Decizia civilă nr. 1217/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 1217/R/2011
Ședința la 31 martie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: A. C.
JUDECĂTOR: A. A. C. JUDECĂTOR: A.-A. POP GREFIER: C. B.
S-a luat în examinare acțiunea civilă formulată de reclamanții POP V. și POP A. împotriva pârâtului S. ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PRIN D. G. A F. P. S., având ca obiect despăgubiri în baza Legii nr.
221/2009.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentantul reclamanților Pop V. și Pop A., avocat C. I., cu împuternicire avocațială la dosar, reprezentanta Parchetului de pe lângă Curtea de A. C., procuror S. A., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, reprezentantul reclamanților depune la dosar o factură proformă emisă de către SC M. SRL, pentru a face dovada prețului cărămizilor.
Reprezentanții părților arată că nu au cereri de formulat în probațiune.
Nemaifiind alte excepții sau cereri, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentantul reclamanților solicită admiterea acțiunii formulate, obligarea pârâtului S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice la plata către reclamanți a sumei de 4.000 Euro, reprezentând daune morale, precum și la plata despăgubirilor civile pentru 12.000 bucăți cărămizi arse conform înscrisului depus azi în fața instanței.
Solicită obligarea pârâtului și la plata cheltuielilor de judecată.
Reprezentanta Parchetului de pe lângă Curtea de A. C. solicită admiterea în parte a acțiunii civile, doar în ce privește plata daunelor materiale. În ce privește plata daunelor morale solicită respingerea cererii.
C U R T E A
Prin cererea înregistrată pe rolul T. S. la data de (...) reclamanții Pop V. și Pop A. au solicitat instanței ca în contradictoriu cu S. Român, prin M. F., să pronunțe o hotărâre prin care să se dispună obligarea pârâtului la acordarea despăgubirilor de 510.000 lei pentru prejudiciul moral (prejudiciu nepatrimonial - daune morale) suferit de reclamanți prin condamnarea tatălui lor Pop I. la 5 ani închisoare corecțională de către T. M. C. (24 iunie
1949 - arestat până la data de 7 iulie 1954) - pentru delictul de uneltire contra ordinii sociale și asociere la complot și să constate caracterul politic al condamnării și obligarea pârâtului la plata sumei de 12.000 lei reprezentând despăgubiri civile pentru 12.000 bucăți cărămizi arse care s-au confiscat de la tatăl reclamanților și s-au folosit la edificarea unei construcții pentru G.A.C. (Gospodărie Agricolă Colectivă), cu cheltuieli de judecată.
Ulterior, cererea a fost precizată în sensul că daunele morale solicitate sunt în cuantum de 4.000 Euro, iar cele materiale în cuantum de 36.000 lei.
În motivarea cererii de chemare în judecată s-a arătat că tatăl reclamanților a suferit o condamnare politică, a executat 5 ani și 13 zile de închisoare, în baza unei sentințe penale prin care s-a reținut săvârșirea infracțiunii de uneltire contra ordinii publice și asociere la complot.
A fost supus unui regim sever - de chinuri și torturi - familia sa a suportat lipsuri materiale, reclamanții au purtat stigmatul de fii de fost condamnat politic.
Prin întâmpinare, pârâtul a solicitat respingerea ca nefondată a acțiunii,arătând că modul de cuantificare a despăgubirilor nu a fost demonstrat prin nici o probă, fiind necesar a fi cunoscut dacă reclamanții beneficiază și de alte măsuri reparatorii din partea S. Român, tot pentru aspecte similare cu cele din prezentul dosar, în baza Decretului-Lege nr. 118/1990.
Prin sentința civilă nr. 4. a T. S. acțiunea precizată formulată de cătrereclamanți a fost admisă, pârâtul S. Român prin Ministerul Finanțelor
Publice fiind obligat la plata în favoarea acestora a sumei de 4.000 Euro reprezentând daune morale și 36.000 lei daune materiale.
Prin decizia civilă nr. 4. a C. de A. C. a fost admis recursul declarat de pârâtul S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice împotriva sentinței civile nr. 4. a T. S. care a fost casată, cauza fiind reținută spre rejudecare.
Analizând cererea de chemare în judecată formulată de reclamanți,astfel cum aceasta a fost precizată, Curtea reține următoarele:
Din cuprinsul sentinței penale nr.1559/1949 a T. M. C. rezultă că tatăl reclamanților, Pop I., a fost condamnat la 5 ani închisoare corecțională,
5000 lei amendă corecțională, 3 ani interdicție corecțională și confiscarea averii pentru delictul de uneltire contra ordinei sociale în baza art.209
C.pen. combinat cu Decretul nr.212/1948.
Rezultă deci că este vorba de o condamnare cu caracter politic de drept conform art.1 alin.2 din Legea nr.221/2009, caracterul politic al condamnării nemaifiind necesar a fi constatat de către instanță, reclamanții îndeplinind condițiile prevăzute de alin.1 al art.5 din Legea nr.221/2009 în vederea stabilirii drepturilor prevăzute de legea specială.
În ceea ce privește daunele morale solicitate de către reclamanți se constată că la data de (...) Curtea Constituțională a pronunțat decizia nr.1358 prin care s-a constatat neconstituționalitatea prevederilor art.5 alin.1 lit.a din Legea nr.221/2009, text de lege pe care reclamanții și-au fundamentat acțiunea în ceea ce privește daunele morale.
Potrivit dispozițiilor art. 31 alin. 1 din Legea nr. 47/1992, decizia prin care Curtea Constituțională constată neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau ordonanță este definitivă și obligatorie, în vreme ce potrivit prevederilor alin. 3 al aceluiași articol, dispozițiile din legile sau ordonanțele în vigoare constatate ca fiind neconstituționale își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei C. Constituționale, dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției.
Rezultă deci că atunci când Curtea Constituțională constată neconformitatea cu C. a unui act normativ de natura celor sus-menționate ori a unei dispoziții dintr-un asemenea act normativ, acestea își înceteazăefectele juridice dacă în termen de 45 de zile de la publicarea în M. O. al R. a deciziei prin care s-a constatat neconstituționalitatea autoritatea cu atribuții de legiferare nu dispune măsurile necesare asigurării pentru viitor a conformității cu C. a actului normativ ori a normei juridice vizate.
Această încetare a efectelor are, prin urmare, caracter general, ea privind toate categoriile de subiecți de drept ce intră sub incidența prevederilor declarate neconstituționale, fiind fără însemnătate dacă aceștia erau sau nu deja părți reclamante într-un proces pe care l-ar fi deschis pentru a pretinde constatarea ori realizarea unor drepturi instituite prin chiar prevederile neconforme cu C..
Pe cale de consecință, trebuie considerat că existența unui proces în curs în cadrul căreia reclamanta își întemeiază pretenția pe dispoziția legală declarată neconstituțională nu împiedică aplicarea deciziei C. Constituționale, cu toate implicațiile ce decurg din aceasta asupra acțiunii promovate de reclamantă.
Având în vedere că dispozițiile legale pe care își întemeiază reclamanții pretențiile de acordare a daunelor morale au fost declarate neconstituționale prin D. nr. 1358 din 21 octombrie 2010 a C. Constituționale, publicată în M. O. al R. nr. 761 din 15 noiembrie 2010, iar legiuitorul nu a dispus, nici în termen de 45 de zile de la publicarea deciziei în M. O., nici ulterior, măsuri pentru punerea de acord cu C. a dispozițiilor declarate neconstituționale, pretențiile reclamantei privitoare la obligarea S. Român la plata de daune morale au rămas fără temei legal, fiind de avut în vedere că declararea ca neconstituționale a prevederilor legii sus-arătate, conjugată cu inexistența unor alte dispoziții normative în vigoare care să consacre dreptul la despăgubire pe care reclamanta îl invocă, obligă la concluzia că acest drept nu mai poate fi recunoscut de către instanță, căci s-ar ajunge la săvârșirea de către judecători a unui exces de putere.
Referitor la daunele materiale se constată că în cauză sunt aplicabile prevederile art. 5 alin. 1 lit. b din Legea nr. 221/2009 care stabilește dreptul la despăgubiri reprezentând echivalentul valorii bunurilor confiscate prin hotărârea de condamnare, dacă bunurile nu au fost restituite sau nu s-au obținut despăgubiri în echivalent în condițiile Legii nr.10/2001 sau ale Legii nr.247/2005.
Din declarațiile martorilor Rus V. și H. A., martori audiați în dosar nr. (...) al T. S. rezultă că antecesorului reclamanților, Pop I. i-au fost confiscate un nr. de 12.000-15.000 cărămizi arse, măsura confiscării fiind dispusă prin sentința penală menționată mai sus.
Conform facturii proforme emise de către SC M. SRL la data de (...) prețul unei cărămizi pline, semișamot este de 1,45 lei, acesta urmând a fi avut în vedere de către instanță în vederea stabilirii cuantumului daunelor materiale cuvenite reclamanților.
Prin probele administrate în cauză s-a făcut dovada certă a faptului că antecesorului reclamanților i-au fost confiscate un număr de 12.000 cărămizi arse, bunurile nefiind restituite în natură sau prin plata contravalorii, cererea reclamanților de acordare a daunelor materiale fiind deci întemeiată în limita sumei de 17.400 lei.
În temeiul art. 274 C.pr.civ. pârâtul va fi obligat și la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 300 lei reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite în parte acțiunea civilă formulată de reclamanții POP V. și POP
A. împotriva pârâtului S. ROMÂN reprezentat de D. G. A F. P. A J. S.
Obligă pârâtul să plătească reclamanților suma de 17.400 lei cu titlu de daune materiale.
Respinge petitul privind acordarea daunelor morale.
Obligă pârâtul să plătească reclamanților suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE,
JUDECĂTOR,
JUDECĂTOR,
A. C. A. A. C.
A.-A. POP
GREFIER, C. B.
Red.A.C./dact.L.C.C.
2 ex./(...)
| ← Decizia civilă nr. 41/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 1117/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
