Natura juridică a deciziei Comisiei de malpraxis. Consecințe asupra determinării instanței competente material. Inaplicabilitatea Legii nr. 554/2004
| Comentarii |
|
Decizia Comisiei de malpraxis nu este un act administrativ în sensul Legii nr. 554/2004. Decizia contestată este adoptată în cadrul procedurii speciale de stabilire a cazurilor de răspundere civilă profesională pentru medici, farmaciști și alte persoane din domeniul asistentei medicale, instituită de art. 668-674 din Titlul XV al Legii nr. 95/2006. Comisia stabilește, prin decizie, dacă în cauză a fost sau nu un caz de malpraxis, iar controlul asupra deciziei Comisiei este exercitat de judecătorie, astfel cum dispune legea specială - Legea nr. 95/2006.
C.A. Ploiești, sent. nr. 23/CC din 26 mai 2014, irevocabilă prin nerecurare, nepublicată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Buzău la data de 28.02.2012, contestatoarea D.C.G. a formulat contestație împotriva deciziei nr. 4/23 din 03.02.2012, solicitând anularea deciziei și constatarea faptului că sunt întrunite condițiile stabilirii unui caz de malpraxis.
Prin sentința civilă nr. 4532 din 12.03.2014, Judecătoria Buzău a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Buzău în soluționarea contestației la decizia nr. 4/23 din 03.02.2012 și a declinat competența de soluționare a cererii în contradictoriu cu pârâta Comisia de monitorizare și competență profesională pentru cazurile de malpraxis din cadrul Direcției de Sănătate Publică Buzău în favoarea Tribunalului Buzău, Secția de contencios administrativ, urmând ca dosarul să fie trimis de îndată instanței competente.
S-a reținut că decizia contestată este un act administrativ emis de intimată, iar potrivit art. 8 din Legea nr. 554/2004, „persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale".
Prin sentința nr. 749 din 18 aprilie 2014, Tribunalul Buzău a admis excepția de necompetență materială a Tribunalului Buzău, invocată de instanță din oficiu și, în temeiul art. 158 alin. (3), cu aplicarea art. 159’ alin. (1) pct. 2 C.proc.civ. și art. 673 coroborat cu art. 676 din Legea nr. 95/2006, a declinat competența de soluționare a contestației în favoarea Judecătoriei Buzău. Totodată, a constat ivit conflictul negativ de competență între Tribunalul Buzău și Judecătoria Buzău și a suspendat din oficiu orice altă procedură, dispunând înaintarea dosarului la Curtea de Apel Ploiești, în drept să hotărască asupra conflictului de competență ivit. La Curtea de Apel Ploiești conflictul negativ de competență a fost înregistrat la data de 06.05.2014.
Curtea a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buzău, având în vedere următoarele: obiectul cererii de chemare în judecată îl reprezintă contestația formulată de reclamanta D.C.G. Împotriva deciziei nr. 4/23 din 03.02.2012, emisă de Comisia de monitorizare și competență profesională pentru cazurile de malpraxis din cadrul Direcției de Sănătate Publică Buzău, pe care o consideră nelegală și netemeinică, solicitând anularea acesteia și, pe fond, să se constate că sunt întrunite condițiile necesare stabilirii unui caz de malpraxis în ceea ce îi privește pe medicii P.S., T.S. și T.C.V. din cadrul Spitalului județean de urgență Buzău.
Tribunalul a reținut corect faptul că decizia contestată a fost adoptată în cadrul procedurii speciale de stabilire a cazurilor de răspundere civilă profesională pentru medici, farmaciști și alte persoane din domeniul asistenței medicale, instituită de art. 668-674 din Titlul XV al Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, fiind emisă de către Comisia de monitorizare și competență profesională pentru cazurile de malpraxis din cadrul Direcției de Sănătate Publică Buzău. Comisia stabilește, prin decizie, dacă în cauză a fost sau nu un caz de malpraxis, iar controlul asupra deciziei Comisiei este exercitat de către instanța de judecată, așa cum prevăd dispozițiile art. 676 din Legea nr. 95/2006 („Instanța competentă să soluționeze litigiile prevăzute în prezenta lege este judecătoria în a cărei circumscripție teritorială a avut loc actul de malpraxis reclamat”).
Prin urmare, competența materială nu aparține instanței de contencios administrativ, cum a stabilit prima instanță, ci judecătoriei, așa cum corect a stabilit tribunalul.
| ← Competența instanței de a verifica soluția Comisiei de... | Răspundere medic dentist. Realizarea unor implanturi dentare -... → |
|---|
