Societate comercială dizolvată de drept. Neefectuarea procedurii lichidării patrimoniului. Bunuri fără stăpân
Comentarii |
|
C. civ., art. 477 Legea nr. 31/1990, republicată Legea nr. 314/2001
Societatea comercială a fost dizolvată în anul 2001, ca efect al aplicării Legii nr. 314/2001, pentru nemajorarea capitalului social în limitele prevăzute de Legea nr. 31/1990, modificată. Faţă de această situaţie juridică din care rezultă lipsa capacităţii de folosinţă a persoanei juridice de la data radierii ei, Tribunalul are a cerceta efectele juridice în privinţa asociaţilor, dar mai ales în privinţa bunurilor acesteia, bunurile în sens larg incluzând şi drepturile de creanţă.
Conform art. 2 din Legea nr. 314/2001, constatarea dizolvării de drept se face prin încheiere a judecătorului delegat la Registrul Comerţului, iar după rămânerea ei irevocabilă, societatea se radiază din oficiu din registrul comerţului [art. 3 alin. (4) şi art. 4 alin. (1)
din Legea nr. 314/2001]. După dizolvare, legea prevede procedura lichidării acestor societăti comerciale, în termen de cel târziu 6 luni de la data intrării în vigoare a Legii nr. 314/2001 (iunie 2001).
Cum societatea creditoare se găseşte în această situaţie juridică şi cum nu s-a dovedit lichidarea în vreun fel a patrimoniului ei, sunt deplin aplicabile dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 314/2001, dispoziţii care declară bunuri fără stăpân (şi deci incluse în patrimoniul statului, conform art. 477 C. civ.) acele bunuri, imobile şi mobile, din patrimoniul societăţilor comerciale dizolvate de drept, care nu au intrat în proprietatea altor persoane până la data dizolvării de drept ori în cadrul procedurii lichidării.
Trib. Bucureşti, Secţia a V-a civilă, decizia nr. 664/R din 3 mai 2007, nepublicată
Prin cererea înregistrată la data de 12 septembrie 2005 pe rolul Judecătoriei Sector 3 Bucureşti sub nr. 11892/2005, A.N.V. a formulat contestaţie în contradictoriu cu creditorul S.G., cu D.P.I., în calitate de mandatar al creditorului, şi B.C.R. - Sucursala Unirea, în calitate de terţ poprit, împotriva executării începute de B.E.J. C.F. în dosarul de executare nr. 92/2005.
Prin sentinţa civilă nr. 3285 din 10 aprilie 2006, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a admis excepţia autorităţii de lucru judecat a deciziei civile nr. 728/R din 11 aprilie 2005, pronunţată de Tribunalul Bucureşti în dosar nr. 1101/2004 şi a respins excepţia prescripţiei dreptului de a cere executarea silită ca neîntemeiată. Dc asemenea, a dispus respingerea contestaţiei la executare ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că A.N.V. a fost obligată prin sentinţa civilă nr. 6326 din 13 iunie 1994, pronunţată de Judecătoria Sector 3 în dosarul nr. 9331/1993 (rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 341R/1997 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, Secţia a IlI-a civilă) şi care constituie titlu executoriu, la restituirea amenzii încasate cu fila cec nr. 984264/1993 în cuantum de 1.291.507 ROL. Această hotărâre a fost învestită cu titlu executoriu şi pusă în executare, între părţi purtându-se mai multe litigii având ca finalitate executarea creanţei. Judecătoria a considerat că excepţia prescripţiei dreptului creditorului de a mai cere executarea silită în cadrul dosarului de executare al B.E.J. C.F. nr. 92/2005 este neîntemeiată, termenul de prescripţie fiind întrerupt, după cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar care atestă încercarea creditorului de a obţine creanţa.
S-a apreciat că decizia civilă nr. 728/2005, prin care s-a respins irevocabil o altă contestaţie la executare formulată de A.N.V., are auto-
ritatc de lucru judecat în cauza de faţă pentru că statuează asupra unor chestiuni ridicatc şi în prezenta contestaţie: încheierea de încuviinţare a executării silite din 7 aprilie 2005 îndeplineşte cerinţele art. 373-373 C. proc. civ., procesul-verbal de actualizare a creanţei la 16 august 2005 îndeplineşte cerinţele art. 3712 alin. (3) raportat la art. 388 C. proc. civ., procesul-verbal din 28 noiembrie 2005 de constatare a încetării executării silite îndeplineşte cerinţele art. 388 C. proc. civ., neexistând vreo cauză de nulitate.
Recursul promovat de creditorul S.G., prin mandatar D.P.I., împotriva acestei hotărâri a fost admis prin decizia civilă nr. 1375R din 10 august 2006, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, Secţia a IV-a civilă, în dosarul nr. 15055/301/2005, sentinţa recurată a fost casată, iar cauza trimisă spre rejudecare aceleiaşi instanţe, pe motiv că nu s-au arătat în fapt şi în drept motivele pentru care au fost înlăturate susţinerile părţilor şi nu s-au analizat toate motivele invocate în contestaţie. In rejudecare, cauza a fost înregistrată sub nr. 18280/301/2006, iar prin sentinţa civilă nr. 10807 din 28 decembrie 2006, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a respins din nou contestaţia la executare ca neîntemeiată.
In motivarea hotărârii, se arată că nu are relevanţă împrejurarea că mandatarul D.P.I. a formulat cererc cătrc B.E.J. C.F. în numele creditorului S.G., în baza unei procuri generale, câtă vreme această cererc este un act de conservare şi nu de dispoziţie. Critica referitoare la inexistenţa somaţiei, ca act ce precedc executarea silită, a fost înlăturat, executarca realizându-se prin poprire. Susţinerea contestatoarei că nu se ştie cui trebuie să i se facă plata pentru că titlul executoriu este echivoc a fost respinsă, deoarecc orice creditor are dreptul de a cere plata în tot a creanţei.
Criticile referitoare la întreaga executare silită au fost găsite neîntemeiate, constatându-se că creditorii nu şi-au valorificat creanţa, procesul-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare este legal, câtă vreme nu se arată vreun motiv de nulitate, nu subzistă autoritatea de lucru judecat, nu este prescris dreptul creditorului de a cere executarea silită, întrucât acesta a făcut mai multe acte de executare silită stăruind în executare.
împotriva acestei hotărâri, debitoarea A.N.V. a declarat recurs la data de 12 martie 2007, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinţei recurate, în sensul admiterii contestaţiei la executare, anularea
executării şi a actclor de executare atacatc. In expunerea motivelor de recurs, se arată că sunt incidente dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.,
hotărârea fiind dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a legii, câtă vreme s-a reţinut greşit calitatea mandatarului D.P.I., acesta fiind fost asociat al SC B.P.C. SRL, persoană juridică creditoare. Consideră că încheierea de încuviinţare a executării silite, ca şi procesul-vcrbal de reactualizare a creanţei, puteau fi analizate de instanţa de fond, pentru a se constata
nelegalitatea actualizării sumei. In subsidiar, se solicită anularea parţială a procesului-verbal de actualizare şi întoarcerea executării pentru suma de 211.467.861 lei rol plus dobânzi.
Sub aspectul prescripţiei dreptului de a cere executarea silită, consideră greşită constatarea că termenul s-a întrerupt, hotărârile judecătoreşti pronunţate nesuspendând executarea. Mai susţine recurenta debitoare că este nefondată concluzia instanţei de fond, potrivit căreia S.G., unul din foştii asociaţi ai SC B.P.C. SRL, ar fi preluat dreptul de a cere executarea creanţei pe care o deţinea societatea sa, în urma radierii societăţii. SC B.P.C. SRL a fost radiată din Registrul Comerţului, lichidată de drept şi radiată în baza Legii nr. 314/2001 deoarece avea capitalul subscris sub limita legală. Cum persoana juridică creditoare nu mai are capacitate de folosinţă, în numele ei nu mai putea fi cerută executarea de către fostul asociat D.P.I., nici în nume propriu şi nici în calitate de mandatar al asociatului S.G., în numele căruia ar fi trebuit să prezinte o procură specială.
Examinând motivele de recurs faţă de hotărârea atacată şi probele administrate în cauză, cercetând pricina în conformitate cu art. 3041 C. proc. civ., sub toate aspectele deduse judecăţii şi invocate în recurs, Tribunalul constată următoarele:
Titlul executoriu pus în executare de B.E.J. C.F. în dosarul de executare nr. 92/2005 îl constituie sentinţa civilă nr. 6326 din 13 iunie
1994, pronunţată de Judecătoria Sectorului 3 în dosarul nr. 9331/1993 (rămasă definitivă şi irevocabilă prin decizia civilă nr. 34IR/1997 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, Secţia a IlI-a civilă în dosarul nr. 571/1996). Din cuprinsul acestor hotărâri judecătoreşti, Tribunalul reţine că A.N.V. a întocmit procesul-verbal de contravenţie nr. 42 din 21 iunie 1993, prin care SC B.P.C. SRL a fost obligată la plata unei amenzi contravenţionale în cuantum de 1.291.507 lei pentru încălcarea dispoziţiilor art. 260 din Regulamentul Vamal. Acest proces-verbal a fost anulat, iar agentul constatator obligat să restituie amenda încasată deja prin sentinţa civilă ce constituie titlu executoriu în contestaţia de faţă.
Este adevărat că plângerea contravenţională a fost formulată atât de SC B.P.C. SRL, cât şi de asociatul S.G., însă amenda contravenţională a fost dispusă în sarcina societăţii şi nu a asociatului persoană
fizică. Aşadar, creditorul amenzii contravenţionale ce a fost încasată de A.N.V., care a fost obligat la restituire este SC B.P.C. SRL.
Recurenta debitoare a invocat faptul că SC B.P.C. SRL nu mai are dreptul de a executa creanţa pentru că societatea nu mai există ca persoană juridică, fiind radiată. Motivul de recurs este fondat pentru următoarele considerente:
Din înscrisurile depuse la dosar (adresa nr. 7969 din 23 mai 2002 eliberată de Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti) ca şi din susţinerile părţilor, Tribunalul constată că această societate comercială a fost dizolvată în anul 2001, ca efect al aplicării Legii nr. 314/2001, pentru nemajorarea capitalului social în limitele prevăzute de Legea nr. 31/1990 modificată. Faţă de această situaţie juridică din care rezultă lipsa capacităţii de folosinţă a persoanei juridice de la data radierii ei, Tribunalul are a cerceta efectele juridice în privinţa asociaţilor, dar mai ales în privinţa bunurilor acesteia, bunuri în sens larg incluzând şi drepturile de creanţă.
Sunt de reţinut dispoziţiile art. 237 din Legea nr. 31/1990, republicată, potrivit cărora, la cererea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului sau al oricărei persoane interesate, tribunalul poate pronunţa dizolvarea societăţii care nu şi-a completat capitalul social, în condiţiile legii. Mai mult, conform art. 2 din Legea 314/2001, constatarea dizolvării de drept se face prin încheiere a judecătorului delegat la Registrul Comerţului, iar după rămânerea ei irevocabilă societatea se radiază din oficiu din Registrul Comerţului [art. 3 alin. (4) şi art. 4 alin. (1) din Legea nr. 314/2001 ].
După dizolvare, legea prevede procedura lichidării acestor societăţi comerciale, în termen de cel târziu 6 luni de la data intrării în vigoare a Legii nr. 314/2001 (iunie 2001). Cum societatea creditoare se găseşte în această situaţie juridică şi cum nu s-a dovedit lichidarea în vreun fel a patrimoniului ei, Tribunalul constată deplin aplicabile dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 314/2001, dispoziţii care declară bunuri fară stăpân (şi deci incluse în patrimonial statului, conform art. 477 C. civ.) acele bunuri, imobile şi mobile, din patrimoniul societăţilor comerciale dizolvate de drept care nu au intrat în proprietatea altor persoane până la data dizolvării de drept ori în cadrul procedurii lichidării.
Faţă de aceste norme juridice aplicate situaţiei de fapt şi de drept rezultate din înscrisurile depuse la dosar, Tribunalul constată că S.G., în calitate de fost asociat al SC B.P.C. SRL, nu mai justifică în niciun fel vreun drept pentru executarea creanţei deţinute de societate, creanţă culeasă de Statul Român pe temeiul art. 477 C. civ. Urmează,
aşadar, a se constata nulă cxecutarea silită efectuată de B.E.J. C.F. în dosarul de executare nr. 92/2005, creanţa fiind pretinsă de o persoană care nu mai are calitatea de creditor, situaţie faţă de care celelalte motive de nulitate invocate prin cercrea de recurs nu mai au relevanţă. Pe cale de consecinţă, în temeiul art. 312 C. proc. civ. raportat la art. 399 C. proc. civ., a fost admis recursul A.N.V., modificată în tot sentinţa recurată şi anulată executarea silită.
← Titularul dreptului de a cumpăra locuinţa în temeiul art. 9... | Indiviziune succesorală. Titularii dreptului de proprietate pe... → |
---|