Îndreptare eroare materială. Judecare greşită ca şi completare a hotărârii. Casare cu trimitere
| Comentarii |
|
Curtea de Apel Cluj, secţia I-a civilă, decizia civilă nr. 1325 din 19 noiembrie 2014
Prin cererea înregistrată în dosarul nr. .../1996, la data de 16 martie 2012 la Judecătoria Baia Mare, petiţionarul J.P. a solicitat îndreptarea sentinţei civile nr. 5051 din
28.10.1998 pronunţată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr. 2589/1996, în sensul de a se menţiona că se „atribuie pârâţilor de rând 1-8 în indiviziune parcela cu nr. top nou 725/3 în suprafaţă de 1553 mp”, în loc de „atribuie pârâţilor 1-8 în indiviziune parcela cu nr. top nou 725/2 în suprafaţă de 1453 mp şi parcela cu nr. top nou 725/3 în suprafaţă de 1553 mp”. In drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 281 C.pr.civ.
Prin sentinţa civilă nr. 10638 din 13 noiembrie 2012 a Judecătoriei Baia Mare, s-a respins cererea formulată de reclamantul J.P. (moştenitorul pârâtei T.M. căsătorită J.), în contradictoriu cu pârâţii P.V., M.F., B.Z., P.F., P.S., P.I., STATUL ROMÂN prin PRIMĂRIA ORAŞULUI BAIA SPRIE,P.M.P., B.M., P.S., T.I., T.I., D.A., D.P..
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că în cauză nu sunt îndeplinite dispoziţiile art. 2812 C.pr.civ., potrivit cărora se poate cere completarea hotărârii în acelaşi termen în care se poate declara după caz apel sau recurs împotriva acelei hotărâri date în fond, după casarea cu reţinere în termen de 15 zile de la pronunţare.
Prin decizia civilă nr. 306/A din 18 decembrie 2013 a Tribunalului Maramureş, s-a respins ca nefondat apelul declarat de apelantul J.P. împotriva sentinţei civile nr. 10638 din
13.11.2012 a Judecătoriei Baia Mare.
Pentru a decide astfel, instanţa de apel a reţinut că indiferent de textul legal indicat, prima instanţă nu a judecat cererea pe baza excepţiei tardivităţii.
Ceea ce a solicitat reclamantul prin cererea din 16.03.2012, nu este nicidecum o îndreptare de greşeală de socoteli şi greşeală materială, ci în ipoteza admiterii ei, ar duce la modificarea soluţiei date în cauză prin sentinţa civilă nr. 6051 din 28.10.1998, ceea ce este inadmisibil a se solicita pe această cale.
Finalitatea urmărită de reclamant prin cererea de îndreptare a hotărârii, nu poate fi adusă pe această cale, nefiind întrunite condiţiile legii, astfel că soluţia primei instanţe este corectă, chiar dacă lapidar motivată.
împotriva acestei decizii, a declarat recurs petiţionarul J.P., solicitând în principal admiterea recursului, casarea deciziei atacate, admiterea apelului, anularea sentinţei civile nr. 10638 din 13.11.2012 a Judecătoriei Baia Mare, iar în subsidiar, admiterea recursului, modificarea deciziei tribunalului în sensul admiterii apelului, schimbării sentinţei şi pe cale de consecinţă, admiterea cererii de îndreptare a hotărârii, aşa cum a fost formulată.
În motivarea recursului, s-a susţinut că criticile pe care le-a formulat în apel împotriva sentinţei judecătoriei, au vizat necercetarea fondului, însă tribunalul a nesocotit multiplul grad de jurisdicţie şi solicitarea expresă de trimitere a cauzei spre rejudecare, precum şi împrejurarea că prima instanţă nu a intrat în cercetarea fondului, şi a trecut la soluţionarea pe fond a cererii de îndreptare a hotărârii, pentru prima dată în apel.
Tribunalul a pronunţat decizia sa cu încălcarea dispoziţiilor art. 297 C.pr.civ., care obligau instanţa de apel să trimită cauza spre rejudecare. Nu se poate reţine că motivarea sentinţei este lapidară, ci că nu conţine niciun considerent care să poată duce la concluzia că este motivată în vreun fel.
Nulitatea prevăzută de art. 105 alin.(2) C.pr.civ. este indiscutabilă în contextul în care suntem în situaţia unei vătămări a drepturilor părţii, ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea sentinţei.
Hotărârea primei instanţe nu este motivată, contrar dispoziţiilor art. 6 din CEDO ce instituie dreptul la un proces echitabil, şi a prevederilor art. 261 alin.(2) C.pr.civ. referitoare la motivarea hotărârii judecătoreşti.
Instanţa de apel trebuia să analizeze dacă cererea de îndreptare a hotărârii poate fi formulată la această dată şi dacă din punct de vedere procedural este admisibilă în prezent, iar nu să analizeze dacă cererea de îndreptare a hotărârii este fondată sau nu, temeinică şi legală sau nu.
Judecătoria deşi a constatat că petiţionarul şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 281 C.pr.civ., a citat prevederile art. 2812 C.pr.civ., ceea ce duce cel mult la concluzia reţinerii ca argument a unei excepţii.
Dar instanţa de apel a procedat la o cercetare pe fond a cererii şi la verificarea că o atare problematică nu poate fi analizată pe fond pentru prima dată în apel, câtă vreme o astfel de analiză nu a fost făcută şi de prima instanţă.
Hotărârea atacată este nelegală şi prin prisma faptului că instanţa de apel a omis să se pronunţe cu privire la criticile formulate referitoare la temeiul de drept analizat şi reţinut în cuprinsul sentinţei. Pe lângă o necercetare a fondului cauzei, prima instanţă a făcut şi o greşită aplicare a legii, faţă de prevederile art. 725 C.pr.civ., în condiţiile în care cererea de îndreptare a hotărârii soluţionate prin sentinţa apelată priveşte o hotărâre pronunţată la data de 28.10.1998.
In ceea ce priveşte solicitarea subsidiară de modificare a deciziei, admiterea apelului şi schimbarea sentinţei, recurentul a susţinut că prin incidenţa dispoziţiilor art. 305 pct. 5 raportat la art. 312 alin.(3) C.pr.civ., în condiţiile în care instanţa de apel a încălcat dispoziţiile imperative ale art. 297 C.pr.civ., obligau ca în apel să se dispună anularea hotărârii iar nu rejudecarea pe fond a pricinii.
Hotărârea pronunţată în apel este nelegală şi în ceea ce priveşte soluţia pronunţată asupra fondului cererii, prin prisma dispoziţiilor invocate ca temei de drept în cererea introductivă de instanţă ce face obiectul dosarului.
In mod nelegal a reţinut instanţa de apel că s-ar tinde la modificarea soluţiei aduse în cauză prin sentinţa civilă nr.6051/1998, omiţând prevederile art. 281 C.pr.civ., în baza cărora cererea de îndreptare era pe deplin fondată.
In speţă este vorba de o greşeală de socoteală strecurată în considerentele şi dispozitivul sentinţei civile nr. 6051/1998, neconformă cu schiţa de dezmembrare, petiţionarul neinvocând greşeli de judecată ce ar fi putut fi îndreptate doar pe calea apelului.
Examinând recursul, curtea reţine următoarele:
Prin cererea înregistrată în dosarul nr. .../1996, la data de 16 martie 2012 la Judecătoria Baia Mare, petiţionarul J.P. a solicitat îndreptarea sentinţei civile nr. 5051 din
28.10.1998 pronunţată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr. 2589/1996, în sensul de a se menţiona că se „atribuie pârâţilor de rând 1-8 în indiviziune parcela cu nr. top nou 725/3 în suprafaţă de 1553 mp”, în loc de „atribuie pârâţilor 1-8 în indiviziune parcela cu nr. top nou 725/2 în suprafaţă de 1453 mp şi parcela cu nr. top nou 725/3 în suprafaţă de 1553 mp”. In drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 281 C.pr.civ.
Cu toate acestea, şi fără să se fi modificat ori recalificat cererea introductivă de instanţă, din cerere de îndreptare a hotărârii, în cerere de completare a hotărârii, judecătoria a soluţionat cererea în baza dispoziţiilor art. 2812 C.pr.civ., care se referă la completarea hotărârii, ce se poate formula într-adevăr doar în acelaşi termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, reţinând eronat că nu sunt îndeplinite dispoziţiile art. 2812 C. pr. civ. potrivit cărora „se poate cerere completarea hotărârii în acelaşi termen în care se poate declara după caz apel sau recurs împotriva acelei hotărâri date în fond, după casarea cu reţinerea în termen de 15 zile de la pronunţare”, câtă vreme judecătoria era învestită cu soluţionarea unei cereri de îndreptare a erorilor materiale, în baza art. 281 C.pr.civ.
Prin urmare, rezultă că judecătoria a respins ca fiind tardivă cererea de completare a sentinţei civile nr. 6051 din 28.10.1998 a Judecătoriei Baia Mare, şi nu a judecat pe fond cererea de îndreptare a erorilor materiale strecurate în sentinţa civilă nr. 6051 din
28.10.1998 a Judecătoriei Baia Mare.
În această situaţie, în cauză erau incidente dispoziţiile art. 297 alin. (1) C.pr.civ., conform cărora în cazul în care se constată că în mod greşit, prima instanţă a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului ori judecata s-a făcut în lipsa părţii care nu a fost legal citată, instanţa de apel va desfiinţa hotărârea atacată şi va trimite cauza spre rejudecare primei instanţe.
Cu toate că prima instanţă a respins ca tardivă o cerere de completare a hotărârii, deşi era legal învestită cu judecarea unei cereri de îndreptare a hotărârii, instanţa de apel nu a desfiinţat sentinţa şi nu a trimis cauza spre rejudecare primei instanţe, ci în mod nelegal, judecând pentru prima dată în apel cererea de îndreptare a erorii materiale pe fond, a considerat că petiţionarul ar urmări modificarea soluţiei date în sentinţa civilă nr. 6051 din
28.10.1998 a Judecătoriei Baia Mare, ceea ce este inadmisibil pe această cale, respectiv că finalitatea urmărită de petiţionar prin cererea de îndreptare a hotărârii nu poate fi atinsă pe această cale, nefiind întrunite condiţiile legii.
Pentru aceste considerente, în baza art. 304 pct. 9 coroborat cu art. 312 alin. (1) şi (3) C.pr.civ., Curtea va admite recursul petiţionarului împotriva deciziei tribunalului, care va fi casată şi rejudecând, va admite apelul împotriva sentinţei judecătoriei, care va fi desfiinţată cu trimiterea cauzei spre rejudecare, la aceeaşi instanţă, Judecătoria Baia Mare, pentru judecarea cererii de îndreptare a erorilor materiale strecurate în sentinţa civilă nr. 6051 din
28.10.1998 a Judecătoriei Baia Mare, formulată de petiţionarul J.P..
| ← Cheltuieli de judecată. Obligare la plată în lipsa culpei... | Autoritate de lucru judecat. Existenţa triplei identităţi de... → |
|---|
