Suspendarea judecăţii în baza art. 244 alin. 1 pct. 2 Cod procedură civilă
| Comentarii |
|
- Cod procedură civilă: art. 244 alin. 1 pct. 2
Infracţiunile de trafic de minori pentru care a fost trimis în judecată recurentul vizează fapte petrecute anterior şi ce nu au legătură cu viaţa de familie a părţilor din procesul civil, iar măsura suspendării procesului civil până la soluţionarea definitivă a dosandui penal este nejustificată şi pentru că soluţia din dosarul penal chiar în situaţia în care ar fi de condamnare a reclamantului nu ar însemna că poate produce efecte anterior luării acesteia, deci şi pentru perioada între sesizarea instanţei civile şi până la soluţionarea dosandui penal.
(Secţia civilă, decizia nr. 160/R/2009, nepublicată)
Prin încheierea din 8 octombrie 2008. având ca obiect stabilire program vizitare minor, reclamant fiind N.N.V., iar pârâtă C.D.R., Judecătoria Bistriţa a dispus suspendarea judecării cauzei până la soluţionarea dosarului nr. 844/108/2007 al Tribunalului Arad, în temeiul dispoziţiilor art. 244 alin. 1 pct. 2 C. pr. civ.
împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat recurs reclamantul.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, dar şi din oficiu potrivit dispoziţiilor art. 3041 C. pr. civ., tribunalul constată că încheierea atacată s-a dat cu aplicarea greşită a legii, motiv pentru care va admite recursul declarat, va casa în întregime încheierea atacată şi va trimite cauza Judecătoriei Bistriţa pentru continuarea judecăţii.
Potrivit dispoziţiilor art. 244 alin. 1 pct. 2 C. pr. civ., instanţa de judecată poate suspenda judecata în cazul în care s-a început urmărirea penală pentru o infracţiune care ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează să se dea. fiind reglementat un caz de suspendare judiciară facultativă a procesului civil în situaţia în care sunt întrunite în mod cumulativ două condiţii, respectiv: 1. să se fi început urmărirea penală cu privire la o infracţiune şi 2. ca această infracţiune să aibă o înrâurire hotărâtoare asupra soluţiei ce urmează să se dea în procesul civil.
în cauza de faţă, tribunalul, din examinarea înscrisurilor existente la dosarul cauzei, constată că este întrunită doar prima condiţie, în sensul că reiese din încheierea din data de 17 aprilie 2008 dată de Tribunalul Arad în dosarul nr. 844/108/2007, faptul că în acest dosar recurentul N.N. V. a fost trimis in judecată în calitate de inculpat pentru săvârşirea a două infracţiuni prev. de art. 13 alin. 1, 4 din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 13 alin. 1 C. pen. şi a infracţiunii prev. de art. 13 alin. 1, 2, 4 din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), toate cu aplic. art. 18 din Legea nr. 508/2004 şi art. 33 lit. a) C. pen., iar în această situaţie fiind trimis în judecată prin rechizitoriu în mod evident că s-a început urmărirea penală faţă de recurent anterior sesizării instanţei penale.
în ce priveşte cealaltă condiţie necesară pentru a se putea dispune suspendarea procesului civil până la soluţionarea definitivă a dosarului penal de către Tribunalul Arad, tribunalul consideră că nu este întrunită în speţă, deoarece din înscrisurile existente la dosar nu se poate constata că infracţiunile anterior arătate ar avea o înrâurire hotărâtoare, decisivă, asupra hotărârii ce urmează a se da în dosarul nr. 4165/190/2008 al Judecătoriei Bistriţa ce are ca obiect stabilire program vizitare minor.
Această concluzie se poate deduce din faptul că infracţiunile de trafic de minori pentru care a fost trimis în judecată recurentul vizează fapte petrecute anterior şi ce nu au legătură cu viaţa de familie a părţilor din procesul civil, iar măsura suspendării procesului civil până la soluţionarea definitivă a dosarului penal este nejustificată şi pentru că soluţia din dosarul penal chiar în situaţia în care ar fi de condamnare a reclamantului nu ar însemna că poate produce efecte anterior luării acesteia, deci şi pentru perioada între sesizarea instanţei civile şi până la soluţionarea dosarului penal.
Pentru acest interval de timp, recurentul reclamant, prezumat a fi nevinovat potrivit art. 23 alin. 11 din Constituţia revizuită, este îndreptăţit să solicite instanţei civile stabilirea unui program de vizitare a minorei N.A., în temeiul art. 43 alin. 3 C. fam., urmând ca instanţa de judecată cu ocazia soluţionării pe fond a acţiunii respective, să ţină cont de toate apărările formulate de către părţi, raportat la probatoriul ce urmează a fi administrat, şi să decidă dacă este justificată sau nu acţiunea formulată, iar în situaţia în care este fondată să stabilească în concret, şi în funcţie de toate circumstanţele privitoare la persoana părţilor, şi cu privire la durata programului de vizitare al minorei şi modalitatea concretă în care acesta urmează a fi exercitată de către reclamant. în condiţiile în care consideră că ar exista anumite riscuri privind dezvoltarea fizică, afectivă, morală a minorei din cauza atitudinii şi comportamentului reclamantului aceste aspecte trebuie avute în vedere la soluţionarea acţiunii cu care a fost învestită prima instanţă.
Pentru aceste considerente în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. 1, 2, 5 C. pr. civ., întrucât încheierea atacată s-a dat cu aplicarea greşită a legii, fiind incident art. 304 pct.
9 C. pr. civ., tribunalul urmează a admite recursul declarat, va casa în tot încheierea atacată şi va trimite cauza Judecătoriei Bistriţa pentru continuarea judecăţii (Judecător Bulea Marius Lucian).
| ← Legea nr. 10/2001. Teren ocupat. Imposibilitate de restituire... | Tardivitate apel. Momentul curgerii termenului pentru... → |
|---|
