Stabilire domiciliu provizoriu minor. Ordonanţă preşedinţială. Urgenţă
Comentarii |
|
Condiţia urgenţei rezultă din nevoia de stabilitate a minorului, în vederea asigurării unui trai decent şi a unei educaţii şi supravegheri corespunzătoare, or, prin lipsa acestei stabilităţi, s-ar putea cauza minorului un prejudiciu ce nu ar mai putea fi reparat, fiindu-i pusă în pericol sănătatea, educaţia şi dezvoltarea armonioasă.
Jud. Bistriţa, s. civ., sent. nr. 10286 din 22 octombrie 2012,
Prin cererea înregistrată, reclamantul P.M.C. a solicitat în contradictoriu cu pârâta C.V. să se dispună ca, până la finalizarea procesului de stabilire a domiciliului minorului şi exercitarea autorităţii părinteşti, acesta să aibă domiciliul la reclamant, în Bistriţa, str. (...).
Analizând actele şi lucrările dosarului prin prisma probelor administrate şi a temeiurilor juridice aplicabile, instanţa reţine că, potrivit certificatului de naştere seria N V nr. (.. .)/26.03.2007, emis de Primăria municipiului B., minorul P.L.C., născut la 27.06.2007, este fiul reclamantului P.M.C. şi al pârâtei C.V., rezultat din relaţia extraconjugală a acestora.
Conform art. 505 alin. (1) şi (2) NCC, „în cazul copilului din afara căsătoriei a cărui filiaţie a fost stabilită concomitent sau, după caz, succesiv faţă de ambii părinţi, autoritatea părintească se exercită în comun şi în mod egal de către părinţi, dacă aceştia convieţuiesc; dacă părinţii copilului din afara căsătoriei nu convieţuiesc, modul de exercitare a autorităţii părinteşti se stabileşte de către instanţa de tutelă, fiind aplicabile
prin asemănare dispoziţiile privitoare la divorţ”. In ceea ce priveşte domiciliul minorului, art. 92 NCC prevede: „(1) Domiciliul minorului care nu a dobândit capacitate deplină de exerciţiu în condiţiile prevăzute de lege este la părinţii săi sau la acela dintre părinţi la care el locuieşte
în mod statornic. (2) In cazul în care părinţii au domicilii separate şi nu se înţeleg la care dintre ei va avea domiciliul copilul, instanţa de tutelă, ascultându-i pe părinţi, precum şi pe copil, dacă acesta a împlinit vârsta de 10 ani, va decide ţinând seama de interesele copilului. Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, minorul este prezumat
că are domiciliul la părintele la care locuieşte în mod statornic”. Probatoriul testimonial administrat în cauză a evidenţiat faptul că cele două părţi, părinţii minorului, au convieţuit şi locuit împreună până la data de 30.08.2012, când pârâta a părăsit domiciliul comun, lăsându-1 pe minor la tată. Minorul este, în prezent, elev în clasa 0, având asigurate la domiciliul tatălui condiţii decente pentru o bună creştere şi educare.
Articolul 581 CPC prevede că instanţa va putea ordona măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unor pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. Din reglementarea legală menţionată rezultă condiţiile de admisibilitate a acţiunilor formulate pe calea ordonanţei preşedinţiale, respectiv: urgenţa, vremelnicia şi neprejudecarea fondului, condiţii ce urmează a fi analizate în cele ce urmează.
In ceea ce priveşte condiţia vremelniciei măsurii de stabilire a locuinţei minorului, instanţa apreciază că aceasta este dată în cauză, deoarece se solicită stabilirea locuinţei doar în mod provizoriu până
la data soluţionării definitive a dosarului privind exercitarea autorită-
ţii părinteşti, nr. (...)/2012 aflat pe rolul Judecătoriei Bistriţa. In ceea ce priveşte condiţia urgenţei, instanţa apreciază că aceasta rezultă din nevoia de stabilitate a minorului, în vederea asigurării unui trai decent şi a unei educaţii şi supravegheri corespunzătoare acestuia, or, prin lipsa acestei stabilităţi, s-ar putea cauza minorului un prcjudiciu ce nu ar mai putea fi reparat, fiindu-i pusă în pericol sănătatea, educaţia şi dezvoltarea armonioasă. Privitor la condiţia neprejudecării fondului, aceasta este îndeplinită, măsura de stabilire a locuinţei minorului având caracter provizoriu; pe calea ordonanţei preşedinţiale instanţa va analiza doar aparenţa dreptului.
Astfel, având în vedere probatoriul administrat în cauză, concluziile anchetei sociale efectuate în cauză, instanţa a admis cererea reclamantului şi, în temeiul art. 400 alin. (1) NCC, raportat la art. 581 CPC, a stabilit în mod provizoriu locuinţa minorului la domiciliul tatălui din Bistriţa, până la soluţionarea pe calea dreptului comun a cererii având ca obiect „exercitare autoritate părintească”, obiect al dosarului nr. ( )/2012 aflat pe rolul Judecătoriei Bistriţa.
← Stabilirea provizorie a domiciliului minorilor. Ordonanţă... | Stabilire locuinţă minor. Ordonanţă preşedinţială.... → |
---|