Exercitarea profesiei de avocat. Condiţii. Jurisprudență Avocaţi
Comentarii |
|
Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ Decizie nr. 173/R din data de 07.02.2013
Astfel, relevante sub aspectul îndreptățirii pârâtei de a exercita profesia de avocat sunt prevederile art. 1 alin. 2 și 3 din Legea nr. 51/1995, astfel cum acestea au fost modificate prin Legea nr. 255/2004, care dispun în sensul că profesia de avocat se exercită numai de avocații înscriși în tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Naționale a Barourilor din România, iar constituirea și funcționarea de barouri în afara U.N.B.R. sunt interzise, actele de constituire și de înregistrare ale acestora fiind nule de drept.
Pârâta nu a devenit membră a corpului profesional al avocaților în condițiile prevăzute de art. 16 din Legea nr. 51/1995, forma aflată în vigoare la aceeași dată de 26 septembrie 2006, deoarece nu a susținut examenul de admitere în fața unui barou recunoscut ca fiind legitim prin dispozițiile legale anterior amintite, ci a unui barou constituit de o asociație înființată în baza O.G. nr. 26/2000, care nu era abilitat din punct de vedere legal să organizeze un astfel de examen, deoarece nu făcea parte din structura Uniunii Naționale a Barourilor din România, uniune la care face trimitere art. 1 alin. 2 din Legea nr. 51/1995.
Prin sentința civilă nr. 397/11 aprilie 2012, Judecătoria Gheorgheni a respins excepția lipsei capacității procesuale de folosință și excepția lipsei capacității de exercițiu a reclamantului Baroul Harghita și a admis în parte acțiunea formulată de acesta în contradictoriu cu pârâta K.T., în sensul că:
- a obligat pârâta la înlăturarea firmelor specifice profesiei de avocat, montate pe imobilul din Gheorgheni, xxxxxxx, pe poarta și pe gardul împrejmuitor al imobilului;
- a obligat pârâta să înceteze să mai folosească însemne, denumiri sau simboluri specifice profesiei de avocat;
- a respins capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata daunelor cominatorii în cuantum de 50 de lei pentru fiecare zi de întârziere.
Pentru a pronunța această hotărâre, Judecătoria a reținut că nu este întemeiată excepția lipsei capacității procesuale de folosință a reclamantului Baroul Harghita (tradițional), deoarece art. 57 alin. 1 din Legea nr. 51/1995, pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, dispune că "Uniunea Națională a Barourilor din România - U.N.B.R. este formată din toate barourile din România și are sediul în capitala țării, municipiul București", iar la alin. 2 se arată că U.N.B.R. este persoană juridică de interes public".
În ceea ce privește soluționarea excepției lipsei capacității de exercițiu a aceluiași reclamant, s-a avut în vedere că potrivit art. 48 alin. 2 din Legea nr. 51/1995, în forma aflată în vigoare la data introducerii acțiunii, baroul are personalitate juridică, patrimoniu și buget propriu, iar potrivit art. 49 alin. 1, organele de conducere ale baroului sunt: adunarea generală, consiliul și decanul, acțiunea fiind formulată prin acesta din urmă.
Pe fondul cauzei, Judecătoria a reținut că la inițiativa lui P. B. au fost înființate trei entități cu personalitate juridică, având în obiectul lor de activitate, printre altele, înființarea de barouri. Aceste entități erau Asociația de binefacere "Bonis Potra" Deva, Asociația "Figaro Potra" Alba Iulia și Filiala Bălești Gorj a Asociației "Figaro Potra";, dintre care doar Asociația "Bonis Potra" a înființat efectiv baroul constituțional.
În ceea ce privește înființarea baroului constituțional, s-a reținut că Asociația "Bonis Potra" a dobândit personalitate juridică printr-o hotărâre din 5 august 2002 a Judecătoriei Deva, iar prima decizie, din data de 10 septembrie 2002, privea crearea "Baroului constituțional român";, însă la data de 3 februarie 2003, Judecătoria Deva a ordonat dizolvarea asociației "Bonis Potra", la solicitarea Baroului (tradițional) Hunedoara, pe motiv că obiectul său statutar era ilicit și contrar ordinii publice instituită prin Legea nr. 51/1995, soluția devenind irevocabilă prin respingerea recursului.
De asemenea, împotriva hotărârii din 05.08.2002 a Judecătoriei Deva, prin care Asociația "Bonis Potra" a dobândit personalitate juridică, procurorul general al Parchetului de pe lângă Î.C.C.J. a formulat recurs în anulare, recurs care a fost admis și, astfel, cererea de înregistrare a Asociației "Bonis Potra" a fost înlăturată pe fond.
Sub același aspect, s-a mai reținut că prin cererea nr. 24057/2003, înregistrată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, P. B. a solicitat să se constate că prin dizolvarea asociației i-a fost negat dreptul la liberă asociere, însă și această plângere i-a fost respinsă, Curtea apreciind că, întrucât printre obiectele statutare ale Asociației "Bonis Potra"; figura "crearea de barouri";, fapt ce contravine dispozițiilor Legii nr. 51/1995, care interzice crearea de barouri și exercitarea profesiei de avocat în afara Uniunii Avocaților din România, ingerința în exercitarea dreptului la libertatea de asociere era necesară într-o societate democratică și a vizat un scop legitim, respectiv apărarea ordinii publice și protejarea drepturilor și libertăților celor care fac apel la un avocat pentru apărarea intereselor lor.
Prin urmare, Baroul constituțional român trebuie considerat ca dispărut în chiar momentul în care a fost dizolvată Asociația "Bonis Potra".
În ceea ce privește U.N.B.R. constituțională, Judecătoria a reținut că în luna iunie 2004, membrii Filialei Bălești Gorj a Asociației ";Figaro Potra"; hotărăsc înființarea a 42 de ";barouri"; și a "Uniunii Avocaților din România/Uniunii Naționale a Barourilor din România";, toate cu personalitate juridică, însă persoanele juridice de drept public se pot înființa doar prin lege, iar nu de către persoane fizice, subiecte de drept de sine stătătoare, scopul lor trebuind să fie interesul public, ceea ce nu este cazul cu U.A.R./U.N.B.R. - constituțională.
Pentru aceste motive, instanța a apreciat că nici "Uniunea Națională a Barourilor din România Bota"; și nici elementele sale componente, membre, anume "Barourile Bota";, nu există din punct de vedere juridic.
De asemenea, Judecătoria a mai reținut că, chiar dacă am aprecia că Barourile constituționale și U.A.R./U.N.B.R. constituțională au fost înființate de către Filiala Bălești Gorj a Asociației ";Figaro Potra"; (persoană juridică) și nu de către membrii acesteia (persoane fizice), trebuie să se țină cont de faptul că prin sentința civilă nr. 51/20.12.2004 a Judecătoriei Târgu Jiu a fost admisă cererea formulată de petiționara Baroul Cluj împotriva respectivei filiale, iar instanța a dispus dizolvarea acesteia, soluție motivată în principal pe faptul că au fost încălcate prevederile Legii nr. 51/1995, precum și pe faptul că prin Hotărârea nr. 5/2003 a Asociației Figaro Potra Alba Iulia, Adunarea generală a asociației, statutar constituită, a hotărât dizolvarea ei, respectiva hotărâre rămânând definitivă prin decizia civilă nr. 307/A/06.07.2007 a Tribunalului Gorj și irevocabilă prin anularea recursului promovat în dosarul nr. 180/95/2005 al Curții de Apel Craiova.
Prin urmare, având în vedere că pârâta nu a dobândit calitatea de avocat în condițiile prevăzute de Legea nr. 51/1995, iar singura structură legitimă este U.N.B.R. tradițională și barourile aferente, instanța a constatat că aceasta utilizează fără drept însemnele specifice profesiei de avocat, motiv pentru care a admis acțiunea formulată de reclamantul Baroul Harghita în modalitatea descrisă prin dispozitivul sentinței.
În ceea ce privește cererea de obligare a pârâtei la plata de daune cominatorii în cuantum de 50 de lei pentru fiecare zi de întârziere, s-a dispus respingerea acesteia, reținându-se că în cazul în care hotărârea nu este respectată de bună voie de către pârâtă, se poate pune în executare prin intermediul executorilor judecătorești.
Împotriva hotărârii anterior descrise a declarat apel pârâta, cale de atac respinsă de Tribunalul Harghita prin decizia civilă nr.87/13 septembrie 2012.
Pentru a decide în sensul arătat, Tribunalul a reținut că, astfel cum rezultă din prevederile art. 16 din Legea nr. 51/1995 (forma în vigoare la data de 28.09.2006, când susține pârâta că ar fi fost admisă în avocatură), pentru a putea exercita profesia de avocat persoana interesată trebuia să susțină un examen organizat de barou, potrivit legii și statutului profesiei.
În cauză, pârâta nu a făcut dovada îndeplinirii acestor condiții impuse de lege, iar faptul că este înscrisă în U.N.B.R.- structura "Bota";, uniune care a organizat examenul de primire al acesteia în profesie, a decis înscrierea în tabloul avocaților și înființarea cabinetului de avocat, nu înseamnă respectarea condițiilor legale amintite.
De asemenea, s-a reținut că Baroul Harghita - tradițional are personalitate juridică dobândită prin lege, astfel că nu este necesar să fie înființat în altă modalitate, iar în prezent U.N.B.R. barourile "Bota"; au încetat să mai existe ca urmare a dizolvării Asociației Figaro Potra Alba Iulia și a Filialei Bălești Gorj.
Pârâta a declarat recurs împotriva acestei decizii, solicitând - prin invocarea motivelor de nelegalitate reglementate de art. 304 pct. 7, 8 și 9 din Codul de procedură civilă, modificarea hotărârii în sensul admiterii apelului și respingerii acțiunii reclamantului.
Prin intermediul memoriului de recurs s-a susținut că instanța de apel a încălcat în mod flagrant principiul neretroactivității legii, întrucât a concluzionat că înființarea de barouri în afara U.N.B.R. este interzisă, deși modificarea Legii nr. 51/1995 a avut loc după apariția U.N.B.R. - Structura Pompiliu Bota, precum și după apariția barourilor componente ale respectivei uniuni.
S-a mai arătat că în mod eronat a reținut Tribunalul că o asociație înființată în baza O.G. nr. 26/2000 nu poate avea dreptul de a înființa barouri și o Uniune Națională a Barourilor din România pe considerentul că Legea nr. 51/1995 stabilește în mod clar faptul că profesia de avocat se exercită numai de membrii barourilor, legea nefăcând vreo distincție sau altă precizare cu privire la modul de înființare și funcționare a acestora.
De asemenea, recurenta a susținut că instanța nu a arătat prin ce modalitate Uniunea Națională a Barourilor din România - Structura Bota a fost declarată în afara legii, neputându-se reține ce modificare ulterioară a legii înseamnă automat scoaterea în afara legii a acestei entități, având în vedere și faptul că legea nu retroactivează decât în anumite cazuri strict prevăzute de lege, ceea ce nu este cazul în speța de față.
În fine, recurenta a arătat că prin decizia penală nr. 1047/21 octombrie 2010 a Curții de Apel Ploiești a fost achitată de sub acuza săvârșirii infracțiunii de exercitare fără drept a profesiei de avocat (pe motiv că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii), iar la dosarul cauzei nu există niciun act prin care să se fi dispus desființarea cabinetului său de avocatură și nici vreo hotărâre judecătorească prin care să se fi constatat irevocabil că activitatea pe care o desfășoară este în afara legii.
Reclamantul nu a depus întâmpinare.
Examinând recursul dedus judecății, prin raportare la motivele invocate, precum și din oficiu, în limitele prevăzute de art. 306 alin. 2 din Codul de procedură civilă, Curtea a constatat că acesta este nefondat, astfel că va fi respins ca atare, pentru următoarele considerente:
Cazul de nelegalitate reglementat de art. 304 pct. 7 din codul de procedură civilă are în vedere ipoteza în care hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii, însă, astfel cum rezultă din considerentele anterior expuse ale deciziei instanței de apel, aceasta a argumentat suficient de clar soluția adoptată, reliefând sintetic propriile-i opinii și răspunzând punctual criticilor invocate de către pârâtă.
Prin urmare, acest motiv de recurs nu este incident.
De asemenea, nu se conturează nici ipoteza reglementată de art. 304 pct. 8 din Codul de procedură civilă, text ce vizează interpretarea greșită a actului juridic dedus judecății sau schimbarea naturii ori înțelesului lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia.
În realitate, criticile invocate de către pârâta - recurentă tind a se circumscrie motivului de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă, respectiv acela privind ipoteza în care hotărârea atacată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea ori aplicarea greșită a legii, însă nici acesta nu este incident în cauza dedusă judecății.
Astfel, relevante sub aspectul îndreptățirii pârâtei de a exercita profesia de avocat sunt prevederile art. 1 alin. 2 și 3 din Legea nr. 51/1995 (astfel cum acestea au fost modificate prin Legea nr. 255/2004, care dispun în sensul că profesia de avocat se exercită numai de avocații înscriși în tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Naționale a Barourilor din România, iar constituirea și funcționarea de barouri în afara U.N.B.R. sunt interzise, actele de constituire și de înregistrare ale acestora fiind nule de drept.
Cum norma legală evocată era în vigoare la data 28 septembrie 2006, când pârâta pretinde că a promovat examenul de admitere în profesia de avocat, Curtea a constatat că în mod greșit se invocă de către aceasta încălcarea principiului neretroactivității legii, neavând relevanță sub acest aspect împrejurarea că barourile și U.N.B.R. din "structura Bota"; au fost înființate anterior, ele pierzându-și orice fel de legitimitate la data intrării în vigoare a Legii nr. 255/2004.
Pe de altă parte, pârâta nu a devenit membră a corpului profesional al avocaților în condițiile prevăzute de art. 16 din Legea nr. 51/1995, forma aflată în vigoare la aceeași dată de 26 septembrie 2006, deoarece nu a susținut examenul de admitere în fața unui barou recunoscut ca fiind legitim prin dispoziții legale anterior amintite, ci a unui barou constituit de o asociație înființată în baza O.G. nr. 26/2000, care nu era abilitat din punct de vedere legal să organizeze un astfel de examen, deoarece nu făcea parte din structura Uniunii Naționale a Barourilor din România, uniune la care face trimitere art. 1 alin. 2 din Legea nr. 51/1995.
Mai mult, atât U.N.B.R. - Bota, cât și barourile din structura acesteia și-au încetat existența ca urmare a dizolvării Asociației "Figaro Potra"; Alba Iulia, prin Hotărârea nr. 5/2003 a Adunării Generale a respectivei asociații, precum și ca efect al dizolvării Filialei Bălești Gorj a aceleiași asociații, prin sentința civilă nr. 51/20.12.2004 a Judecătoriei Târgu Jiu.
Din perspectiva celor anterior expuse, Curtea a constatat că în mod corect au reținut primele două instanțe că pârâta nu a făcut dovada îndeplinirii condițiilor impuse de Legea nr. 51/1995 pentru a putea exercita profesia de avocat, nefiind relevantă achitarea dispusă în cadrul procesului penal - care a avut în vedere neîntrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii și nici împrejurarea că nu există vreun act prin care să fi fost desființat cabinetul său de avocatură sau o hotărâre judecătorească prin care să se fi constatat irevocabil că activitatea pe care o desfășoară este în afara legii.
Prin urmare, Curtea a concluzionat că în cauză nu se identifică motivele de nelegalitate invocate prin recursul examinat, astfel că a dispus respingerea acestuia ca nefondat, potrivit dispozițiilor art. 312 alin. 1 din Codul de procedură civilă.
← Puterea de lucru judecat şi efectul substanţial al hotărârii... | Legea nr. 10/2001. Legea nr. 33/1994. Limitele aplicării → |
---|