Revendicare imobiliara. Jurisprudență Revendicare (acţiuni, bunuri, drepturi)
Comentarii |
|
Judecătoria PIATRA-NEAMT Sentinţă civilă nr. 2022 din data de 23.04.2013
-Sentinta civila nr. 2022
-revendicare imobiliară-
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe în dosarul nr. XXXX/279/20XX la data de 05.07.2011, reclamanta XX a chemat în judecată pe pârâtul SE solicitând obligarea acestuia să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de teren de aproximativ 500 mp ( lungime de 75 ml și lățime de 6,5 ml ), să se dispună grănițuirea proprietăților celor două părți.
În motivare a arătat că, potrivit Actului de partaj voluntar nr. 924/11.05.2007, prin care au fost împărțite bunurile rămase de pe urma defunctului XX, a devenit proprietarul suprafeței de teren de 6642 mp teren fânețe intravilanul Satului XX, înscris în Titlul de proprietate nr. 26/328/31.08.1995, situat în sola 5, parcela 147/1, cu următorii vecini: N - AA, S - BB, E - CC, V - drum comunal.
A mai precizat că pârâtul, care deține o suprafață de teren învecinată cu suprafața descrisă anterior, îi ocupă aproximativ 500 mp ( lungime de 75 ml și lățime de 6,5 ml ), refuzând să îi elibereze.
În drept, au fost indicate dispozițiile art. 480, art. 584, 585 Cod civil.
Cererea a fost legal timbrată.
În dovedire, au fost solicitate probele cu înscrisuri, testimonială și cu expertiză tehnică de specialitate.
Pârâtul a formulat întâmpinare, la data de 30.11.2011 ( filele 28-29 vol. I ), prin care a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată, și obligarea părții adverse la plata cheltuielilor de judecată.
A arătat că reclamanta stăpânește în plus, față de cei 6692 mp teren cât ar deține potrivit titlului de proprietate, 350 mp teren.
A adăugată că pârâtul este proprietarul unei suprafețe de teren de 1248 mp, conform Titlului de proprietate nr. XX/2001, cu nr. topo 6/108, iar fiul său - XX este proprietarul suprafeței de 250 mp teren, conform Titlului de proprietate nr. XX/1994. De asemenea, între suprafața de teren deținută de pârât și fiul acestuia și cea aparținând reclamantei, se mai află o suprafață de teren aflată în proprietate moștenitorilor defunctei XX. În aceste condiții, a apreciat că nu este admisibil capătul de cerere privitor la grănițuire.
Pârâtul a mai susținut că în perioada 1996 - 2005 a stăpânit și terenul reclamantei, cu titlu de arendă, iar în prezent aceasta stăpânește 100 mp din terenul aflat în proprietatea moștenitorilor defunctei XX care ar trebui să dețină, conform titlului de proprietate, 3000 mp.
În drept, a indicat prevederile art. 115 și 274 Cod de procedură civilă.
În dovedire, a depus înscrisuri.
La termenul din data de 08.06.2012, avocatul pârâtului a menționat că partea înțelege să revendice de la reclamantă suprafața de 350 mp teren deținută în plus de către partea adversă ( fila 152 vol. I ).
Cererea reconvențională a fost formulată și în scris, la data de 10.09.2012 ( fila 162 vol. I ).
În drept nu au fost indicate prevederi legale.
Cererea a fost legal timbrată ( fila 163 vol. I ).
Au fost administrate probele cu înscrisuri, testimonială, fiind audiat martorul XX, propus de reclamanta - pârâtă ( fila 93 vol. I ), interogatoriul părților ( filele 150 - 151 vol. I ), expertiză tehnică specialitatea topografie.
La termenul din data de 09.04.2013, au fost invocate, de către avocații părților, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului-reclamant Secară Ernest, pentru capătul de cerere având ca obiect "grănițuire";, respectiv excepția lipsei calității procesuale active a pârâtului - reclamant Secară Ernest, pentru cererea reconvențională.
Analizând actele și lucrările dosarului, susținerile părților și întreg probatoriul administrat, cu prioritate excepțiile invocate, în virtutea prevederilor art. 137 alin. 1 Cod de procedură civilă, instanța reține următoarele:
1. În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului-reclamant Secară Ernest, pentru capătul de cerere având ca obiect "grănițuire";, instanța o va admite și va hotărî în consecință.
Astfel, calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între subiectul pasiv al raportului juridic dedus judecății sau detentorul, posesorul sau proprietarul unui bun și pârât.
Din interpretarea dispozițiilor art. 584 cod civil din 1864, rezultă în mod irefutabil că stabilirea ori constatarea amplasamentului liniei de hotar ce desparte două imobile, este posibilă doar cu participarea în proces a proprietarilor celor două imobile vecine.
Din probatoriu administrat, respectiv raportul de expertiză tehnică specialitatea topografie, răspunsul pârâtului-reclamant la întrebarea nr. 3 din cadrul interogatoriului, Actul de partaj voluntar autentificat sub nr. XXX/XX.XX.20XX la BNP Bloju Veronica ( filele 170 - 172 vol. I ), rezultă că între suprafețele de teren aflate în proprietatea părților litigante se află o suprafață de teren de 3000 mp ( din acte ), aparținând moștenitoarei defunctei XX, respectiv XX. Deci reclamanta - pârâtă nu deține în proprietate vreo suprafață de teren vecină cu a părții adverse, astfel încât va fi respins capătul de cerere formulat în contradictoriu cu pârâtul - reclamant XX, având ca obiect "grănițuire";, ca fiind îndreptat împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
2. Relativ la excepția lipsei calității procesuale active a pârâtului - reclamant XX, pentru cererea reconvențională, incidentul procedural va fi admis, instanța urmând a respinge cererea reconvențională formulată de pârâtul - reclamant XX în contradictoriu cu pârâta - reclamantă XX, pentru lipsa calității procesuale active a pârâtului - reclamant.
Calitatea procesuală activă reprezintă identitatea dintre titularul dreptului litigios ori titularul dreptului real ce formează obiectul speței și reclamant.
Conform probelor administrate, după cum s-a menționat în cele de preced, între suprafețele de teren aparținând celor două părți se află o suprafață de teren de 3000 mp ( din acte ), cu privire la care nici reclamanta, nici pârâtul nu dețin vreun drept de proprietate. Este adevărat că reclamanta - pârâtă deține în plus, față de titlul de proprietate, o suprafață de teren de 352 mp, astfel cum reiese din raportul inițial și suplimentul raportului de expertiză specialitatea topografie, întocmit de expert XX ( filele 145 - 147, respectiv 199-200 vol. I ). Cu toate acestea, din moment ce pârâtul-reclamant nu se învecinează cu pârâta - reclamantă, acesta nu are calitate procesuală activă pentru a solicita o suprafață de teren presupus ocupată de partea adversă din terenul moștenitorilor defunctei XX. Așa-zisa situație a translației, invocată de avocatul pârâtului-reclamant nu poate fi reținută. În condițiile în care pârâtul-reclamant va dovedi în cadrul unui proces separat că datorită ocupării de către partea adversă a unei suprafețe de teren aparținând succesorilor defunctei XX au fost mutate limitele acestei din urmă proprietăți, fiind ocupată fără drept vreo porțiune din terenul pârâtului, acesta ar avea unica posibilitate să cheme în judecată pe moștenitorii defunctei XX printr-o acțiune în revendicare. În acest context, calitatea procesuală pentru cererea reconvențională ar aparține moștenitorilor defunctei XX, și în niciun caz pârâtului-reclamant XX
3. Privitor la fondul cererii având ca obiect revendicare, în drept, potrivit dispozițiilor art. 1169 Cod civil din 1864, de regulă, în cadrul oricărui proces sarcina probei incumbă reclamantului. De asemenea, în virtutea prevederilor art. 480 Cod civil din 1864, "Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura și dispune de un lucru, în mod exclusiv și absolut, însă în limitele determinate de lege";; lipsirea proprietarului de posibilitatea descrisă anterior nu se poate realiza decât pentru cauză de utilitate publică și după o dreaptă și prealabilă despăgubire, astfel cum statuează dispozițiile art. 481 din același act normativ.
Pornind de la atari aprecieri legale, acțiunea în revendicare, fără, însă, a se bucura de o reglementare expresă, este definită ca fiind acea acțiune reală, prin care proprietarul care a pierdut posesia bunului său, cere restituirea de la posesorul neproprietar.
Prin urmare reclamantul dintr-o astfel de acțiune trebuie să dovedească două împrejurări, și anume: 1) că este proprietarul bunului revendicat, și că 2) pârâtul are posesia nelegitimă a acestui bun.
În speța analizată, raportat la dispozițiile evocate, se constată că, potrivit Actului de partaj voluntar autentificat sub nr. XXX/XX.XX.20XX la BNP XX ( filele 7-8 vol. I ), prin care au fost împărțite bunurile rămase de pe urma defunctului XX, reclamanta - pârâtă XX a devenit proprietarul suprafeței de teren de 6642 mp teren fânețe intravilanul XX, înscris în Titlul de proprietate nr. 26/328/31.08.1995, situat în sola 5, parcela 147/1, cu următorii vecini: N - AA și BB, S - CC, E - DD, V - drum comunal ( filele ).
Conform Titlului de proprietate nr. XXXX/2001 pârâtul este proprietarul unei suprafețe de teren de 1600 mp ( stăpânind în fapt doar suprafața de 1248 mp ), situate în intravilanul satului XX, sola 7 parcela 146/1, cu următorii vecini: drum XX, AA D, DD, BB.
Din cuprinsul raportului de expertiză tehnică specialitatea topografie, răspunsul pârâtului-reclamant la întrebarea nr. 3 din cadrul interogatoriului ( fila 151 vol. I ), Actului de partaj voluntar autentificat sub nr. XXXX/XX.XX.20XX la BNP XX ( filele 170 - 172 vol. I ), declarația martorului XX ( fila 93 vol. I ) rezultă că între suprafețele de teren aflate în proprietatea părților litigante se află o suprafață de teren de 3000 mp ( din acte ), aparținând moștenitoarei defunctei XX, respectiv AA.
Potrivit raportului de expertiză, reclamanta - pârâtă stăpânește în fapt, o suprafață de teren mai mare cu 352 mp decât suprafața deținută în proprietate conform titlului, supliment identificat în completările la raport ( filele 199 - 200 vol. I ), între punctele A-113-124-123-141-132-129-125-126-127-134-J-I-H-G-F-E-D-C-B-A.
Este adevărat că pârâtul - reclamant a stăpânit la un moment dat terenul reclamantei-pârâte și al defunctei XX, cu titlu de arendă, conform răspunsului la întrebarea nr. 1 din cadrul interogatoriului, în urmă cu circa 10 ani, și potrivit declarației martorului XX. Același martor a relatat că, în aceeași perioadă, pârâtul-reclamant a ocupat din terenul reclamantei o suprafață de aproximativ 100 m lungime și 6 metri lățime. Atare situația de fapt nu se confirmă, însă, în prezent. Reclamanta nu a dovedit ocuparea fără drept din partea pârâtului, a suprafeței revendicate. Dimpotrivă, chiar dacă s-ar acorda relevanță sporită depoziției martorului audiat și pentru situația actuală, declarația sa nu se coroborează cu nicio altă probă. Mai mult decât atât, în condițiile în care însăși reclamanta ocupă o suprafață de teren cu 352 mp mai mare decât în acte, demersul său juridic este vădit nefondat.
4. În plus, instanța va respinge, ca neîntemeiate, capetele din cererea principală și cererea reconvențională, având ca obiect cheltuieli de judecată, constatând, în raport de soluțiile anticipate anterior, pe baza prevederilor art. 274 alin. 1 și art. 276 din Codul de procedură civilă, culpa procesuală egală a părților litigante.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului-reclamant Secară Ernest, pentru capătul de cerere având ca obiect "grănițuire";.
Respinge capătul de cerere formulat de reclamanta - pârâtă XX în contradictoriu cu pârâtul - reclamant XX, având ca obiect "grănițuire";, ca fiind îndreptat împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Admite excepția lipsei calității procesuale active a pârâtului - reclamant XX, pentru cererea reconvențională.
Respinge cererea reconvențională formulată de pârâtul - reclamant XX în contradictoriu cu pârâta - reclamantă XX, pentru lipsa calității procesuale active a pârâtului - reclamant.
Respinge, ca neîntemeiat, capătul de cerere având ca obiect "revendicare";, formulat de reclamanta - pârâtă XX, în contradictoriu cu pârâtul-reclamant XX.
Respinge, ca neîntemeiate, capetele din cererea principală și cererea reconvențională, având ca obiect cheltuieli de judecată.
Cu apel în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 23.04.2013.
PREȘEDINTE
← Partaj succesoral . Jurisprudență Succesiuni, moşteniri | Contestaţie la executare - refuzul executorului judecătoresc... → |
---|