Ultimul cuvânt al inculpatului. Neacordare. Consecinţe juridice
| Comentarii |
|
Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ Decizie nr. 86/R din data de 07.02.2013
Ultimul cuvânt al inculpatului. Neacordare. Consecințe juridice
C. pr. pen., art. 341
Omisiunea acordării ultimului cuvânt al inculpatului este ocrotită sub sancțiunea nulității relative. Două consecințe rezultă de aici: în primul rând, în condițiile în care inculpatul a fost prezent la termenul de judecată la care s-au purtat dezbaterile judiciare, nulitatea trebuia ridicată la acel termen. Este tardivă, astfel, invocarea acestui remediu procesual abia cu ocazia depunerii motivelor de recurs. În al doilea rând, chiar dacă s-ar considera că inculpatul a invocat în termen nulitatea, el este ținut să indice existența unei vătămări procesuale care i-ar fi fost produsă prin neacordarea ultimului cuvânt și să probeze această vătămare
Prin sentința penală nr. 946/14 septembrie 2012, Judecătoria Tg.-Mureș, între altele:
-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpaților S. L., L.J., G. P. și M. A. din furt calificat prevăzută și pedepsită de art. 208 al. 1 rap. la art. 209 al. 1 lit. a), g), i) C.pen. în furt calificat prevăzută și pedepsită de art. 208 al. 1 rap. la art. 209 al. 1 lit. a), g) C.pen.
-în baza art. 345 al. 2 rap. la art. 208 al. 1 rap. la art. 209 al. 1 lit. a), g), i) C.pen. cu aplic. art. 40 C.pen., 74 al. 2 C.pen., 76 lit. c) C.pen. l-a condamnat pe inculpatul M. A. la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea la data de 2.01.2011 a unei infracțiuni de furt calificat în dauna părții vătămate SC M. SRL.
-în baza art. 1101 al. 2 C.pen. rap. la art. 83 C.pen. a revocat suspendarea condiționată a pedepsei de 6 (șase) luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 358/17.03.2009 a Judecătoriei Târgu Mureș, definitivă prin neapelare la data de 31.03.2009, pedeapsă care se va executa integral alături de pedeapsa aplicată inculpatului în prezenta cauză, urmând ca acesta să execute pedeapsa rezultantă de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare.
-în baza art. 71 C.pen. i-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II și b) C.pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.
-în baza art. 346 C.proc.pen. rap. la art. 998 C.civ. a respins ca nefondate pretențiile formulate de partea civilă SC M. SRL.
-în baza art. 191 al. 1 C.proc.pen. l-a obligat pe inculpatul M. A. la plata sumei de 937 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În motivarea acestei hotărâri, prima instanță a reținut, în fapt, că la data de 2.01.2011, în jurul orelor 20.00, inculpații S. L., L. J., G. P. și M. A. s-au hotărât să sustragă bunuri din incinta SC M. T. SRL Târgu Mureș (fosta fabrică de conserve), situată pe str. Gheorghe Doja din Municipiul Târgu Mureș, bunuri pe care să le valorifice la un centru de colectare a deșeurilor feroase. După ce au pătruns în curtea societății, au forțat lacătele de la cele trei magazii, iar după ce au reușit deschiderea acestora, au sustras din interior profiluri de aluminiu, două hidrofoare marca "OK";, două rotopercutoare marca "Hilti";, două flexuri marca "Bosch"; și "Makita";, un generator de curent marca "Honda";, o pompă de apă marca "Honda";, o centrală termică marca "Junkers"; și un aparat de sudură. Bunurile au fost scoase din incinta societății și depozitate lângă un generator electric aflat în apropierea societății, ulterior fiind transportate la domiciliul inculpatului S. L.
A doua zi, o parte din bunurile sustrase, respectiv flexurile, generatorul de curent electric, rotopercutorul și pompa de apă au fost vândut de către inculpații S. L., L.i J. și G. P. unei persoane necunoscute, banii obținuți fiind împărțiți de către inculpați.
Restul bunurilor au fost dezmembrate pentru a fi valorificate ca și deșeuri feroase la un centru de colectare. Pentru a transporta bunurile la centrul de colectare a deșeurilor feroase, inculpații au apelat la serviciile unui taximetrist, martorul C.A. care s-a deplasat la domiciliul inculpatului S. L. de pe str. xxx din municipiul Târgu Mureș cu autoturismul marca Dacia Papuc având numărul de înmatriculare xxx. Inculpatul M. A. a ajutat la încărcarea bunurilor în taxi, însă nu i-a însoțit pe cei trei inculpați la centrul de colectare.
Ajunși la centrul de colectare a fierului vechi aparținând SC M. M. R. SRL situat în Sângeorgiu de Mureș, str. Sălciilor nr. 25, inculpații au predat sacii în care se aflau bunurile sustrase (în total 120 kg fier, 25 kg cupru, 4 kg alamă și 35 kg aluminiu), primind suma de 775 lei.
După ce au primit banii, cei trei inculpați s-au urcat în taxi, dar în momentul în care erau pe punctul de a părăsi incinta SC M. M. R. SRL, au fost opriți de un echipaj de poliție ce a procedat la legitimarea și identificarea acestora.
Împreună cu organele de poliție se afla și reprezentantul părții vătămate SC M. SRL, T. A. C. Organele de cercetare penală au cerut administratorului centrului de colectare a deșeurilor feroase, martora T. M. V. să indice bunurile aduse de inculpați. După indicarea bunurilor, reprezentantul părții vătămate, T. A. C. le-a recunoscut ca fiind provenite din bunurile sustrase din incinta SC M. SRL Târgu Mureș, astfel că bunurile au fost ridicate de la martora T. M. V. și restituite pe bază de dovadă reprezentantului părții vătămate.
Conform adresei nr. 1/29.06.2011 emisă de SC M. SRL, valoarea bunurilor sustrase de către inculpați se ridică la suma de 14.000 lei, fiind recuperată doar suma de 700 lei, astfel încât partea vătămată s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 13.300 lei.
În drept, fapta inculpaților S. L., L. J., G. P. și M.A. care, în data de 2.01.2011, pe timp de noapte au pătruns în curtea SC M. SRL Târgu Mureș și ulterior, prin forțarea lacătelor ce asigurau ușile de acces în trei magazii au sustras mai multe bunuri întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prevăzută și pedepsită de art. 208 al. 1 rap. la art. 209 al. 1 lit. a), g). i) C.pen.
Elementul material al laturii obiective constă atât în luarea fără drept a bunurilor din posesia părții vătămate SC M. SRL în scopul însușirii pe nedrept. Urmarea imediată constă în prejudiciul suferit de partea vătămată ca urmare a sustragerii bunurilor, iar legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei.
Infracțiunea a fost săvârșită de către inculpați cu intenție directă, acesta prevăzând și urmărind producerea rezultatului socialmente periculos.
Cu privire la solicitarea de schimbare a încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina tuturor inculpaților în sensul eliminării agravantei de la art. 209 lit. i) C.pen., instanța a respins-o, având în vedere că din ansamblul probelor administrate în cauză rezultă dincolo de orice dubiu efracția.
Întrucât fapta care a fost săvârșită de inculpatul M. A. după rămânerea definitivă a sentinței penale nr. 358/17.03.2009 a Judecătoriei Târgu Mureș, definitivă prin neapelare la 31.03.2009 prin care inculpatul M. A. a fost condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 2 ani, calculat potrivit dispozițiilor art. 110 C.pen., judecătoria a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei aplicate inculpatului M. A.
Pentru comiterea acestor infracțiuni, inculpații S. L., L.J., G. P. și M. A. au fost condamnați.
În baza textelor legale enunțate mai sus și a dispozițiilor art. 345 C.proc.pen., instanța le-a aplicat inculpaților o pedeapsă la individualizarea căreia se vor avea în vedere dispozițiile art. 52 C.pen. și art. 72 C.pen.
La individualizarea judiciară a pedepsei, au fost avute în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 C.pen. și anume dispozițiile părții generale, limitele de pedeapsă, gradul de pericol social concret al faptei determinat de împrejurările comiterii acesteia.
La stabilirea pedepsei, s-au avut în vedere toate elementele ce caracterizează persoana inculpaților, inclusiv conduita sinceră a acestora. Pedeapsa trebuie să fie de natură a asigura reeducarea inculpaților și atingerea scopului prevăzut de art. 52 al. 1 teza ultimă C.pen., anume "prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni";. Cunoașterea caracteristicilor unui infractor prezintă o importanță deosebită pentru determinarea gradului concret de pericol social al acestuia și pentru stabilirea unei pedepse eficiente.
Modul de comportate în societate, caracterizat prin disciplină în muncă și o viață conformă cu regulile de conviețuire socială, poate determina concluzia că nu a comis infracțiunea datorită înclinației sale pentru comiterea de fapte antisociale, ci datorită unui complex de împrejurări care au contribuit ca inculpatul să se abată de la conduita sa obișnuită.
Inculpatul M. A. a săvârșit fapta care face obiectul prezentului dosar după rămânerea definitivă a sentinței penale nr. 358/17.03.2009 a Judecătoriei Târgu Mureș, definitivă prin neapelare la 31.03.2009 prin care inculpatul M.A. a fost condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 2 ani, calculat potrivit dispozițiilor art. 110 C.pen.. Față de gravitatea faptei săvârșită în concret de către inculpatul M. A., instanța se va orienta spre o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare, prin reținerea circumstanței atenuate prevăzute la art. 74 al. 2 C.pen.
A dispus, totodată, în baza art. 1101 al. 2 C.pen. rap. la art. 83 C.pen. revocarea suspendării condiționate a pedepsei de 6 (șase) luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 385/17.03.2009 a Judecătoriei Târgu Mureș care va fi executată în regim de detenție alături de pedeapsa aplicată de 2 (doi) ani închisoare aplicată în prezenta cauză.
Cu privire la latura civilă a cauzei, instanța a reținut că partea vătămată SC M. SRL s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 14.000 lei inițial, reducându-și ulterior pretențiile la 13.300 lei.
Instanța a observat că, pentru dovedirea laturii civile, SC M. SRL a depus la dosarul cauzei certificatul de garanție a unui flex marca "Makita";, raportul de service și certificatul de garanție a hidrofoarelor, certificate de garanție a pompei de apă, a unui rotopercuor și a unui flex (filele 87-93 d.u.p.) iar în cursul judecății factura nr. 02480126307/18.05.2008 în valoare de 915,13 lei pentru betonieră 190L (fila 36 dosar instanță), factura nr. 02480122286/19.07.2007 în valoare de 91,06 lei pentru roabă zincată (fila 37 dosar instanță), factură nr. 1838/13.10.2010 în valoare de 2387,00 lei pentru ciment Romcim (fila 38 dosar instanță), deși pentru aceste din urmă bunuri s-a dispus disjungerea cauzei prin rechizitoriu.
Deși este exercitată în cursul procesului penal, acțiunea civilă este guvernată în continuare de principiul disponibilității. Prin urmare, revine părții civile sarcina să facă un minim de probe care să susțină pretențiile avansate (facturi, oferte de la magazinele de specialitate cu privire la bunuri având caracteristici asemănătoare cu cele sustrase). În prezenta cauză, instanța a observat că partea civilă SC M. SRL nu a indicat detaliat din ce se compune prejudiciul reclamat, limitându-se să prezinte la dosarul cauzei certificate de garanție și rapoarte de service ale bunurilor reclamate a fi sustrase. Mai mult, la dosarul cauzei s-au depus facturi cu privire la bunuri pentru care cercetările penale s-au disjuns prin rechizitoriu, ceea ce duce la concluzia că valoarea reclamată de partea civilă cuprinde și aceste din urmă bunuri. De asemenea, având în vedere că o parte din prejudiciu a fost recuperat, partea civilă avea obligația să comunice instanței în ce constă cuantumul noii sume reprezentând pretențiile civile.
Ca atare, instanța a respins pretențiile avansate de partea civilă SC M. SRL ca nefondate.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul. În motivarea recursului, acesta contestă legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe de condamnare a lui la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat. Din perspectiva legalității, inculpatul invocă următoarele aspecte:
-încălcarea art. 341 C. pr. pen., privind acordarea ultimului cuvânt. Astfel, deși a fost prezent la ședința din 4 septembrie 2012, prima instanță nu i-a oferit ultimul cuvânt.
-încălcarea dispozițiilor art. 3201 C. pr. pen. În acest sens, deși inculpatul a declarat că uzează de procedura abreviată și sunt îndeplinite condițiile legale pentru a se urma o asemenea procedură, prima instanță i-a respins neîntemeiat cererea, doar în considerarea dovedirii laturii civile.
-în mod greșit, prima instanță a reținut în sarcina inculpatului recidiva și a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate prin sentința penală nr. 358/17 martie 2009 a Judecătoriei Tg.-Mureș pentru săvârșirea unei infracțiuni în timpul minorității.
-în mod greșit, prima instanță a reținut la încadrarea juridică a faptei cauza de calificare prevăzută de art. 209 alin. 1 lit. i C. pen., în condițiile în care din întreg ansamblul probator nu rezultă că fapta de furt a fost săvârșită prin escaladare, efracție sau folosirea unei chei mincinoase.
Din perspectiva temeiniciei, inculpatul precizează că pedeapsa trebuia aplicată în limitele reduse cu o treime, așa cum prevede art. 3201 alin. 7 C. pr. pen. În plus, în raport cu gradul de pericol social al infracțiunii și persoana sa, este prea grea pedeapsa care i-a fost impusă în prim grad.
Analizând recursul pendinte, prin prisma materialului dosarului nr. 3196/320/2012 al Judecătoriei Tg.-Mureș, a motivelor invocate, a susținerilor și concluziilor recurentului și ale reprezentantului Ministerului Public, precum și din oficiu, în limitele efectelor devolutiv și neagravării situației în propria cale de atac, se rețin următoarele:
În ceea ce privește modalitatea de rezolvare a acțiunii penale puse în mișcare față de inculpatul M. A., precum și a acțiunii civile, hotărârea în discuție este la adăpost de critici.
Astfel, argumentele prezentate Judecătoria Tg.-Mureș în motivarea rezolvării la care s-a oprit prin sentința penală nr. 946/14 septembrie 2012, încadrarea juridică dată faptei, aplicarea dispozițiilor art. 1101 alin. 2 cu referire la art. 83 C. pen., natura și durata pedepselor principale și accesorii fixate în sarcina inculpatului M., analiza detaliată a probelor administrate sunt pertinente și nu suportă corecturi ori adăugări din partea instanței de recurs. Prin urmare, în lipsa vreunui motiv, pe care să-l reținem din oficiu, de anulare a hotărârii atacate, recursul promovat de d-l M.A. este nefondat, așa încât, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b C. pr. Pen., vom dispune respingerea căii ordinare de atac declarate.
Relativ la motivele de recurs invocate de inculpat, nu le vom primi, pentru următoarele considerente:
a) Într-adevăr inculpatului M. A., prezent la termenul din 4 septembrie 2012, nu i s-a acordat ultimul cuvânt, după imperativele prevăzute de art. 341 C. pr. pen. Omisiunea este, însă, ocrotită sub sancțiunea nulității relative. Două consecințe rezultă de aici: în primul rând, în condițiile în care d-l M. A. a fost prezent la termenul de judecată amintit, nulitatea trebuia ridicată la acel termen. Este tardivă, astfel, invocarea acestui remediu procesual abia cu ocazia depunerii motivelor de recurs. În al doilea rând, chiar dacă s-ar considera că inculpatul a invocat în termen nulitatea, el este ținut să indice existența unei vătămări procesuale care i-ar fi fost produsă prin neacordarea ultimului cuvânt și să probeze această vătămare. Nu a arătat și nici nu a dovedit, însă, o asemenea vătămare.
b) Anterior intrării în cercetarea judecătorească, la termenul din 23 mai 2012, judecătoria l-a informat pe inculpat asupra procedurii abreviate, prev. de art. 3201 C. pr. pen. și l-a chestionat expres dacă înțelege să uzeze de această procedură. Inculpatul nu a dorit să fie judecat după procedura simplificată și nu și-a asumat comiterea faptei așa cum este ea descrisă în rechizitoriu, astfel încât, în mod corect, în cauză s-a urmat procedura comună de judecată în prim grad.
c) Reamintim că instanța de prim grad nu a reținut recidiva în sarcina inculpatului, ci pluralitatea intermediară, în raport cu condamnarea de 6 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării acesteia, pronunțată prin sentința penală nr. 358/17 martie 2009 a Judecătoriei Tg.-Mureș. Sentința a rămas definitivă la data de 31 martie 2009, de când a început să curgă termenul de încercare al suspendării condiționate de 2 ani. Noua faptă a fost săvârșită la data de 2 ianuarie 2011, înăuntrul termenului de încercare al suspendării condiționate. În aceste împrejurări și cum noua infracțiune este una intenționată, revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 6 luni închisoare este obligatorie, potrivit art. 1101 alin. 2 cu referire la art. 83 C. pen., fără să intereseze, din această perspectivă, că prima infracțiune a fost săvârșită în timpul minorității.
d) Procesul verbal de cercetare al fața locului, însoțit de planșa fotocriminalistică, procesul verbal de consemnare a actelor premergătoare, procesul verbal de constatare a infracțiunii, declarațiile reprezentantului legal al părții vătămate, precum și declarațiile inculpaților G. P., S. L., L. J. și M. A., văzând caracterul divizibil al declarațiilor de inculpat, confirmă că, la data de 2 ianuarie 2011, în jurul orelor 20.00, cei patru inculpați s-au hotărât să sustragă bunuri din incinta SC M. T. SRL Târgu Mureș, situată pe str. Gheorghe Doja din Municipiul Târgu Mureș, bunuri pe care să le valorifice la un centru de colectare a deșeurilor feroase. După ce au pătruns în curtea societății, pe poarta neasigurată, au forțat lacătele de la cele trei magazii, iar după ce au reușit deschiderea acestora, au sustras din interior profiluri de aluminiu, două hidrofoare marca "OK";, două rotopercutoare marca "Hilti";, două flexuri marca "Bosch"; și "Makita";, un generator de curent marca "Honda";, o pompă de apă marca "Honda";, o centrală termică marca "Junkers"; și un aparat de sudură. Bunurile au fost scoase din incinta societății și depozitate lângă un generator electric aflat în apropierea societății, ulterior fiind transportate la domiciliul inculpatului S.L.
În acest context, reamintim că, potrivit art. 63 alin. 2 C. pr. pen., probele nu au o valoare dinainte stabilită, iar aprecierea fiecărei probe se face de organul de urmărire penală sau de instanța de judecată în urma examinării tuturor dovezilor administrate, în scopul aflării adevărului. În consecință, probele administrate în faza de urmărire penală au aceeași valoare cu probele administrate în faza de judecată, iar probele instrumentate în faza de urmărire penală se analizează coroborat cu cele administrate în fața instanței de judecată, scopul probelor, constând tocmai în aflarea adevărului, fiind identic pentru ambele faze ale procesului penal.
În considerarea acestor idei, probele administrate în faza de urmărire penală nu servesc exclusiv pentru trimiterea în judecată a inculpatului, iar faptul că instanța de judecată este obligată să verifice legalitatea probelor și să stabilească utilitatea și concludența acestora în cadrul cercetării judecătorești nu duce automat la concluzia eliminării probelor administrate în faza de urmărire penală.
În raport de cele subliniate mai sus, în mod just prima instanță a reținut, la conturarea stării de fapt, declarațiile făcute de inculpați în cursul urmăririi penale, acestea fiind cele care se coroborează cu restul probelor instrumentate în cauză. în plus, inculpații nu au oferit nicio explicație plauzibilă a schimbării declarațiilor inițiale și a expunerii în fața judecătorului a unei noi variante a stării de fapt. În acest sens, constatăm și noi că procesul-verbal de cercetare la fața locului relevă urme de forțare a lacătelor de la ușile de acces, aspecte recunoscute și de inculpați în faza de urmărire penală. De asemenea, deși în faza de judecată inculpații au susținut că au sustras numai țevi și bucăți de tablă, în momentul prinderii de către organele de poliție la centrul de colectare a deșeurilor feroase, au fost identificate între bunurile aduse de inculpați 40 de bare de aluminiu, două radiatoare de centrală termică, un boiler de centrală termică, un suport metalic de centrală termică și două vase de expansiune.
Față de starea de fapt desprinsă din probele administrate în cauză, așa cum a fost descrisă mai sus, este corectă încadrarea juridică dată de judecătorie infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i C. pen., furtul fiind săvârșit de patru persoane împreună, în timpul nopții și prin efracție.
e) Facem, în continuare, trimitere la criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. și reținem, pentru început, gradul de pericol social al infracțiunii săvârșite, ilustrat în circumstanțele comiterii acesteia, numărul participanților implicați, stăruința lor în realizarea rezultatului dorit și urmărit, contribuția pe care inculpatul M. A. și-a adus-o la săvârșirea activității infracționale, locul și timpul efectuării actelor deduse judecății, precum și urmările pricinuite. Amintim, apoi, persoana inculpatului, care, nu se află la primul conflict cu legea penală, săvârșind noua infracțiune în termenul de încercare al suspendării condiționate a executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicate prin sentința penală nr. 358/17 martie 2009 a Judecătoriei Tg.-Mureș, ceea ce denotă că o hotărâre definitivă de condamnare la pedeapsa închisorii și creditul care I s-a acordat prima dată au fost ignorate și nu au fost sub nicio formă suficiente reinserției sociale.
Aceste elemente îndreptățesc concluzia că pedeapsa de 2 ani închisoare stabilită și cea de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată d-lui M. A. sunt suficient de blânde, această instanță neidentificând niciun motiv care să atragă reducerea duratei acestora. În acest context, am constatat că pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare impusă inculpatului este consecința revocării suspendării condiționate a executării pedepsei de 6 luni aplicate prin sentința penală nr. 358/17 martie 2009 a Judecătoriei Tg.-Mureș și a cumulului aritmetic al acestei sancțiuni cu cea stabilită pentru noua infracțiune, consecințe pe care inculpatul le cunoștea și a acceptat să se producă odată cu săvârșirea furtului calificat care formează obiectul procedurilor
| ← Preluarea procedurilor penale. Procedura de judecare a cauzei... | Disjungerea acţiunii civile de acţiunea penală. Procedura de... → |
|---|
