruine de la vechile barăci folosite de ruși, pârâții menționând că l-au arat, au scos bolovanii, au pus îngrășământ și au plantat pomi fructiferi.
Totodată, pârâții arată că au amenajat o lemnărie unde depozitează lemnele pentru foc, apreciind astfel că s-au comportat ca adevărați proprietari ai imobilului, îngrijindu-se de teren ca de un bun propriu.
De asemenea, menționează faptul că nu corespund adevărului afirmațiile reclamantului în ceea ce privesc solicitările anterioare ale acestuia de a elibera terenul, precum și faptul că singura dată când a fost pus în discuție dreptul de proprietate al reclamantului a fost în urma plângerii penale formulate și în urma intentării prezentului litigiu, pârâții precizând că de fiecare dată au încercat să încheie o tranzacție cu reclamantul, însă acesta nici nu a vrut să discute cu ei.
În drept pârâții - reclamanți reconvenționali invocă prevederile art.115 și următoarele C.pr.civ.
Cererea este legal timbrata cu suma de 90 lei potrivit chitanței seria …… nr…….. din 19.06.2012 (fila 26) și cu suma de 402 lei potrivit chitanței seria ……. nr……… din 25.09.2012 (fila 26) reprezentând taxa judiciara de timbru și timbru judiciar in valoare de 1 leu (fila 23) și 5 lei (fila 38).
2.3. În ședința publică din data de …….., pârâții au arătat că cererea reconvențională are ca obiect obligarea pârâtului reconvențional la plata sumei de 3000 lei reprezentând spor de valoare adus terenului și un capăt de cerere privind constatarea dreptului de retenție al reclamanților reconvenționali asupra acestui teren.
2.4. Prin concluziile scrise depuse la data de ………, pârâții - reclamanți reconvenționali P. au solicitat admiterea în parte a acțiunii principale; admiterea cererii reconvenționale, obligarea reclamantului la plata în favoarea lor a sporului de valoare adus terenului identificat cu nr. cadastral 50637 în suprafață de 1179 mp, instituind în acest sens un drept de retenție asupra imobilului, până la achitarea integrală a sumei ce va fi stabilită cu titlu de despăgubiri.
În motivarea concluziilor scrise, în ceea ce privește cuantumul sumei reprezentând costul cu defrișarea și curățarea terenului în litigiu, se arată că prin lucrarea de expertiză întocmită expertul M. G. L. arată că sporul pentru lucrările de defrișare și curățare a unui mp teren este de 0,54 lei/mp, iar pentru întreaga suprafață pe care ei o dețin costul este de 637 lei.
Se arată și faptul că martorii audiați în cauză au arătat că lucrările de curățare a terenului sunt necesare anual și că în caz contrar cresc spini, mărăcini, arbuști. Astfel, pârâții arată că suma stabilită cu titlu de despăgubiri trebuie calculată astfel încât să acopere costul acestor lucrări în fiecare an, precizând în acest sens că dacă se ia în calcul termenul de la care au început să amenajeze acest teren - anul ……. și până în prezent, suma rezultată este de 13.377 lei.
Cu privire la sporul de valoare adus terenului prin plantarea pomilor fructiferi, cuantumul acestuia a fost stabilit de către expertul agricol la suma de 3599 lei. Astfel, pentru contravaloarea producției posibil de realizat pentru aproximativ 10 ani de zile, rezultă un spor de valoare total de 35.990 lei.
Se menționează și faptul că urmare a plantării pomilor fructiferi, precum și a cumpărării și pregătirii terenului în suprafață de 1179 mp, valoarea acestui imobil a sporit.
Alăturat concluziilor scrise pârâții - reclamanți reconvenționali au anexat în original chitanța nr……/……….
-/-
3.1. Poziția procesuală a pârâților N. V. și N. R.:
În ședința publică din data de ………., pârâtul N. V. a arătat că este de acord cu admiterea acțiunii, doar în măsura în care reclamantul își va dovedi proprietatea. Arată că după anii 90 a primit o suprafață de 600 mp de la autoritățile orașului N. pentru a-și construit o casă, primind totodată și o grădină alăturată de aproximativ 1500 mp, grădină pe care și-a amenajat anexe (și anume grajd, cotețe și magazie), grădina fiind lucrată. Arată că el a construit aceste anexe și o magazie acum 12 ani, iar reclamantul s-a prezentat la el acum 2 ani pentru ca să-i elibereze terenul din litigiu. Totodată, pârâtul contestă proprietatea reclamantului, persoane îndreptățite fiind I. G.și I.
3.2. Prin cererea reconvențională depusă la data de ………., pârâții - reclamanți reconvenționali N. V. și N. R. au solicitat instanței respingerea acțiunii formulate de reclamantul K. I., ca neîntemeiată în parte, respectiv respingerea celui de-al doilea capăt de cerere, și obligarea reclamantului la plata către ei a sporului de valoare pe care 1-au adus respectivului teren.
În motivarea cererii reconvenționale pârâții - reclamanți reconvenționali arată că folosesc acel teren din anul ……. în baza Contractului de închiriere nr..../……. încheiat între ei - în calitate de chiriași și C. L. N. - în calitate de proprietar.
Pârâții arată că momentul la care au intrat în posesia acestui teren, acesta nu era îngrijit, era în paragină efectiv, plin de mărăcini, luându-le o bună perioadă de timp pentru a-l aduce la o normală folosință, fiind nevoiți să defrișeze, să curețe, să stropească terenul cu substanțe speciale care au distrus rădăcinile buruienilor, abia apoi au folosit mult îngrășământ natural, cât și chimic pentru a fertiliza solul, pe care l-au cumpărat.
Astfel, pârâții - reclamanți reconvenționali arată că până să reușească să planteze primii pomi au trecut aproape 2 ani de zile, perioadă în care au desfășurat activități de curățare și fertilizare a solului, care au necesitat atât efort fizic din partea lor, cât și efort material. Mai apoi, arată că au plantat câteva zeci de pomi fructiferi (30-40), pe care i-au îngrijit și care au dat roade abia în câțiva ani de zile, până au devenit maturi, precizând că în tot acest timp, din nou au investit în produse de fertilizare a solului pentru a menține în stare bună pomii fructiferi și grădina de legume.
Astfel, pârâții - reclamanți reconvenționali apreciază că din anul ….. și până în prezent, au contribuit 100% la fertilizarea solului, au plantat și îngrijit zeci de pomi fructiferi, astfel încât nu li se pare corect să elibereze acest teren fără a li se plăti sporul de valoare pe care l-au adus terenului, menționând că în situația în care s-ar da în proprietate terenul în favoarea reclamantului, fără obligarea acestuia la plata sporului de valoare adus terenului de către ei, s-ar crea o îmbogățire fără justă cauză reclamantului.
Conform art.1345 din noul cod civil "cel care, în mod neimputabil, s-a îmbogățit fără justă cauză în detrimentul altuia este obligat la restituire, în măsura pierderii patrimoniale suferite de cealaltă persoană, dar fără a fi ținut dincolo de limita propriei sale îmbogățiri";.
Pârâții - reclamanți reconvenționali menționează și faptul că au fost de bună credință și au dorit chiar să cumpere acest teren de la reclamant, la un preț raportat la valoarea de piață din zona N., însă pârâtul reconvențional a refuzat, cerând un preț raportat la valoarea imobilelor din municipiul B.
Totodată, precizează că ar fi de acord cu compensarea sporului de valoare adus terenului prin munca lor, cu cedarea proprietății din terenul reclamantului dinspre casa de locuit aflată pe proprietatea lor, pe care se găsesc construite anexele gospodărești. Arătă că acestea au fost construite în anii …..-….., moment la care nu știau că va veni cineva care să revendice acel teren. Anexele gospodărești sunt cu fundație de beton, zidărie de cărămidă și acoperiș de tablă, fiind într-o bună funcționare.
Raportat la aceste aspecte, pârâții - reclamanți reconvenționali solicită respingerea capătului doi din cererea reclamantului privind ridicarea grajdului și a cotețului de către ei, deoarece au fost constructori de bună-credință, nu au construit abuziv pe terenul altcuiva, ci din contră, la momentul respectiv aveam în deplină posesie și folosință această suprafață de teren.
În drept pârâții - reclamanți reconvenționali invocă prevederile art.135 și art.242 al.2 din C.pr.civ., art.1345 din noul Cod Civil.
Cererea este legal timbrata cu suma de 50 lei potrivit chitanței seria …… nr…….. din 12.03.2013 (fila 120) și cu suma de 934 lei potrivit chitanței seria …… nr……… din 18.03.2013 (fila 125) reprezentând taxa judiciara de timbru și timbru judiciar in valoare de 5 lei (fila 124).
3.3. În ședința publică din data de ……., pârâtul - reclamant reconvențional N. V. și-a evaluat cererea reconvențională la suma de 15.000 lei, sumă de reprezintă contravaloarea lucrărilor agricole pe care le-a efectuat timp de 20 de ani, respectiv curățirea de spini, pomii fructiferi pe care i-a plantat și construcțiile pe care le-a ridicat.
3.4. Prin precizarea cererii reconvenționale depusă data de ……., pârâții - reclamanți reconvenționali își defalcă pretențiile, constând în plata sporului de valoare adus terenului de către ei, astfel:
- 4.000 lei - reprezentând pretențiile pentru activitățile de defrișare și curățare a terenului din litigiu pentru suprafața notată cu "S5" și pentru pomii fructiferi plantați pe aceeași suprafață notată cu "S5" (constând în 37 pomi fructiferi).
- 11.000 lei - reprezentând pretențiile pentru construcțiile edificate de către ei pe terenul din litigiu pe suprafața notată cu "S5", constând în grajd amplasat în proporție de 100% pe nr. cadastral 50637 și magazia de lemne amplasată în proporție de 45% pe nr. cadastral 50637.
În drept invocă prevederile art.584 al.1, art.595, art.578 al.2 din Cod civil, raportat la art.58 din Legea de aplicare, art.494 din vechiul Cod civil.
3.5. Prin concluziile scrise depuse la data de ……., pârâții - reclamanți reconvenționali N. au solicitat admiterea cererii reconvenționale formulate și respingerea acțiunii reclamantului, ca fiind neîntemeiată în parte, respectiv respingerea celui de-al doilea capăt de cerere; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea concluziilor scrise pârâții - reclamanți reconvenționali reiterează aspectele arătate prin cererea reconvențională.
Totodată, arată și faptul că potrivit completărilor la raportul de expertiză în specialitatea topografie întocmit în cauză de expertul M. G. L., sporul de valoare adus terenului în litigiu, datorită curățării, defrișării și fertilizării acestuia, este de 868 lei la o astfel de întreținere (pentru suprafața în litigiu notată cu S5 pe planul cadastral). Precizează că astfel cum au declarat și martorii audiați în cauză, înainte de a fi folosit de pârâți, acest teren era aproape împădurit, astfel că anual se fac lucrări de întreținere și fertilizare, iar când este nevoie și de defrișare.
De asemenea, conform concluziilor raportului de expertiză în specialitatea agricultură întocmit în cauză de expert D. M., pârâții - reclamanți reconvenționali arată că valoarea livezii aflată în posesia lor, în suprafață de 1434 mp, este de 3605 lei.
Mai apoi, se arată și faptul că potrivit raportului de expertiză în specialitatea construcții întocmit în cauză de expert S. R., grajdul este realizat cu fundații din beton, zidărie de cărămidă și bolțari, plașeu din beton, acoperișul este realizat din lemn și învelitoarea este din tablă. Totodată, se arată că în concluziile acestui raport de expertiză se indică valoarea grajdului realizat de pârâți la valoarea de 14.600 lei, iar a magaziei din lemne la 490 lei; preșul manoperelor încorporate în grajdul edificat este de 14.994 lei, iar manopera se stabilește la valoarea de 5695 lei.
Raportat la aceste aspecte, pârâții - reclamanți reconvenționali apreciază că au fost constructori de bună - credință, nu au construit abuziv pe terenul altcuiva, ci din contră, la momentul respectiv ei aveau în deplină posesie și folosință această suprafață de teren.
Totodată, pârâții - reclamanți reconvenționali au solicitat ca până la achitarea despăgubirilor cuvenite, instanța să stabilească un drept de retenție în favoarea lor cu privire la construcțiile și plantațiile efectuate.
Alăturat concluziilor scrise pârâții - reclamanți reconvenționali au anexat în fotocopie chitanța nr…/……...
-/-
În probațiune instanța a încuviințat pentru reclamant proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul pârâților (răspunsurile pârâților la interogatoriu fiind consemnate în procesele verbale aflate la filele 39-42), proba privind efectuarea expertizei în specialitatea topografie, proba testimonială (fiind audiați în acest sens martorii A. C. și M. V. - filele 78, 97), iar în contraprobă la cererile de probațiune formulate de pârâții - reclamanți reconvenționali N., instanța a încuviințat pentru reclamant proba testimonială (fiind audiat în acest sens martorul A. C. - filele 187-188); pentru pârâții - reclamanți reconvenționali P. instanța a încuviințat în probațiune proba cu înscrisuri și proba testimonială (fiind audiați în acest sens martorii P. C. și B. I. - filele 77, 79); pentru pârâții - reclamanți reconvenționali N. instanța a încuviințat în probațiune proba cu înscrisuri și proba testimonială (fiind audiat în acest sens martorul P. B. - filele 161-162), proba privind efectuarea expertizei în specialitatea construcții și proba privind efectuarea expertizei în specialitatea agricultură.
-/-
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține în fapt următoarele:
Din cercetarea cărții funciare depuse la dosarului cauzei la fila 6,7 instanța reține următoarele:
- numărul cadastral 50638 ce în natură reprezintă "teren arabil ";, în suprafață de 500 mp, este înscris sub AI-1 în cartea funciară …… N., proprietar fiind sub B1 reclamantul K. I., cu titlu de reconstituire;
- numărul cadastral 50637 ce în natură reprezintă "teren arabil ";, în suprafață de 3902 mp, este înscris sub AI-1 în cartea funciară …… N., proprietar fiind sub B1 reclamantul K. I., cu titlu de reconstituire.
Din contractul de închiriere nr…../…… - fila 27, încheiat între C. L. N. - în calitate de proprietar al terenului, pe de o parte și pârâtul - reclamant reconvențional P. I. - în calitate de chiriaș, pe de altă parte, instanța reține că obiectul contractului îl reprezintă închirierea suprafeței de 2894 mp, situați în N., pe strada M., pentru o perioada de 3 ani,
Din contractul de închiriere nr.…./..…. - fila 102, încheiat între C. L. N. - în calitate de proprietar al terenului, pe de o parte și pârâtul - reclamant reconvențional N. V. - în calitate de chiriaș, pe de altă parte, instanța reține că obiectul contractului îl reprezintă închirierea suprafeței de 1426 mp, situați în N., pe strada R., pentru o perioada de 3 ani.
Din proba testimonială administrată în cauză, instanța reține următoarele aspecte:
- martorul A. C. - fila 78, a arătat următoarele aspecte:
- acum circa 2 ani de zile - în calitatea sa de gardian public, a participat alături de un echipaj de poliție la efectuarea anumitor măsurători și poze la terenul intravilan situat în N., pe str. M., teren intravilan ce a aflat că este în proprietatea dlui. K. I. și care era folosit de către pârâții P., teren intravilan îngrădit ce se învecinează și cu casa, curtea și grădina familiei N.,
- a observat că acel teren este întreținut în sensul în care era cosit, observând și câțiva pomi fructiferi,
- în legătură cu proprietatea familiei N., martorul a arătat că știe că grădina, curtea și casa acestora este, la fel, îngrădită,
- pe terenul pârâților N. a observat existența casei, a unor anexe - respectiv a unui grajd și faptul că au o grădină.
- martorul M. V. - fila 97, a arătat următoarele aspecte:
- în cursul anului ….. a participat la cosirea unui teren situat pe str. M. din N., teren despre care a înțeles că este în proprietatea reclamantului,
- terenul respectiv era îngrădit, pe margine erau dispuși câțiva pomi fructiferi, în acel loc nefiind amenajate construcții,
- într-o parte a terenului există casa de locuit, iar în cealaltă parte mai este un teren proprietatea reclamantului,
- pe terenul învecinat celui pe care eu martorul l-a cosit și despre care știe că este al reclamantului K. I., a observat o construcție reprezentând 3 stâlpi de susținere cu o latură închisă, loc prevăzut cu un acoperiș, dar fără să știe cine anume a ridicat această construcție de aproximativ un an, un an și jumătate.
- martorul A. C. - fila 187-188, a arătat următoarele aspecte:
- terenul folosit de către familia P. este situat în orașul N. pe str. M., este îngrădit, pe laturi și pe mijloc având pomi fructiferi,
- o parte a grădinii este cultivată, săpată, iar cealaltă parte este folosită pentru obținerea fânului,
- înainte de a fi atribuit familiei P., terenul era pășune pe care se regăseau spini și diverși arbuști, dar nu foarte deși, martorul precizând că știe acest lucru întrucât animalele sătenilor treceau pe acel teren pentru a ajunge la locul de păscut, în prezent terenul fiind îngrijit,
- pârâții P. au tăiat spinii și lăstarii, după care i-au aprins, iar mai apoi o parte din teren l-au arat, l-au gunoiat,
- în perioada 1944-1954 terenurile erau arabile, ulterior au fost folosite ca pășune, iar din faptul că și martorul are un teren în imediata apropiere a terenului folosit de familia P., teren pe care el nu are bolovani, martorul a concluzionat raportat și la faptul că cunoaște terenul folosit de familia P., că acesta nu poate fi bolovănos,
- pe malul pârâului ce curge pe lângă o latură a terenului folosit de către familia P. nu există pădure,
- a precizat că aceleași împrejurări le cunoaște și cu privire la terenul folosit de familia N., aceștia curățând terenul de spini și de lăstari, îngrădind terenul și întreținându-l
- terenurile, în principal, sunt curățate o dată pe an primăvara, iar dacă operațiunea aceasta este repetată în fiecare an, atunci defrișarea este nesemnificativă.
- martorul P. C. - fila 77, a arătat următoarele aspecte:
- de aproximativ 10 ani de zile îi ajută pe pârâții P. la întreținerea terenului situat în N., pe str. M., nr…, teren ce este îngrădit în toate părțile, fiind mărginit într-o parte de casa, curtea și grădina familiei pârâților N., iar în cealaltă parte de o potecă, respectiv un pârâu,
- o parte a terenului folosit de pârâții P. este cultivat cu legume, cu porumb, o altă parte este cosită, iar pe margine sunt plantați pomi fructiferi, martorul arătând că nu știe cine a plantat pomii, dar că erau plantați în momentul în care el a început să îi ajute pe pârâții P. la întreținerea terenului,
- atunci când pârâul datorită condițiilor meteorologice aduce la vale diferite sedimente, pârâții P. întrețin de fiecare dată terenul și gardul, curățându-l,
- terenul este folosit în mod continuu de către pârâți, înainte de revoluție,
- terenul era plin cu spini, nu se putea folosi deloc înainte de momentul în care familia P. a intrat în folosința terenului, aceștia l-au curățat, l-au defrișat și l-au pregătit pentru culturi agricole,
- martorul a ajutat la transportatul îngrășământului pe acel teren, la cositul terenului și la adunatul fânului,
- pe acel teren pârâții P. au amenajat un depozit și anume au montat patru stâlpi de lemn prevăzuți în acoperiș, în care sunt adăpostite lemnele și alte materiale, această construcție fiind ridicată acum 3-4 ani,
- familia N. are construită o casă și un grajd.
- martorul B. I. - fila 79, a arătat următoarele aspecte:
- terenul din litigiu se află situat în N., pe str. M. fiind învecinat cu casa, curtea și grădina pârâților N., iar în cealaltă parte este un pârâu,
- terenul este îngrădit în totalitate și aproximativ din jurul anilor 1992 este folosit de către pârâții P., fiind atribuit de către primărie,
- în momentul dării în funcțiune, terenul a fost îngrădit de către pârâții P., aceștia l-au defrișat de spini, au curățat marginile de aluviunile aduse de pârâul din vecinătate, iar ulterior pe parcursul anilor l-au cultivat,
- martorul personal a participat la transportarea îngrășământului natural pe acel teren, la cultivarea cartofilor, la cosirea secarei,
- a constatat totodată că pe acel teren se găsesc și pomi fructiferi ce au fost plantați de către pârâții P. după ce au îngrădit terenul,
- cu ocazia defrișării terenului au fost înlăturate de asemenea rădăcinile mai vechi și pietrele mai mari și de asemenea, sunt înlăturate periodic aluviunile aduse de pârâul din apropiere, iar cu ocazia aratului, întrucât zona este muntoasă, se înlătură și pietrele din sol.
Din răspunsurile pârâților la interogatoriile administrate în cauză - filele 39-42 dosar, instanța reține că aceștia ocupă o suprafață de teren ce le-a fost atribuită de către primărie, nefiind de acord cu ridicarea construcțiilor edificate, pârâta P. E. menționând însă că ar fi de acord cu ridicarea construcției, sub condiția despăgubirii sale.
Din concluziile raportului de expertiză în specialitatea topografie efectuat la solicitarea reclamantului de către expertul M. G. L. și din răspunsul la obiecțiunile formulate de pârâții P. I. și P. E. și N. V. și N. R. cu privire la acesta (filele 89-96, 111-111 bis, 117, 126), expertiză pe care instanța o va reține și o va omologa, se rețin următoarele aspecte:
- imobilul cu nr. cadastral 50638 înscris în CF NDF ……. N., cu suprafața de 500 mp în favoarea reclamantului, este determinat - conform notațiilor făcute în anexa 1 la raportul de expertiză - de punctele 1, 2, 3, 4,
- imobilul cu nr. cadastral 50637 înscris în CF NDF ……. N., cu suprafața de 3902 mp în favoarea reclamantului, este determinat - conform notațiilor făcute în anexa 1 la raportul de expertiză - de punctele 5, 6, 7, ….., 14, 15, 16,
- din suprafața totală de 4402 mp a numerelor cadastrale 50638 și 50637, suprafața de 3476 mp se află în folosința și posesia faptică a pârâților și a numitului M. I., astfel:
a). suprafața de 448 mp - notată cu S1 în anexa 1 la raportul de expertiză, aparține nr. cadastral 50638, se află în folosința și posesia faptică a pârâților N. V. și N. R., iar în natură reprezintă fâneață cu pomi fructiferi răzleți,
b). suprafața de 10 mp - notată cu S2 în anexa 1 la raportul de expertiză, aparține nr. cadastral 50637, se află în folosința și posesia faptică a pârâților P. I. și P. E., această suprafață fiind inclusă în imobilul curți, construcții și grădină aferent casei de locuit a pârâților P.,
c). suprafața de 235 mp - notată cu S3 în anexa 1 la raportul de expertiză, aparține nr. cadastral 50637, se află în folosința și posesia faptică a pârâților P. I. și P. E., suprafață care este aferentă șopronului notat în anexa 1 cu C4 și drumului de acces la suprafața notată cu S4,
d). suprafața de 1179 mp - notată cu S4 în anexa 1 la raportul de expertiză, aparține nr. cadastral 50637, se află în folosința și posesia faptică a pârâților P. I. și P. E., iar în natură reprezintă arabil și fâneață cu pomi fructiferi răzleți, suprafață ce este împrejmuită prin gard,
e). suprafața de 1434 mp - notată cu S5 în anexa 1 la raportul de expertiză, aparține nr. cadastral 50637, se află în folosința și posesia faptică a pârâților N. V. și N. R., iar în natură reprezintă arabil și fâneață cu pomi fructiferi răzleți și curți, construcții, imobil aferent casei de locuit a pârâților N.,
- construcțiile proprietatea pârâților, edificate pe suprafețe în litigiu mai sus specificate, sunt:
i). magazia din lemn - notată cu C2 în anexa 1 la raportul de expertiză, este proprietatea pârâților N. V. și N. R. și este amplasată în proporție de 45 % pe nr. cadastral 50637,
ii). grajdul - notat cu C3 în anexa 1 la raportul de expertiză, este proprietatea pârâților N. V. și N. R. și este amplasat în proporție de 100 % pe nr. cadastral 50637,
iii). șopronul - notat cu C4 în anexa 1 la raportul de expertiză, este proprietatea pârâților P. I. și P. E. și este amplasat în proporție de 87 % pe nr. cadastral 50637,
iv). gardurile din lemn - reprezentate în anexa 1 la raportul de expertiză, care împrejmuiesc suprafețele S1, S2, S4 și S5, sunt proprietatea pârâților P. și N.,
- din informațiile obținute din partea părților, expertul a arătat că lucrările de îmbunătățire efectuate de către pârâți la suprafețe în litigiu, sunt:
- plantarea de pomi fructiferi - astfel cum rezultă din anexa 3 la raportul de expertiză,
- aplicarea, în cursul anilor, de îngrășăminte naturale - ceea ce a dus la creșterea nivelului de fertilizare al solului,
- sportul de valoare adus terenului în litigiu, datorită defrișării și curățării acestuia, este de:
- pentru suprafața în litigiu notată cu S1 în raportul de expertiză, sporul de valoare este de 242 lei,
- pentru suprafața în litigiu notată cu S2 în raportul de expertiză, sporul de valoare este de 5 lei,
- pentru suprafața în litigiu notată cu S3 în raportul de expertiză, sporul de valoare este de 127 lei,
- pentru suprafața în litigiu notată cu S4 în raportul de expertiză, sporul de valoare este de 637 lei,
- pentru suprafața în litigiu notată cu S5 în raportul de expertiză, sportul de valoare este de 776 lei,
- pentru suprafața în litigiu notată cu S6 în raportul de expertiză, sporul de valoare este de 92 lei.
Din concluziile raportului de expertiză în specialitatea agricultură efectuat la solicitarea pârâților - reclamanți reconvenționali N. V. și N. R. de către expert D. M. (filele 167-173), expertiză pe care instanța o va reține și o va omologa, se rețin următoarele aspecte:
- valoarea livezii familiale dată de prețul de vânzare a fructelor pe un an de zile - notată cu S5 în suprafață de 1434 mp este de 3605 lei și se află în posesia faptică a pârâților N. V. și R.,
- valoarea livezii familiale dată de prețul de vânzare a fructelor pe un an de zile - notată cu S4 în suprafață de 1179 mp este de 3599 lei și se află în posesia faptică a pârâților P. I. și E.
În cauză a fost efectuată la solicitarea pârâților - reclamanți reconvenționali N. V. și N. R. și un raport de expertiză în specialitatea construcții de către expert S. R. (filele 176-183), însă întrucât pretențiile pârâților - reclamanți reconvenționali cu privire la construcții fac parte din pretențiile ce vor fi respinse de către instanță, concluziile acestei lucrări nu vor fi reținute.
Reține instanța totodată că:
- dreptul de proprietate este acel drept real care conferă titularului atributele de posesie, folosință, și dispoziție asupra unui bun, atribute pe care numai el le poate exercita în plenitudinea lor, în putere proprie și în interesul său propriu, cu respectarea normelor juridice în vigoare.
Dreptul de proprietate este dreptul real cel mai deplin, deoarece este singurul drept subiectiv care conferă titularului său trei atribute: posesia, folosința și dispoziția. Posesia constă în posibilitatea proprietarului de a stăpâni bunul ce-i aparține în materialitatea sa, comportându-se față de toți ceilalți ca fiind titularul dreptului de proprietate;folosința conferă proprietarului facultatea de a întrebuința bunul său, culegând sau percepând în proprietate toate fructele pe care acesta le produce iar atributul de dispoziție este alcătuit din dreptul de dispoziție materială și dreptul de dispoziție juridică.
- va avea în vedere instanța și următoarele caractere juridice ale dreptului de proprietate:
- Caracterul absolut și inviolabil. Dreptul de proprietate este absolut în sens larg deoarece este recunoscut titularului său în raporturile acestuia cu ceilalți, care sunt obligați că nu facă nimic de natură a-l încălca. Inviolabilitatea dreptului de proprietate susține și întărește caracterul său absolut. Art.136 al.5 din Constituție dispune imperativ: "Proprietatea privată este inviolabilă, în condițiile legii organice";.
- Caracterul deplin și exclusiv. Dreptul de proprietate conferă titularului său "plena potestas";, adică toate cele trei atribute: posesia, folosința și dispoziția. Dreptul de proprietate este, în același timp, un drept exclusiv, în înțelesul că atributele sau puterile inerente acestui drept sunt nu numai depline, ci și independente de orice puteri ale altei persoane asupra bunului respectiv.
- Caracterul perpetuu și transmisibil. Prin perpetuitatea dreptului de proprietate se înțelege că este nelimitat în timp și durează atâta vreme cât există bunul care face obiectul său. De asemenea, el nu se pierde prin neuz, adică prin neexercitare.
Va reține instanța , în ceea ce privește cererea principală privind revendicarea următoarele texte de lege din Codul civil:
"ART. 6 Aplicarea in timp a legii civile.
(6) Dispozitiile legii noi sunt de asemenea aplicabile si efectelor viitoare ale situatiilor juridice nascute anterior intrarii in vigoare a acesteia, derivate din starea si capacitatea persoanelor, din casatorie, filiatie, adoptie si obligatia legala de intretinere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, si din raporturile de vecinatate, daca aceste situatii juridice subzista dupa intrarea in vigoare a legii noi.
ART. 563
Actiunea in revendicare
(1) Proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o alta persoana care il detine fara drept. El are, de asemenea, dreptul la despagubiri, daca este cazul.
(2) Dreptul la actiunea in revendicare este imprescriptibil, cu exceptia cazurilor in care prin lege se dispune altfel.
(3) Dreptul de proprietate dobandit cu buna-credinta, in conditiile legii, este pe deplin recunoscut.
(4) Hotararea judecatoreasca prin care s-a admis actiunea in revendicare este opozabila si poate fi executata si impotriva tertului dobanditor, in conditiile Codului de procedura civila.
ART. 565
Proba dreptului de proprietate asupra imobilelor inscrise in cartea funciara
In cazul imobilelor inscrise in cartea funciara, dovada dreptului de proprietate se face cu extrasul de carte funciara.
Văzând înscrisurile depuse, instanța de judecată , în temeiul textelor de lege mai sus enunțate , recunoaște existența dreptului de proprietate al reclamantului , și pe cale de consecință, îi va obliga pe pârâți să restituie bunul acestuia și să se abțină de la orice faptă prin care ar aduce atingere exercițiului normal și deplin al dreptului de proprietate.
În ceea ce privește situația juridică a pârâților-reclamanți reconvenționale , instanța reține că au dobândit folosința terenului din litigiu , în baza contractelor de închiriere mai sus identificate , având calitatea de DETENTORI PRECARI și nu de POSESORI.
În raport de aceasta situație juridică , instanța va analiza cererea reclamanților reconvenționali N., de obligare a reclamantului la plata contravalorii construcțiilor ridicate de către aceștia , fiind aplicabile prevederile legale privind accesiunea.
Datorită succesiunii în timp a legilor , instanța va stabili legea aplicabilă, reținând prevederile Legii nr. 71/2011 privind punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil , și anume textul art. 58 din secțiunea 1- capitolul V- " În toate cazurile în care accesiunea imobiliară artificială presupune exercitarea unui drept de opțiune de către proprietarul imobilului , efectele accesiunii sunt guvernate de legea în vigoare la data începerii lucrărilor. " Așadar în cauză , sunt aplicabile prevederile Codului civil de la 1864 privind accesiunea.
De regulă, proprietarul terenului devine, prin accesiune, și proprietar al construcțiilor, plantațiilor și lucrărilor realizate, având însă obligația să-l despăgubească pe constructor în temeiul principiului îmbogățirii fără justă cauză. Tratamentul juridic al constructorului este însă diferit, după cum el a fost de rea-credință sau, dimpotrivă, de bună-credință.
Prin constructor de rea-credință se înțelege acea persoană care ridică o construcție sau face o plantație sau altă lucrare pe un teren, cunoscând că terenul în cauză nu-i aparține, ci este proprietatea altuia. Într-o astfel de ipoteză, potrivit art.494 al.1-2 și al.3, prima parte, proprietarul terenului are dreptul de a opta pentru una din următoarele două posibilități:
- să invoce accesiunea devenind proprietar al construcției, plantației ori lucrării respective, cu obligația de a plăti constructorului de rea-credință valoarea materialelor și prețul muncii;
- să-l oblige pe constructorul de rea-credință să procedeze la desființarea sau ridicarea construcției, plantației sau lucrării respective, pe propria lui cheltuială, și de a pretinde daune-interese, dacă a suferit un prejudiciu, în condițiile răspunderii civile delictuale.
Ori, în cauză reclamanții reconvenționali N. , dobândind folosința terenului în temeiul unui contract de închiriere , au cunoscut faptul că nu sunt proprietarii terenului , fiind constructori de rea-credință , motiv pentru care văzând principiul disponibilității , îi va obliga potrivit solicitării reclamantului la ridicarea construcțiilor de pe terenul proprietatea acestuia.
În ceea ce privește cererea reclamanților-reconvenționali P. și N. de obligare a reclamantului la plata sporului de valoare adus terenului din litigiu, reține instanța următoarele:
ART. 566
Efectele admiterii actiunii in revendicare
(1) Paratul va fi obligat la restituirea bunului sau la despagubiri daca bunul a pierit din culpa sa ori a fost instrainat. In aceleasi conditii, paratul va fi obligat la restituirea productelor sau a contravalorii acestora. In toate cazurile, despagubirile vor fi evaluate in raport cu momentul restituirii.
(2) Posesorul de rea-credinta sau detentorul precar va fi obligat, la cerere, si la restituirea fructelor produse de bun pana la inapoierea acestuia catre proprietar.
(3) Proprietarul poate fi obligat, la cerere, sa restituie posesorului cheltuielile necesare pe care acesta le-a facut.
(4) Cheltuielile utile se restituie, la cerere, in limita sporului de valoare, daca prin lege nu se prevede altfel.
(5) De asemenea, proprietarul va putea fi obligat, la cerere, la restituirea cheltuielilor necesare pentru producerea si culegerea fructelor sau a productelor.
(6) Paratul are un drept de retentie asupra produselor pana la restituirea cheltuielilor facute pentru producerea si culegerea acestora, cu exceptia cazului in care proprietarul furnizeaza paratului o garantie indestulatoare.
(7) Dreptul de retentie nu poate fi exercitat in niciun caz asupra bunului frugifer sau cand intrarea in stapanirea materiala a bunului s-a facut prin violenta ori frauda sau cand produsele sunt bunuri perisabile ori sunt supuse, ca urmare a trecerii unei perioade scurte de timp, unei scaderi semnificative a valorii lor.
(8) Proprietarul nu este dator sa acopere cheltuielile voluptuare. Posesorul are dreptul de a-si insusi lucrarile efectuate cu aceste cheltuieli numai daca prin aceasta bunul nu se deterioreaza.
(9) Dispozitiile alin. (3), (4) si (8) se aplica numai in acele situatii in care cheltuielile nu se concretizeaza intr-o lucrare noua, caz in care sunt incidente dispozitiile corespunzatoare din materia accesiunii imobiliare artificiale.
Astfel , în condițiile în care valoarea livezii pârâților N. V. și R., este de 3605 lei iar cea a pârâților P. I. și E. este de 3599 lei , instanța în temeiul art. 566 aliniatul 5 , îl va obliga pe reclamant la plata acestor sume în favoarea pârâților-reclamanți reconvenționali.
În ceea ce privește dreptul de retenție solicitat de către reclamanții reconvenționali P. asupra imobilelor deținute de către aceștia, instanța în temeiul articolului 566 aliniatul 6 va respinge cererea , observând că legea dispune doar cu privire la retenția asupra produselor și nu a imobilului, retenția care însă nu a fost solicitată.
În ceea ce privește dreptul de retenție solicitat de către reclamanții reconvenționali N., instanță constată că acest drept nu a fost invocat prin cererea reconvențională și nici prin celelalte susțineri cu ocazia dezbaterii cauzei , ci doar după închiderea dezbaterilor , prin concluziile scrise depuse , astfel că în virtutea principiului disponibilității , a dreptului la un proces echitabil , va respinge această pretenție.
Pentru ansamblul considerentelor mai sus expuse, instanța va admite acțiunea reclamantului și va admite în parte cererile reconvenționale formulate în cauză, potrivit dispozitivului prezentei hotărâri.
În ce privește cheltuielile de judecată ale părților, în baza prevederilor art.276 C.pr.civ., instanța le va compensa până la valoarea celi mai mici , observând că:
- reclamantul a justificat cheltuieli totale în valoare de 2142,30 lei, (fără a fi inclusă în această valoare totală suma de 750 lei solicitată de reclamant cu titlu de cheltuieli de transport întrucât acestea nu au fost dovedite prin nici un document justificativ, nu au fost solicitate nici prin acțiunea introductivă și nici cu ocazia acordării cuvântului asupra fondului pricinii, ci doar cu ocazia concluziilor scrise), potrivit documentelor de la filele 3, 18, 71, 101, 194;
- pârâții - reclamanți reconvenționali P. I. și P. E. au justificat cheltuieli în valoare de 1921,88 lei, (fără a fi inclus în această valoare totală cuantumul total al taxelor judiciare de timbru achitate de pârâții P. în prezenta cauză, ci doar taxele judiciare de timbru aferente sumei acordate în favoarea acestora cu titlu de cheltuieli necesare și utile), potrivit documentelor de la filele 23, 26, 38, 54, 106, 145, 201;
- pârâții - reclamanți reconvenționali N. V. și N. R. au justificat cheltuieli în valoare de 3497,36 lei, (fără a fi inclus în această valoare totală cuantumul total al taxelor judiciare de timbru achitate de pârâții N. în prezenta cauză, ci doar taxele judiciare de timbru aferente sumei acordate în favoarea acestora cu titlu de cheltuieli necesare și utile), potrivit documentelor de la filele 120, 124, 125, 147, 149, 190, 198.
În concluzie, instanța:
- va obliga reclamantul K. I. la plata către pârâții - reclamanți reconvenționali N. V. și N. R. a cheltuielilor de judecată în sumă de 1355,06 lei, potrivit documentelor justificative anexate.
- va obliga pârâții - reclamanți reconvenționali P. I. și P. E. la plata către reclamantul K. I. a cheltuielilor de judecată în sumă de 220,42 lei, potrivit documentelor justificative anexate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de către reclamantul K. I., împotriva pârâților P. I. și P. E., N. V. și N. R.
Admite în parte cererea reconvențională formulată de către pârâții - reclamanți reconvenționali P. I. și P. E., în contradictoriu cu reclamantul - pârât reconvențional K. I.
Admite în parte cererea reconvențională formulată și precizată de către pârâții - reclamanți reconvenționali N. V. și N. R., în contradictoriu cu reclamantul - pârât reconvențional K. I.
Obligă pârâții - reclamanți reconvenționali P. I. și P. E. să lase reclamantului K. I. în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 1424 mp din imobilul având nr. cadastral 50637 din CF ….. N.
Obligă pârâții - reclamanți reconvenționali P. I. și P. E. să-și ridice magazia (șopronul) și gardurile din lemn de pe nr. cadastral 50637, iar în caz de refuz autorizează reclamantul la efectuarea acestor lucrări, pe cheltuiala pârâților.
Obligă pârâții - reclamanți reconvenționali N. V. și N. R. să lase reclamantului K. I. în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 1434 mp din imobilul având nr. cadastral 50637 din CF …….. N. și suprafața de 448 mp din imobilul având nr. cadastral 50638 din CF …….. N.
Obligă pârâții - reclamanți reconvenționali N. V. și N. R. să-și ridice grajdul, magazia din lemn și gardurile din lemn de pe nr. cadastral 50637, iar în caz de refuz autorizează reclamantul la efectuarea acestor lucrări, pe cheltuiala pârâților.
Stabilește că pârâții - reclamanți reconvenționali P. I. și P. E., au suportat cheltuieli necesare și utile în sumă de 3599 lei.
Stabilește că pârâții - reclamanți reconvenționali N. V. și N. R., au suportat cheltuieli necesare și utile în sumă de 3605 lei.
Compensează cheltuielile de judecată ale părților până la concurența sumei mai mici, astfel:
- obligă reclamantul K. I. la plata către pârâții - reclamanți reconvenționali N. V. și N. R. a cheltuielilor de judecată în sumă de 1355,06 lei, potrivit documentelor justificative anexate.
- obligă pârâții - reclamanți reconvenționali P. I. și P. E. la plata către reclamantul K. I. a cheltuielilor de judecată în sumă de 220,42 lei, potrivit documentelor justificative anexate.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 2 iulie 2013.
PREȘEDINTE , GREFIER ,
C. D. M. - judecător D. S.
Red.C.M.
Tehnored.S.D., 7 ex.
09 iulie 2013
| ← constatare nulitate act juridic, partaj judiciar, uzucapiune,... | pretenţii. Jurisprudență Despăgubiri, penalităţi → |
|---|
