Vanzarea imobilului unui tert pentru neplata pretului contractului de antrepriza. Actiune in constatarea nulitatii absolute. Vânzări-Cumpărări
Comentarii |
|
antrepriza. Actiune in constatarea nulitatii absolute.
d.c.384/11.10.2012
Instanta de fond a analizat gresit probele adminsitrate in cauza ,
exclusiv din perspectiv nedovedirii de catre reclamanta a calitatii sale de
proprietar, in conditiile in care acest lucru nu era indispensabil solutionarii
cauzei.
Situatia de fapt a fost in parte corect retinuta de instant de fond in
sensul ca , in esenta, se are in vedere faptul ca SC V. SRL , prin actul
autentificat sub nr.XXX a vandut catre SC C. SRL bunul altuia, respectiv
spatiul nr.3, iar nu spatiul nr.2, asupra caruia era proprietar in temeiul
procesului-verbal de licitatie nr.2/18.04.1996, ambele spatii fiind situate la
parterul blocului D .
Anterior acestui moment, situatia de fapt a fost urmatoarea :
Prin contractul incheiat intre SC V. SRL, in calitate de antreprenor
general si SC L. SA, in calitate de investitor, antreprenorul se obliga sa
execute lucrarile cerute de investitor constand in edificarea de locuinte cu
spatii comerciale. Prin act aditional s-a convenit ca lucrarea se va finalize in
functie de resursele financiare ale investitorului.
In 1994, in urma unei licitatii tinute in temeiul Legii nr.85/1992 si a
HG nr.658/1992 SC V. SRL adjudeca si devine proprietar pentru spatiile
comerciale nr.1 si 2 situate la parterul blocului D. Ulterior, incheie un
contract de construire pentru terminarea executiei acestor spatii tot cu SC L.
SA. Prin urmare, SC V. SRL a devenit proprietara spatiilor comerciale nr.1 si
2, aflate la parterul blocului D, intrucat fata de disp.art.2 din Legea
nr.85/1992 numai acestea puteau fi vandute. Spatiul comercial nr.3 nu a
facut obiectul acestei licitatii , avand alt beneficiar si alta destinatie.
Astfel, intre SC M.P. SA (predecesoarea SC G. SA) si SC L. SA a fost
incheiat in 1995 un contract de prestari servicii pentru realizarea in comun a
obiectivului de investitii cu mai multe functiuni- bloc D cu spatii comerciale
la parter, SC M.P. SA fiind beneficiarul unui spatiu comercial in valoare de
75.675, 7 lei, respectiv spatiul nr.3 ce a facut obictul vanzarii. Prin acest
contract , beneficiarul a fost de acord ca SC L. SA sa contracteze cu SC V.
SRL executia lucrarii, ceea ce s-a si intamplat. Investitorul SC L. SA nu a mai
putut finanta executia proiectului astfel ca aceasta a fost intarziata foarte
mult, finalizandu-se abia in 2003.
Plata finala a fost facuta de SC G. SA catre SC L.SA in 2005. La data
de 19.05.2005 reclamanta-recurenta a convocat SC L. SA pentru receptia
spatiului, incheindu-se proces-verbal de receptie a lucrarii.
Din situatia de fapt anterior expusa rezulta atat situatia juridica a
imobilului in discutie, cat si raporturile juridice dintre parti. Aceste raporturi
juridice sunt exclusiv de natura contractuala si nu pot naste in sarcina
partilor alte drepturi si obligatii decat cele rezultate din aceste contracte.
Imprejurarea ca investitorul SC L. SA a avut dificultati in a sustine financiar
finalizarea lucrarii, aspect care a dus la intarzieri foarte mari in executia
acesteia era de natura a justifica o eventuala actiune in pretentii a SC V. SRL
fata de aceasta societate. Intre SC V. SRL, in calitate de executant si SC G.
SA, in calitate de beneficiar al spatiului comercial nr.3 nu au existat
niciodata raporturi juridice directe, ci doar prin intermediul SC L. SA care,
primind plata de la beneficiarul SC G.SA, era obligat la randul sau, intemeiul
contractului, sa plateasca catre SC V.SRL.
Vanzarea spatiului comercial nr.3 de la parterul blocului D s-a facut de
catre SC V. SRL motivat de faptul ca SC L. SRL nu a mai achitat ratele
necesare finalizarii lucrarii, in cunostinta de cauza cu privire la lipsa calitatii
sale de proprietar.Fara a nega justetea sustinerilor acestei parate
referitor la suportarea cheltuielilor instanta retine insa ca, in baza relatiilor
exclusiv contractuale dintre parti, SC V. SRL avea doar posibilitatea de a se
intoace impotriva investitorului SC L. SA, acestuia din urma revenindu-i
obligatia de a se intoarce impotriva SC G. SA pentru plata.
Nici cumparatoarea SC C. SRL nu a fost de buna-credinta. A sustinut
parata SC V. SRL ca SC C. SRL nu a intentionat sa cumpere un alt spatiu
decat cel ce face obiectul contractului. Cumparatoarea a intrat in posesia
spatiului pentru care si-a exprimat in mod valabil consimtamantul , respectiv
spatiul nr.3, care este specificat clar in contract .
Toate acestea demonstreaza ca parata-intimata SC C. SRL nu a
manifestat minime diligente cu privire la spatiul cumparat. Buna sa credinta
nu poate fi retinuta in conditiile in care a acceptat sa cumpere un alt imobil
decat cel pentru care vanzatoarea a prezentat acte de proprietate si procura
pentru vanzare.Asa cum a concluzionat si raportul de expertiza
instrumentat in cauza, concluzii ce se coroboreaza cu inscrisurile de carte
funciara depuse la dosar, SC V. SRL si-a intocmit in mod eronat
documentatie cadastrala pentru intabularea dreptului de proprietate si
pentru spatiul nr.3.Concluzionand, rezulta din probele administrate in
cauza ca ambele parti au fost de rea-credinta la incheierea actului, vanzarea
facandu-se in frauda altei persoane, avand o cauza ilicita.
Potrivit disp.art.948 pct.4 c.pr.civ. cauza licita este o conditie
esentiala de validitate a conventiei, iar art.966c.civ.prevede ca obligatia fara
cauza, sau fondata pe o cauza falsa sau nelicita nu poate avea niciun efect. In
cauza de fata, actul juridic incheiat de parti are o cauza ilicita, fiind incheiat
in mod vadit cu intentia de frauda. Vanzarea-cumpararea unui imobil ce
apartine altcuiva decat vazatorului , ambele parti fiind in cunostinta de
cauza are o cauza ilicita si este nula absolut, fiind incheiata cu nerespectarea
condtiiilor de validitate ale contractelor.
← Pretentii civile nesolutionate in dosarul penal.Autoritatea de... | Schimbarea naturii cererii iniţiale,prin motivele de recurs.... → |
---|