ucidere din culpă . Jurisprudență Uciderea din culpă

Jurisprudenţă şi speţe de drept civil (II)

Judecătoria PITEŞTI Hotărâre nr. 5818/2013 din data de 19.12.2013

Dosar nr. 2462/280/2013

R O M Â N I

JUDECĂTORIA PITEȘTI

SECTIA PENALĂ

SENTINȚĂ PENALĂ Nr. 5818/2013

Ședința publică de la 19 Decembrie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE I.B.

Grefier M.R.

Ministerul Public, Parchetul de pe langa Judecătoria Pitești fiind reprezentat

prin procuror B.C.

Pe rol judecarea cauzei penale privind pe inculpata B.V. și pe partile civile V.L., F.N., V.C., F.F. si F.D., având ca obiect infractiunea de ucidere din culpă prevazuta de art.178 al. 2 si 5 C.p. - Latura civilă

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit partile.

Procedura legal îndeplinită, fara citarea partilor.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dezbaterile de fond asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 05.12.2013, cand susținerile părților si concluziile procurorului au fost consemnate în încheierea de amânare de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință.

INSTANȚA

Constată că, prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești nr.5705/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești din data de 24.07.2012 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei B.V., pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prev. de art. 178 alin. 2 și 5 C.pen., comisă prin aceea că, în data de 22.08.2009, aflându-se la volanul autoturismului marca Dacia Logan, cu nr. de înmatriculare X, în momentul schimbării direcției de mers nu a acordat prioritate de trecere motocicletei care circula din sens opus, fapt ce a condus la producerea unui accident de circulație soldat cu decesul a două persoane.

Actul de sesizare menționat anterior a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Pitești sub nr. 16421/280/2012.

În cauză, în cursul judecării cauzei, inculpata a avut aceeași atitudine de recunoaștere și regret față de fapta comisă, invocând procedura stabilită de disp. art. 320 ind.1 C.proc.pen., cerere analizată și admisă la termenul de judecată din data de 31.01.2013, sens în care în baza art. 320 ind.1 alin.5 C.proc.pen., s-a disjuns latura civilă de latura penală a cauzei, formându-se prezenta cauză înregistrată sub nr. 2462/280/2013.

Se va reține totodată că, părțile vătămate, s-au constituit părți civile, după cum urmează:

-V.C. -bunica victimei decedate V.M., cu suma de 100.000 euro daune morale, f. 19 dos. nr. 16421/280/2012

-V.L. și V.D. -părinții victimei decedate V.M., cu suma de 60.000 lei daune materiale, constând în cheltuieli de înmormântare, parastase și pomeni, suma de 4.000 de euro c/val motocicletei Yamaha distruse în accident, precum și suma de câte 400.000 euro daune morale, f. 21 dos. nr. 16421/280/2012.

-F.F. -bunica victimei decedate F.A.N., cu suma de câte 100.000 euro daune morale, f. 37 dos. nr. 16421/280/2012

-F.N. -tatăl victimei decedate F.A.N., cu suma de 135.588 lei daune materiale, constând în cheltuieli de înmormântare, parastase și pomeni și suma de câte 400.000 euro daune morale, f. 30 dos. nr. 16421/280/2012.

Asiguratorii de răspundere civilă SC asigurare REASIGURARE ASTRA SA și SC CARPATICA ASIGURĂRI SA Sibiu au precizat că daunele solicitate de cele 5 părți vătămate sunt exagerate, impunându-se reducerea lor, în raport de gradul de culpă reținut în sarcina victimelor la producerea accidentului rutier concurent cu al inculpatei, dar și de dovedirea lor prin probatoriul administrat, precum și defalcarea contravalorii acestor daune constatate de instanță ca fiind întemeiate, în sarcina fiecărui asigurator în raport de culpa separată a fiecărei victime în accidentul în care au fost implicate și de obiectul poliței de asigurare pentru fiecare titular.

În raport de cele menționate se vor reține în fapt, următoarele:

Prin s.p.nr. 840/14.02.2013 pronunțată de Judecătoria Pitești în dos. nr. 16421/280/2012 s-a dispus condamnarea inculpatei B.V., la pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzută de art. 178 alin. 2 și 5 C.pen. cu aplicarea art. 3201 C.pr.pen.

În baza art. 81 C.pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei și se fixează termenul de încercare de 3 ani și 4 luni conform art. 82 C.pen., fiindu-i atrasă atenția inculpatei asupra dispozitiilor art. 83 C.pen..

În baza art. 71 alin. 1 și 2 C.pen. s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a-II-a și b C.pen., a cărei executare se suspendă conform dispozițiilor art. 71 alin. 5 C.pen.și în baza art. 191 C.pr.pen. a fost obligată inculpata să achite suma de 2.120 lei cheltuieli judiciare avansate de stat în cauză din care 2.000 lei cheltuieli judiciare efectuate în cursul urmăririi penale.

Prin d.p.nr. 259/R/18.04.2013 pronunțată de Curtea de Apel Pitești a fost respins ca nefondat recursul declarat de părțile civile V.L. și V.D., V.C., F.F. și F.N. împotriva sentinței de condamnare menționate.

În esență, s-a reținut astfel că:

Inculpata are o fiică în vârstă de 12 ani, pe care o crește singură. Fetița, la câteva luni de la naștere a suferit o intervenție chirurgicală și are nevoie de îngrijire specială. Tatăl minorei nu a plătit și nu plătește pensie de întreținere, iar inculpata nu mai are loc de muncă.

În seara zilei de 22.08.2009, victima V.M. se afla cu un grup de prieteni pe terasa restaurantului din incinta stației Petrom V, situată pe b-dul Dacia din orașul Mioveni și la un moment dat i-a propus celeilalte victime F.A.N. să o plimbe cu motocicleta Yamaha YZF - R6 cu numărul de înmatriculare X.

În jurul orelor 21:50, cei doi au plecat cu motocicleta, V.M. fiind cel care conducea, iar F.A.N. pasager. F.A.N. nu avea permis de conducere, dar cu toate acestea, V.M. a fost de acord, ca urmare a rugăminții prietenului său, să-i permită acestuia să conducă motocicleta la întoarcere.

În același timp, inculpata B.V. a condus autoturismul marca Dacia Logan, cu nr. de înmatriculare X pe b-dul Dacia din orașul Mioveni, dinspre Mioveni spre Pitești cu intenția de a se deplasa la stația Petrom V, pentru a alimenta autoturismul. În autoturism, pe bancheta din spate dreapta se afla fiica inculpatei.

Inculpata a redus viteza și a semnalizat schimbarea direcției de mers, încadrându-se totodată cât mai aproape de axul părții carosabile, iar după ce s-a asigurat a inițiat viraj spre stânga pentru a intra în stația Petrom V. În timp ce vira ușor spre stânga a simțit o lovitură puternică ca urmare a faptului că, motocicleta condusă de către victima F.A.N. ce circula din sens opus, foarte aproape de axul drumului a lovit autoturismul. În urma impactului a rezultat decesul celor două victime F.A.N. și V.M.. Inculpata și fiica sa au suferit leziuni minore nefiind necesară internarea acestora. În primele momente după impact, inculpata văzându-și fiica plină de sânge și acoperită de cioburi a suferit un atac de panică.

În zonă, lățimea părții carosabile este de 15,3 metri cu două sensuri de mers. În acea perioadă se efectuaseră lucrări de refacere a carosabilului astfel că nu existau marcaje rutiere de delimitare a sensurilor de mers și a benzilor de deplasare. Vizibilitatea era bună, iluminatul public funcționând.

Inculpata a fost testată cu aparatul alcooltest rezultatul fiind negativ.

Din raportul de constatare medico-legală autopsie nr. 212/B/2009 întocmit de SML Argeș, a rezultat că moartea victimei F.A.N. a fost violentă. Ea s-a datorat hemoragiei interne și externe, consecința unui traumatism toracoabdominal forte și fracturi deschise de membru inferior prin lovire cu sau de corp dur posibil în condițiile unui accident rutier. Între leziunile toraco abdominale și deces există legătură de cauzalitate.

Din raportul de constatare medico-legală autopsie nr. 213/B/2009 întocmit de SML Argeș, a rezultat că moartea victimei V.M. a fost violentă și s-a datorat unei hemoragii cerebrale care a survenit în urma unui traumatism cranio cerebral forte prin lovire cu sau de corp dur, posibil în condițiile unui accident rutier. Între leziunile traumatice cranio-cerebrale și deces există legătură directă de cauzalitate. Nici unul dintre decedați nu consumase băuturi alcoolice, aspect ce rezultă din aceleași rapoarte.

În cauză s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice auto. Prin raportul de expertiză întocmit de către expertul tehnic auto I.T., s-a concluzionat că locul în care s-a produs impactul este situat pe zona centrală a carosabilului în amonte, pe sensul direcției de mers al autoturismului cu circa 6-8 m de partea față a autoturismului oprit. În momentul producerii accidentului, motocicleta era condusă de F.A.N., iar V.M. era pasager. În momentele imediat anterioare producerii impactului, autoturismul circula cu o viteză de cel mult 25 km/h, iar anterior conturării stării de pericol motocicleta circula cu o viteză de circa 95 km/h.

S-a mai concluzionat că starea potențială de pericol a fost produsă de V.M., deținătorul motocicletei, care deși știa că F.A.N nu îndeplinea condițiile legale de autorizare pentru participare la traficul rutier de pe drumurile publice și era lipsit de pregătirea necesară conducerii vehiculului i-a încredințat conducerea motocicletei în traficul deschis circulației iar starea iminentă de pericol a fost generată de F.S.N., conducătorul motocicletei Yamaha, care circula cu viteză și lipsit de îndemânarea în conducere, nu a găsit cale de manevră pentru a evita impactul cu un autoturism aflat normal în trafic. S-a arătat că producerea accidentului are loc în spațiul de siguranță al conducătoarei autoturismului iar în privința posibilităților de evitare a accidentului s-a concluzionat că inculpata B.V. nu a avut posibilități tehnice pentru a evita accidentul deoarece conflictul se produce în spațiul său de siguranță iar conducătorul motocicletei Yamaha, F.A.N. dispunea de posibilități de evitare a accidentului dacă la observarea autoturismului în zona centrală a drumului pentru virajul la stânga efectua un scurt viraj spre dreapta pentru ocolirea autoturismului sau adopta o viteză în limita legală, situație în care dispărea orice stare de conflict rutier între autoturism și motocicletă; sau circula pe partea dreapta a drumului, liberă în zona accidentului, situație în care dispărea starea de conflict rutier dintre autoturism și motocicletă; sau nedispunând de calificarea necesară conducerii motocicletei, renunța să circule pe un drum deschis circulației publice.

În cauză a mai fost efectuată o expertiză tehnică auto de către expertul P.D., care a concluzionat că starea de pericol a fost generată de ambii conducători. În momentele premergătoare accidentului autoturismul circula cu o viteză de aproximativ 22-25 km/h, iar motocicleta cu o viteză de circa 94-104 km/h.

S-a concluzionat, de asemenea, că în momentul impactului cu autoturismul, motocicleta era condusă de F.A.N.. S-a menționat că starea de pericol a fost generată de ambii conducători, deoarece inculpata B.V. a încălcat prevederile art. 54 din OUG nr. 195/2002 și art. 59 alin. 2, în sensul că la schimbarea direcției de mers nu s-a asigurat că poate pătrunde pe contrasens fără să perturbe circulația sau să pună în pericol siguranța celorlalți participanți la trafic, iar conducătorul motocicletei a condus motocicleta fără să posede permis, nu a respectat regimul de viteză și a încălcat și dispozițiile art. 41 pct. 1 cu privire la obligativitatea de a conduce pe partea dreaptă a drumului, cât mai aproape de marginea părții carosabile.

Deoarece locul producerii accidentului a fost în imediata apropiere a benzinăriei Petrom V, dotată cu camere de supraveghere video au fost ridicate înregistrările iar din planșele foto se observă că pe primul sens de mers pe direcția de deplasare a motocicletei nu circulau alte vehicule.

Din declarația martorului F.M.E. a rezultat că în cursul aceleași zi victima V.M. a circulat cu motocicleta cu viteză excesivă pe raza orașului Mioveni.

Starea de fapt reținută a fost stabilită pe baza următoarelor mijloace de probă: procesul verbal de cercetare la fața locului și schița locului accidentului, procese verbale de verificare a stării tehnice, buletinul de examinare clinică, cererea de analiză, buletinul de analiză toxicologică alcoolemie nr. 585/01.09.2009 eliberat de SML Argeș, fotografiile efectuate cu ocazia cercetării la fața locului, planșele foto efectuate cu ocazia examinării autoturismului Dacia Logan implicat în accident, planșele foto efectuate cu ocazia examinării motocicletei implicate în accident, procesul verbal și planșele foto ce cuprind imagini extrase de pe înregistrarea video surprinsă de camerele de supraveghere din incinta stației Peco Petrom V, declarațiile martorilor B.D., B.I., F.M.E., C.C.A, raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de către expertul tehnic judiciar T.I., raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de către expertul tehnic judiciar P.D., raportul de constatare medico-legală de autopsie nr. 212/B/2009 întocmit de SML Argeș, înscrisurile aflate la dosar, declarațiile inculpatului.

Inculpata a recunoscut și regretat săvârșirea faptei precizând doar că există culpă comună. În cursul urmăririi penale a fost de acord cu concluziile raportului de expertiză tehnică auto întocmit de către expertul tehnic judiciar P.D. neînsușindu-și punctul de vedere exprimat de către expertul consilier al părților civile.

Instanța a constatat că din ambele rapoarte de expertiză a rezultat că motocicleta a fost condusă de către F.A.N. și circula cu viteză mai mare decât limita legală pe a două bandă a sensului de mers, aproape de axul central al părții carosabile.

Fata de cele retinute, instanta a constatat în final că fapta inculpatei B.V. care la data de 22.08.2009 prin încălcarea dispozițiile art. 54 și art.59 alin.2 din OUG nr. 195/2002, republicata privind circulația pe drumurile publice, (privind obligațiile conducătorului auto ce virează stânga), a condus autovehiculul cu numărul de înmatriculare X fiind implicată într-un accident de circulație soldat cu decesul victimelor V.M. și F.A.N., întrunește elementele constitutive ale infractiunii de ucidere din culpă, prevăzută de art. 178 alin. 2 și 5 C.pen., vinovăția inculpatei fiind pe deplin dovedită, urmând astfel să îi aplice o pedeapsă.

La individualizarea si cuantificarea pedepsei au fost avute în vedere dispozițiile art.72 C.pen., iar gradul de pericol social concret al faptei a fost apreciat în funcție de următoarele elemente: condițiile și împrejurările săvârșirii faptei, inculpata la schimbarea direcției de mers a autoturismului spre stânga avea obligația să semnalizeze din timp dar și să se asigure că poate schimba direcția de mers fără să perturbe circulația sau să pună în pericol siguranța celorlalți participanți la trafic, culpele concurente ale victimelor pe de o parte deținătorul motocicletei V.M. pentru că i-a permis celeilalte victime să conducă pe drumurile publice motocicleta deși acesta nu poseda permis de conducere și a circulat și cu viteză excesivă, pe de altă parte victima F.A.N. care a condus fără permis și cu viteză foarte mare, încălcând totodată și obligația de a se deplasa pe prima bandă de circulație, CULPE CE SUNT APRECIATE DE CĂTRE INSTANȚĂ CA FIIND MAJORITARE; persoana inculpatei care nu este cunoscută cu antecedente penale fiind apreciată în societate ca un om onest, aspect ce rezulta din înscrisurile depuse la dosar în circumstanțiere, atitudinea sinceră a inculpatei în fața organelor judiciare; urmările faptei constând în decesul victimelor V.M. și F.A.N., dispozițiile art. 320 1 alin. 7 C.pr.pen privind limitele pedepsei.

Date fiind cele expuse anterior cu privire la modalitatea în care a fost soluționată definitiv latura penală cauzei, instanța va constata că, potrivit disp. art. 22 alin.1 C.proc.pen., hotărârea definitivă a instanței penale are autoritate de lucru judecat în fața instanței civile cu privire la existența faptei, a persoanei care a săvârșit-o și a vinovăției acesteia.

În consecință, cu privire la latura civilă a cauzei, analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține că părțile vătămate -rude ale celor 2 victime decedate (părinți, respectiv bunici), s-au constituit părți civile cu sumele menționate anterior.

În dovedirea prejudiciilor solicitate, s-au administrat probele cu înscrisuri și testimoniale, respectiv martorii D.L. și B.A.

Referitor la acest aspect, se va constata că, acțiunea civilă exercitată în procesul penal este mijlocul procesual prevăzut de lege prin care persoana vătămată prin săvârșirea unei infracțiuni ori succesorii acesteia solicită tragerea la răspundere civilă a inculpatului, a părții responsabile civilmente ori a succesorilor în drepturi ai acestora care au acceptat succesiunea, în vederea reparării integrale, în natură sau prin echivalent a prejudiciului direct, material sau moral produs prin activitatea infracțională.

Temeiul de drept al acțiunii civile îl constituie încălcarea normei de drept ce îndrituiește la tragerea la răspundere civilă, iar temeiul de fapt reprezintă fapta ilicită concretă cauzatoare de prejudiciu.

Cu privire la toate aceste constituiri de parte civilă în procesul penal instanța va reține că s-au realizat în conformitate cu dispozițiile legale, constituirea ca parte civilă putându-se face în scris sau oral, în cursul urmăririi penale, precum și în fața instanței de judecată până la citirea actului de sesizare, dar și după citirea actului de sesizare numai cu acordul inculpatului. Pe de altă parte, în mod corect, părțile vătămate V.L. și V.D., V.C., F.F. și F.N. au indicat clar în declarațiile/cererile de constituire de parte civilă, cuantumul determinat al prejudiciului și felul acestuia, material sau moral.

Astfel, răspunderea delictuală este guvernată de principiul reparării integrale a prejudiciului material-ce se dovedește prin probe, precum și a prejudiciului moral-stabilit de instanță prin evaluare, în așa fel încât să nu fie pur subiectivă sau să tindă la către o îmbogățire fără just temei.

Totodată, când autorul faptei prejudiciabile ori persoana chemată să răspundă pentru fapta altuia este titulara unei asigurări de răspundere civilă, despăgubirea acordată de societatea de asigurări victimei ori moștenitorilor săi, are caracter indemnitar și nu are un efect extinctiv total al raportului obligațional dintre ea și autorul faptei ilicite, mai ales când despăgubirea nu acoperă integral prejudiciul provocat victimei, astfel încât o plată făcută de asigurător nu stinge acest raport, trebuind să suporte diferența stabilită în echitate, concret de instanță.

Acțiunea civilă, ca acțiune privată, facultativă, patrimonială, divizibilă și disponibilă, alăturată acțiunii penale în procesul penal având un caracter accesoriu, soluțiile pronunțate de instanță cu privire la latura penală au o influență hotărâtoare cu privire la modul de rezolvare a acțiunii civile.

În acest sens, în soluționarea acțiunii civile, instanța va avea în vedere soluția pronunțată cu privire la latura penală a cauzei și anume, condamnarea inculpatei la 1 an și 4 luni închisoare, pentru infr. prev. de art.178 alin.2 și 5 Cod penal, pentru care în baza art.81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei și în baza art.83 Cod penal și s-a fixat termen de încercare de 3,4 ani, precum și culpele concurente ale victimelor, pe de o parte deținătorul motocicletei V.M. pentru că i-a permis celeilalte victime să conducă pe drumurile publice motocicleta deși acesta nu poseda permis de conducere și a circulat și cu viteză excesivă, iar pe de altă parte victima F.A.N. care a condus fără permis și cu viteză foarte mare, încălcând totodată și obligația de a se deplasa pe prima bandă de circulație, CULPE CE SUNT APRECIATE DE CĂTRE INSTANȚĂ CA FIIND MAJORITARE FAȚĂ DE CULPA INCULPATEI B.V..

Instanța apreciază astfel că, raportul acestor culpe la producerea acestui accident, este de 1/3 în sarcina fiecăruia, respectiv pentru cele 2 victime în total 2/3 și restul de 1/3 inculpata, proporție ce urmează a fi avută în vedere la evaluarea pretențiilor deduse judecății.

În același sens, în ceea ce privește asigurătorii de răspundere civilă, SC ASIGURARE REASIGURARE ASTRA SA și SC CARPATICA ASIGURĂRI SA Sibiu aceștia nu au calitate de parte responsabilă civilmente, ci răspund pentru pagubele provocate prin fapta inculpatei, în raport de culpa reținută în sarcina acesteia, în limitele obligației ce îi revin conform contractului de asigurare, în măsura în care părțile civile nu au fost despăgubite de asigurat.

Se va constata deci, că inculpata avea autoturismul asigurat în momentul producerii accidentului cu polița RCA emisă de Astra SA, nr. RO/02/X1/SP/002490279, iar motocicleta cu nr. de înmatriculare X era asigurată la momentul producerii accidentului cu polița RCA RO/17/G17/HR/0003662130 emisă de Carpatica Asigurări SA.

Având în vedere această situație, în raport de culpa celor 3 persoane implicate în accident, dar și proporția stabilită de 1/3 în sarcina fiecăruia, fiecare asigurător va răspunde pentru pagubele cauzate în raport de titularul poliției de asigurare în limitele stabilite mai sus, respectiv de 1/3 pentru SC ASIGURARE REASIGURARE ASTRA SA și de 2/3 pentru SC CARPATICA ASIGURĂRI SA Sibiu.

Prin urmare, având în vedere prevederile Lg.nr. 136/1995, se va reține că asigurătorul, în baza contractului de asigurare, răspunde față de terțele persoane păgubite prin accidentul de autoturism provocat de asigurat, despăgubirea acordându-se în baza art. 49 și 50 din lege, pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare și cheltuieli de judecată persoanelor păgubite prin vătămare corporală sau deces, ori distrugerea de bunuri.

La acordarea despăgubirilor, instanța va avea în vedere și dispozițiile Ordinului nr. 21 din 2009, rămas în vigoare până în 25.05.2010, pentru punerea în aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, emis de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor. Potrivit art. 24 din acest act normative: "(1) Asigurătorii RCA au obligația de a stabili limite de despăgubire, care nu pot fi mai mici decât limitele de despăgubire stabilite de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.

(2) Limitele de despăgubire stabilite de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor sunt:

a) pentru pagubele materiale produse în unul și același accident, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate, limita de despăgubire se stabilește, pentru accidente produse în anul 2009, la un nivel de 500.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pieței valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Națională a României. Pentru accidente produse în anul 2011, limita de despăgubire pentru aceste riscuri se stabilește la un nivel de 750.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pieței valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Națională a României. Pentru accidente produse în anul 2012, limita de despăgubire pentru aceste riscuri se stabilește la un nivel de 1.000.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pieței valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Națională a României;

b) pentru vătămări corporale și decese, inclusiv pentru prejudicii fără caracter patrimonial produse în unul și același accident, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate, limita de despăgubire se stabilește, pentru accidente produse în anul 2009, la un nivel de 1.500.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pieței valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Națională a României. Pentru accidente produse în anul 2011, limita de despăgubire pentru aceste riscuri se stabilește la un nivel de 3.500.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pieței valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Națională a României. Pentru accidente produse în anul 2012, limita de despăgubire pentru aceste riscuri se stabilește la un nivel de 5.000.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pieței valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Națională a României";.

Având în vedere faptul că între asigurător și părțile vătămate/civile nu a intervenit o tranzacție asupra întinderii despăgubirilor solicitate, instanța va analiza îndeplinirea condițiilor necesare exercitării acțiunii civile.

Astfel, pentru exercitarea acțiunii civile în procesul penal trebuie îndeplinite următoarele condiții:

- să existe o faptă ilicită constând într-o infracțiune, infracțiunea reprezentând temei atât pentru răspunderea penală cât și pentru răspunderea civilă,

- infracțiunea să fi produs un prejudiciu material sau moral. Prejudiciul trebuie să fie cert și actual, pentru prejudiciile viitoare este necesar ca producerea lor să fie sigură, prejudiciul nu trebuie să fi fost reparat încă, sarcina probei existenței prejudiciului și a întinderii acestuia aparține părții civile sau procurorului în cazul în care prejudiciul reprezintă chiar o condiție pentru existența infracțiunii,

- să existe o legătură de cauzalitate între infracțiunea săvârșită și prejudiciul produs,

- să existe vinovăția făptuitorului în producerea prejudiciului, iar față de natura civilă a acțiunii, făptuitorul va răspunde pentru culpa cea mai simplă, culpa levissima, în producerea prejudiciului,

- să existe o constituire de parte civilă în procesul penal, cu excepția situațiilor în care acțiunea civilă este exercitată din oficiu.

Cu privire la existența unei fapte ilicite constând într-o infracțiune, instanța va reține că această primă condiție este îndeplinită, după cum rezultă din sentința de condamnare pronunțată în latura penală a cauzei.

Totodată, din aceeași hotărâre, rezultă și existența unor prejudicii constând în cheltuieli de înmormântare și obiceiurile creștinești specifice în astfel de situații, și corelativ acestuia, și a unui prejudiciu moral, precum și legătura de cauzalitate dintre infracțiunea săvârșită și prejudiciul produs. Prejudiciile cauzate în speță sunt certe și actuale, fiind dovedite prin probele administrate, respectiv înscrisurile depuse la dosar și martorii audiați, potrivit analizei ce urmează. Pe de altă parte, nu există dovezi în sensul acoperirii acestor prejudicii în mod parțial sau total de către asigurători pentru inculpată.

În acest sens, s-a stabilit faptul că, urmare a accidentului provocat în condițiile amintite de inculpată, cele 2 victime au decedat.

De asemenea se reține că este îndeplinită și cerința referitoare la vinovăția inculpatei, în cauză fapta fiind comisă din culpă, dar și cea de constituire valabilă a părților civile, prezentate mai sus.

Răspunderea civilă a inculpatei este guvernată de principiul reparării integrale a prejudiciului produs prin infracțiune, însă în limitele în care partea civilă a exercitat acțiunea civilă în procesul penal, despăgubirea fiind acordată părții civile pentru repararea pagubei efectiv suferite damnum emergens, cât și a folosului nerealizat de partea civilă lucrum cessans.

Repararea prejudiciului se face potrivit legii civile, în natură sau prin echivalent. Având în vedere natura prejudiciilor produse prin comiterea infracțiunii în cauza de față, instanța va dispune acoperirea prejudiciilor suferite prin plata unor sume de bani, în formă globală, iar nu în rate periodice.

Astfel, instanța va reține că părțile civile VB.L. și V.D. au depus următoarele înscrisuri: chitanță pentru achiziționarea locului de veci în sumă de 2.500 lei, f.37-38, chitanță pentru achiziționarea sicriului în sumă de 850 lei, f.39, chitanță reprezentând cheltuieli spitalizare în sumă de 1241,47 lei pentru V.L. la Spitalul Clinic de Urgență Militar Central vizând internarea sa și tratamentul efectuat, f. 41-44, raport bancar pentru operațiunile efectuate de V.C. în contul de la Bancpost Găvana, ce atestă retragerea sumei de 3.000 lei în data de 24.09.2009, f. 47, chitanța nr. 4134/28.05.2009 privind achitarea taxei școlare pentru anul școlar 2008/2009 pentru victima decedată V.M.I, student la Universitatea din Pitești, f. 65, iar partea civilă F.N. s-au depus: chitanță pentru achiziționarea sicriului în sumă de 700 lei pentru victima decedată F.A.N., f.68, bonuri fiscale achiziționare produse alimentare și nealimentare pentru p.civ. F.N. în sumă de 1275,16 lei, f.68 verso, alte înscrisuri care vizează starea medicală a părților civile, f. 41, 42, 44, 48-65

Martora B.A.-propusă de părțile civile V.D, L. și C., a afirmat că nu știe exact câte pomeni sau parastase a realizat familia V. pentru pomenirea tânărului decedat, estimând în jur de 15-20, nici locația exactă unde au avut loc acestea indicând pe de o parte domiciliul soților V. constând într-un apartament din Pitești, iar pe de altă parte un restaurant din Pitești fără să-i poată preciza denumirea- locații în care nu știe exact ce cheltuieli s-au făcut, estimând o sumă de 80-90 lei/meniu la restaurant și evident mai redusă în apartament, împrejurări în care apreciază că au participat între 30 și 180 de persoane, menționând că știe de la părți că cele 180 de persoane au venit la prima pomană. A afirmat că în 2 sau 3 rânduri părțile au împărțit și obiecte de vestimentație și mobilă și apreciază în final, că familia V. a cheltuit cu aceste obiceiuri suma de 60.000 lei, dar martora nu are date care să ateste de unde au avut părțile aceste sume de bani, știind doar că bunica-respectiv partea civilă V.C. era pensionară și a contribuit și ea la suportarea acestor cheltuieli. În aceeași măsură, martora a indicat că toți membrii familiei V., respectiv părinții și bunica tânărului decedat au avut probleme de sănătate după acest eveniment, suferința acestora fiind evidentă, dar și faptul că motocicleta implicată în accident a costat 4000 de euro și nu a fost plătită.

Martora D.L. -propusă de părțile civile F.N. și F., a afirmat că știe exact câte pomeni sau parastase a realizat familia F. pentru pomenirea tânărului decedat- până la un an, respectiv 10 și care au avut loc - prima în curtea Bisericii Colibași, iar restul la domiciliul domnului F.N. situat într-un apartament din Mioveni, locații în care nu știe exact ce cheltuieli s-au făcut, estimând o sumă de 10.000 lei pentru prima pomană, împrejurări în care apreciază că au participat aprox.100 de persoane, împărțindu-se și pachete la 200 de persoane, iar pentru restul acestor întruniri estimează că au participat aprox.50-60 de persoane, cheltuielile fiind mai reduse în perioadele în care era post. A afirmat că părțile au împărțit și obiecte de vestimentație și vase și apreciază în final, că familia F. a cheltuit cu aceste obiceiuri suma de 40.000 lei, dar martora nu are date care să ateste de unde au avut părțile aceste sume de bani, știind doar că bunica-respectiv partea civilă F.F. era pensionară și a contribuit și ea la suportarea acestor cheltuieli, tatăl tânărului decedat este profesor, iar frații acestuia sunt ingineri la uzină, caracterizându-i drept o familie cumpătată care putea dispune de aceste sume de bani. În aceeași măsură, martora a indicat că F.N. și F.F., respectiv tatăl și bunica tânărului decedat au avut probleme de sănătate după acest eveniment, suferința acestora fiind evidentă, pentru că familia lor a trecut prin mai multe tragedii într-o perioadă de timp scurtă

Astfel, față de înscrisurile justificative depuse coroborate cu declarațiile martorilor menționați, se va constata că supozițiile sau chiar notorietatea unor cheltuieli fără vreun document justificativ nu pot fi avute în vedere, deoarece, chiar în cazul unei imposibilității obiective de a preconstitui înscrisuri, se poate face dovada cu alte probe, de exemplu martori direcți, mai ales că în situația concretă era evident că se vor solicita astfel de despăgubiri. Pe de altă parte, se va reține că acele cheltuieli cu înmormântarea și pomenile ulterioare nu trebuie să fie excesive, orice cheltuieli exorbitante realizate de moștenitori, reprezentând dorința acestora, nu pot fi imputate inculpatei, apreciindu-se că sumele cheltuite cu astfel de evenimente trebuie să fie rezonabile și potrivite, raportat la condiția defunctului și obiceiul locului.

Față de cele menționate, se va constata drept dovedite cert cheltuielile efectuate pentru achiziționarea locurilor de veci și a sicrielor, cât și a produselor alimentare și nealimentare, retragerea numerarului din contul părții civile V.C., pentru care s-au depus bonurile și chitanțele de la f.37-39, 47, 68 și 68 verso. Referitor la cheltuielile cu înmormântarea și pomenile ori parastasele ulterioare, cuantumul se va aprecia, în lipsa unor dovezi certe, ca o medie atât între numărul persoanelor care au putut fi prezente la mesele organizate în locațiile indicate, dar și a sumele menționate de martori, respectiv suma totală de 20.000 lei (pomana de înmormântare - 10.000 lei, iar restul de fiecare câte 1.000 lei).

Celelalte înscrisuri depuse de părțile civile V. nu sunt relevante pentru analiza și aprecierea daunelor materiale, având legătură de fapt cu daunele morale solicitate, sens în care se va reține analiza lor la segmentul respectiv.

În aceeași măsură, acestea vor fi defalcate în raport de obligațiile încălcate de cei trei participanți la trafic și implicați în accident, inculpata, în calitate de conducător auto, și victimele, în calitate de ocupanți ai motocicletei, de dinamica producerii accidentului și ținând seama că victimele au generat starea de pericol în mod esențial, în caz contrar nefericitul eveniment putând fi evitat, dar și în funcție de procentele indicate mai sus, respectiv de raportul acestor culpe la producerea acestui accident, care este de 1/3 în sarcina fiecăruia, respectiv pentru cele 2 victime în total 2/3 și restul de 1/3 inculpata, dar și de proporția stabilită de 1/3 în sarcina fiecăruia, fiecare asigurător urmând a răspunde pentru pagubele cauzate în raport de titularul poliției de asigurare în limitele stabilite mai sus, respectiv de 1/3 pentru SC ASIGURARE REASIGURARE ASTRA SA și de 2/3 pentru SC CARPATICA ASIGURĂRI SA Sibiu.

Astfel, se vor acorda despăgubirile civile ce se cuvin părților civile-rudele victimelor, aceștia primind fiecare doar 33,33% din daunele apreciate de instanță ca fiind întemeiate în baza probelor administrate, urmând a fi împărțite pentru a fi achitate de asigurători, în solidar cu inculpata, în proporția indicată de 1/3 ori 2/3.

În consecință, în baza art. 14 și 346 C.proc.pen., va admite în parte cererea părților civile V.L. și V.D. și va obliga inculpata în solidar cu asigurătorii la plata daunelor materiale după cum urmează: suma de 2.222,22 lei în solidar cu asigurator SC ASIGURARE REASIGURARE ASTRA SA și suma de 4.444,44 lei în solidar cu asiguratorul SC CARPATICA ASIGURĂRI SA Sibiu, reprezentând daune materiale.

Cu privire la c/val motocicletei Yamaha implicată în accident și despre care părțile civile V. afirmă că datorau suma de 4.000 euro și cu care apreciază că trebuie despăgubiți, se va constata că, nu s-a făcut dovada achiziționării acesteia în niciun fel, respectiv a transmiterii dreptului de proprietate, dar nici a prețului plătit-chiar martora Bărăscu Antonia propusă de aceste părți indicând că nu s-a plătit prețul acesteia, astfel încât se va respinge această cerere ca nefondată.

De asemenea, în baza art. 14 și 346 C.proc.pen., în baza considerentelor de mai sus, va admite în parte și cererea părții civile F.N. și va obliga inculpata în solidar cu asigurătorii la plata daunelor, după cum urmează: suma de 2.222,22 lei pentru partea civilă în solidar cu asiguratorul SC ASIGURARE REASIGURARE ASTRA SA și suma de 4.444,44 lei în solidar cu asiguratorul SC CARPATICA ASIGURĂRI SA Sibiu, reprezentând daune materiale.

Referitor la daunele morale solicitate, instanța a reținut că fiecare parte civilă-părinte a solicitat suma de câte 400.000 euro, iar părțile civile- bunicile câte 100.000 euro, urmând a se observa că, în cererile de constituire părți civile F.F. și F.N., există erori materiale de tehnoredactare, fiind inserată greșit prepoziția câte ce formează cu cuvintele pe care le introduce circumstanțiale de măsură, probabil din cauza folosirii unui formular tip.

În acest sens, se va avea în vedere că, după cum rezultă și din Decizia Curții Supreme de Justiție nr. 631 din 07.02.2003, Secția penală, potrivit art.14 alin.3 Cod procedură penală și art.998 Cod civil, fapta omului care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara. Din probele administrate în cauză rezultă că, pe lângă daunele patrimoniale suferite de părțile vătămate, au existat și prejudicii morale, decurgând din traumele psihice suferite, sechelele post-traumatice care afectează negativ participarea părților vătămate la viața socială, profesională și de familie, comparativ cu situația lor anterioară accidentului rutier produs de inculpată, în care și-au pierdut viața cei 2 tineri.

În fapt, instanța va reține că părțile civile, părinți și bunici deopotrivă, ca urmare a accidentului cauzat prin infracțiune, au suferit și vătămări psihice și alterarea condițiilor de viață, fapt ce justifică obligarea inculpatei la plata unor astfel de daune morale.

Astfel, se va reține că, prejudiciile aduse personalității fizice și afective a ființei umane sunt cele rezultate din încălcarea drepturilor subiective care caracterizează persoana ca entitate bio-psihologică: dreptul la viață, la sănătate, integritatea fizică și psihică-denumite prejudicii corporale și afective și care presupun o gamă variată de manifestări.

În speța de față, aceste prejudicii reprezintă prejudicii de afecțiune sau de ricoșeu și sunt resimțite de terțe persoane, când o ființă pentru care nutreau sentimente profunde de iubire și grijă decedează, prejudiciul de această natură fiind dublu condiționat de legătura afectivă profundă dintre victima mediată care îl invocă și victima imediată, cea care i-a fost lezat dreptul la viață. Aceste 2 condiții sunt relevate și în Rezoluția nr.75-7 adoptată la 14.03.1975 de Comitetul Miniștrilor Consiliului Europei, în care se recomandă:";tatăl, mama și soțul victimei care, în rațiunea unei atingeri a integrității fizice ori mentale a acesteia, suportă o suferință psihică nu pot obține repararea acestui prejudiciu decât în prezența unor atingeri cu caracter excepțional";. Același document recomandă indemnizarea prejudiciului prin ricoșeu în caz de deces, făcând referire la persoanele care au vocație să-l invoce: părinți, copii, soți, logodnici.

Astfel, prejudiciul prin ricoșeu sau reflectat este admis de foarte multă vreme atât în doctrina cât și în jurisprudența românească, reținându-se că cercul persoanelor care pot fi atinse personal de un astfel de prejudiciu trebuie atent identificat, stabilindu-se că prin " persoane apropiate"; trebuie să se înțeleagă " acele persoane care aveau legături de afecțiune ori de interes cu victima inițială";. În acest sens, se va constata că, în privința reparării prejudiciului moral prin ricoșeu determinat de moartea victimei, Noul cod civil dispune în art. 1391 alin.2 că au dreptul la reparație, persoanele aflate în relație de rudenie apropiată: părinți, copii, frați, surori, dar și soțul victimei, precum și alte persoane care ar putea dovedi existența unui asemenea prejudiciu, astfel încât aceste dispoziții novatoare sunt în consonanță cu doctrina și jurisprudența în materie, asigurând protecție fără niciun fel de discriminări tuturor persoanelor care suferă un prejudiciu afectiv antrenat de decesul unei ființe apropiate și dragi.

De aceea trebuie să se facă o analiză strictă a relațiilor victimei, pentru a nu se extinde în mod nepermis cercul persoanelor apropiate sau pentru a nu-l restrânge nejustificat.

Din acest punct de vedere, prejudiciul moral pus în discuție și invocat de părțile civile-părinți și bunici, trebuie să fie apreciat în funcție de dovedirea relațiilor foarte apropiate, armonioase, de afecțiune, pe care acestea le conștientizează în raport de situația victimelor decedate.

Deci, în cauză, părinții celor două victime decedate au făcut pe deplin dovada existenței acestor relații apropiate, strânse, armonioase, de afecțiune față de copiii lor, decedați din păcate la o vârstă la care așteptările de susținere și de împlinire, erau majore, de o parte și de cealaltă, cât și a urmărilor traumatice produse ca urmare a decesului acestora, sens în care se rețin depozițiile martorilor coroborate cu înscrisurile de la f.41-44, 48-65.

De asemenea, părțile civile-bunicile celor 2 victime, au făcut dovada existenței acestui prejudiciu prin ricoșeu, ca urmare a pierderii unor nepoți dragi, relațiile de afecțiune între aceste părți fiind de actualitate, strânse și profunde, drept pentru care și prejudiciul moral suportat este evident și pe deplin conștientizat, potrivit sens în care se rețin depozițiile martorilor coroborate cu înscrisurile de la f.45-46.

În final, se va reține că la analiza acestui prejudiciu va fi constatată incidența cauzală a faptei culpabile a victimelor și care produce consecințe asupra cuantumului reparației, ce va fi redusă proporțional cu gradul ei, potrivit dispozițiilor de mai sus, referitor la analiza proporției culpei concurente a inculpatei și a victimelor.

Totodată, este de reținut faptul că întinderea daunelor morale se stabilește în funcție de intensitatea suferințelor cauzate, însă daunele morale nu se pot stabili după criterii bine definite de lege, dar, ținând seama de urmările produse de săvârșirea faptei, de vârsta, sexul și profesia părților vătămate și de tulburările suferite de fiecare în parte, în concret și echitabil, suma de câte 15.000 euro-pentru părinți și câte 9.000 euro-pentru bunici, acoperă prejudiciul moral încercat, cuantumul de câte 400.000 euro-pentru părinți, iar părțile civile- bunicile câte 100.000 euro cu titlu de daune morale este exagerat.

În consecință, în baza art. 14 și 346 C.proc.pen., va admite în parte cererea părții civile V.C. și va obligă inculpata în solidar cu asigurătorii la plata daunelor morale, după cum urmează:

- suma de 1000 euro pentru partea civilă (calculați la cursul BNR la data plății) în solidar cu asig.SC ASIGURARE REASIGURARE ASTRA SA Pitești și suma de 2000 euro (calculați la cursul BNR la data plății) în solidar cu asig.SC CARPATICA ASIGURĂRI SA Sibiu.

În baza art. 14 și 346 C.proc.pen., va admite în parte cererea părților civile V.L. și V.D. și va obliga inculpata în solidar cu asigurătorii la plata daunelor, după cum urmează:

- suma de câte 1666,66 euro pentru fiecare parte civilă (calculați la cursul BNR la data plății) în solidar cu asig.SC ASIGURARE REASIGURARE ASTRA SA Pitești și suma de câte 3333,33 euro (calculați la cursul BNR la data plății) în solidar cu asig.SC CARPATICA ASIGURĂRI SA Sibiu, reprezentând daune morale.

De asemenea, în baza art. 14 și 346 C.proc.pen., va admite în parte cererea părții civile F.N. și va obliga inculpata în solidar cu asigurătorii la plata daunelor, după cum urmează:

- suma de 1666,66 euro pentru partea civilă (calculați la cursul BNR la data plății) în solidar cu asig.SC ASIGURARE REASIGURARE ASTRA SA Pitești și suma de 3333,33 euro (calculați la cursul BNR la data plății) în solidar cu asig.SC CARPATICA ASIGURĂRI SA Sibiu, reprezentând daune morale.

În același sens, în baza art. 14 și 346 C.proc.pen., va admite în parte cererea părții civile F.F. și va obliga inculpata în solidar cu asigurătorii la plata daunelor morale, după cum urmează:

In final, în baza art.189 si art.191 C.p.p. va obliga pe inculpată la plata sumei de 1000 RON cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

În baza art. 14 și 346 C.proc.pen., admite în parte cererea părților civile V.L. și V.D. și obligă inculpata B.V. în solidar cu asigurătorii la plata daunelor, după cum urmează:

- suma de 2.222,22 lei în solidar cu asig.SC ASIGURARE REASIGURARE ASTRA SA și suma de 4.444,44 lei în solidar cu asig.SC CARPATICA ASIGURĂRI SA Sibiu, reprezentând daune materiale

- suma de câte 1666,66 euro pentru fiecare parte civilă (calculați la cursul BNR la data plății) în solidar cu asig. SC ASIGURARE REASIGURARE ASTRA SA Pitești și suma de câte 3333,33 euro (calculați la cursul BNR la data plății) în solidar cu asig.SC CARPATICA ASIGURĂRI SA Sibiu, reprezentând daune morale.

Respinge cererea părților civile V.L. și V.D. referitoare la plata c/val motocicletei.

În baza art. 14 și 346 C.proc.pen., admite în parte cererea părții civile V.C., și obligă inculpata în solidar cu asigurătorii la plata daunelor morale, după cum urmează:

În baza art. 14 și 346 C.proc.pen., admite în parte cererea părții civile F.N.și obligă inculpata în solidar cu asigurătorii la plata daunelor, după cum urmează:

- suma de 2.222,22 lei pentru partea civilă în solidar cu asig.SC ASIGURARE REASIGURARE ASTRA SA Pitești și suma de 4.444,44 lei în solidar cu asig.SC CARPATICA ASIGURĂRI SA Sibiu, reprezentând daune materiale

În baza art. 14 și 346 C.proc.pen., admite în parte cererea părții civile F.F.și obligă inculpata în solidar cu asigurătorii la plata daunelor morale, după cum urmează:

In baza art.189 si art.191 C.p.p. obligă pe inculpată la plata sumei de 1000 RON cheltuieli judiciare către stat.

Cu recurs in 10 zile.

Pronunțată în ședința publică de la 19 Decembrie 2013.

Președinte,

I.B.

Grefier,

M.R.

← Contestatie la executare. Jurisprudență Contestaţie la executare		plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... →

ucidere din culpă . Jurisprudență Uciderea din culpă

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ucidere din culpă . Jurisprudență Uciderea din culpă