Decizia civilă nr. 1303/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de M. și A. S. pentru Minori și Familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 1303/R/2011
Ședința publică din 8 aprilie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: A.-A. P. JUDECĂTORI: C.-M. CONȚ
I.-D. C. G.IER : A. A. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâții M. E., C. D., C. G. și G. D., împotriva deciziei civile nr. 8. noiembrie 2010 a T. B.-N., pronunțată în dosar nr. (...), privind și pe reclamanta intimată I. I., având ca obiect succesiune.
Prezenta cauză s-a luat la amânări fără discuții, la solicitarea reprezentantului pârâților recurenți, avocat R. S.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul pârâților recurenți, avocat R. S., lipsă fiind părțile personal.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul declarat de pârâții M. E., C. D., C. G. și G. D., a fost introdus și motivat în termen legal, a fost comunicat părții adverse, iar la data înregistrării recursului, acesta a fost parțial timbrat cu timbre judiciare mobile în valoare de 0,30 lei (f. 2 verso) și cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 29,50 lei (f. 5).
S-a făcut referatul cauzei după care Curtea constată că la data de (...) reclamanta intimată, prin intermediul domnului avocat C. N., a înregistrat la dosar o întâmpinare în 4 exemplare, prin care invocă excepții privind nulitatea recursului și nemotivarea lui și, de asemenea, în principal, solicită respingerea recursului ca inadmisibil, iar în subsidiar, solicită respingerea recursului ca nefondat, iar la întâmpinare a anexat împuternicirea avocațială nr. 16/(...), din care rezultă că reclamanta intimată l-a împuternicit pe domnul avocat C. N. să-i reprezinte interesele în prezenta cauză, în fața Curții de A. C.
Curtea înmânează reprezentantului pârâților recurenți un exemplar din întâmpinarea reclamantei intimate și lasă cauza la prima strigare, pentru a da reprezentantului pârâților recurenți posibilitatea de a lectura întâmpinarea, iar reprezentantului reclamantei intimate posibilitatea de a se prezenta la dezbateri.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul pârâților recurenți, avocat R. S. și reprezentantul reclamantei intimate, avocat C. N., lipsă fiind părțile personal.
Curtea aduce la cunoștința reprezentantului pârâților recurenți faptul că pentru termenul de judecată de azi pârâții recurenți au fost citați cu mențiunea de a indica valoarea totală a masei succesorale și pune în vedere acestuia să indice valoarea totală a masei succesorale.
Reprezentantul pârâților recurenți arată că valoarea totală a masei succesorale este de 15.000 RON, respectiv 150.000.000 lei vechi, motiv pentru care a și achitat diferența taxei judiciare de timbru raportat la această valoare, pe două tulpini, respectiv pentru prima tulpină, pârâtul recurent G. D. a achitat o diferență de taxă judiciară de timbru în cuantum de 72 lei, conform chitanței pe care o depune la dosar și un timbru judiciar de 5 lei, iar pentru a doua tulpină, pârâții recurenți M. E., C. D. și C. G. au achitat câte o taxă judiciară de timbru în cuantum de 75 lei fiecare, conform chitanțelor pe care le depune la dosar și în solidar au plătit timbre judiciare în valoare de 5 lei, pe care le depune la dosar.
Reprezentantul reclamantei intimate arată că la data formulării acțiunii, respectiv la data declarării apelului, reclamanta a timbrat cu taxă judiciară de timbru fixă, atât acțiunea, cât și apelul, iar în ceea ce privește timbrajul aferent recursului, arată că lasă la aprecierea instanței modalitatea de stabilire a acestui timbraj, având în vedere valoarea masei succesorale indicată azi de reprezentantul pârâților recurenți.
De asemenea, reprezentantul reclamantei intimate arată că reclamanta a timbrat acțiunea și apelul cu taxă judiciară de timbru fixă în cuantum de 4 lei și cu timbru judiciar de 0,15 lei și apreciază că timbrajul aferent fondului cauzei și timbrajul aferent apelului trebuie să fie cele pe care le-a achitat deja reclamanta.
Curtea aduce la cunoștința reprezentantului reclamantei intimate faptul că, potrivit prevederilor art. 112 C. pr. civ., reclamanta a avut obligația să indice valoarea masei succesorale încă de la fondul cauzei, astfel încât, pune în vedere reprezentantului reclamantei intimate să indice valoarea masei succesorale, deoarece această valoare nu reprezintă importanță doar strict din punct de vedere al timbrajului, ci și din punct de vedere al faptului că este vorba de o acțiune cu caracter patrimonial, care este evaluabilă în bani, acest caracter patrimonial având consecințe și cu privire la stabilirea căii de atac.
Reprezentantul pârâților recurenți depune la dosarul cauzei o copie xerox de pe acțiunea civilă formulată de M. E., C. D., C. G. și G. D., înregistrată la Judecătoria Bistrița sub nr. (...), având ca obiect constatarea nulității absolute a încheierii nr. 3. emisă de către N. de S. J. B.-N. (prin notarul de stat B. E.), la data de (...), pentru lipsa consimțământului acestora la întocmirea actului respectiv, iar o copie de pe această acțiune o înmânează reprezentantului reclamantei intimate.
Reprezentantul reclamantei intimate arată că, într-adevăr, la data introducerii acțiunii, valoarea masei succesorale a fost de 150.000.000 lei vechi, respectiv de 15.000 RON și este de acord cu această valoare indicată azi de reprezentantul pârâților recurenți.
Reprezentantul pârâților recurenți susține cererea de suspendare formulată în temeiul art. 244 pct. 1 C.pr.civ., prin memoriul de recurs, prin care pârâții recurenți au solicitat suspendarea judecării prezentului dosar, până la soluționarea acțiunii civile înregistrată la Judecătoria Bistrița sub nr. (...).
Curtea acordă cuvântul reprezentantului reclamantei intimate asupra cererii de suspendare formulată de pârâții recurenți în temeiul art. 244 pct.
1 C.pr.civ.
Reprezentantul reclamantei intimate arată că se opune încuviințării cererii de suspendare formulată de pârâții recurenți în temeiul art. 244 pct. 1 C.pr.civ., respectiv suspendării judecării prezentului dosar, până la soluționarea acțiunii civile înregistrată la Judecătoria Bistrița sub nr. (...), pentru motivele arătate prin întâmpinarea depusă la dosar.
Curtea, după deliberare, în temeiul art. 244 pct. 1 C.pr.civ., va respinge ca nefondată cererea formulată de pârâții recurenți prin memoriul de recurs, privind suspendarea judecării prezentului dosar până la soluționarea acțiunii civile înregistrată la Judecătoria Bistrița sub nr. (...), întrucât dezlegarea prezentului recurs nu depinde nici în tot și nici în parte de soluționarea acțiunii civile înregistrată sub nr. (...), care se află pe rolul J.
B.
Față de valoarea masei succesorale indicată azi de reprezentantul pârâților recurenți și confirmată de reprezentantul reclamantei intimate, Curtea, din oficiu, în temeiul art. 306 alin. 2 C.proc.civ., invocă un motiv de recurs de ordine publică, și anume, nelegala constituire a completului de judecată în fața T. B.-N. și acordă cuvântul reprezentanților părților asupra acestui motiv de recurs de ordine publică.
Reprezentantul pârâților recurenți solicită admiterea motivului de recurs de ordine publică, invocat din oficiu de către instanță, și trimiterea cauzei la T. B.-N., pentru a judeca prezenta cauză în complet de recurs.
Reprezentantul reclamantei intimate lasă la latitudinea instanței soluționarea motivului de recurs de ordine publică, invocat din oficiu de către instanță.
C U R T E A
Prin înche iere a de ad mitere în pr inc ip iu d in 11 mai 2006, pro nunț ată de
Judec ător ia B is tr iț a în dos ar nr. 227 9/2005 s-au admis ca fiind întemeiateexcepțiile prescripției dreptului la acțiune în reducțiunea testamentului autentificat cu nr. 4. de N. de S. la jud. B.-N., precum și al neacceptării succesiunii defunctei G. E. de către pârâții C. D. și C. G.
S-a respins excepția prescripției dreptului de a cere predarea legatului formulată de pârâtul G. D., ca fiind neîntemeiată.
S-a admis în principiu acțiunea formulată de reclamanta I. I. împotriva pârâților G. D., C. G., M. E. și C. D. și s-a constatat că masa succesorală rămasă după defuncta G. E., decedată la (...) se compune din imobilul înscris în CF 393 M. B. nr. top. 701 și imobilele terenuri fânaț, pășune, arător, grădină în intravilan și casă, înscrise în CF 837 S. B., nr. top. (...)/(...)9/1, 484, (...), 1879,1880, 190/2, 191, 192/3/1.
S-a constatat că la această masă succesorală are vocație reclamanta I.
I. în calitate de legatar universal, în baza testamentului autentificat sub nr.
424/(...), de către N. de S. B.-N.
S-au respins acțiunile reconvenționale formulate de pârâtul G. D. și pârâții C. G., C. D. și M. E., respectiv capetele de cerere în reducțiune, ca fiind prescrise, iar celelalte petite ca neîntemeiate.
S-a luat act de renunțare la judecarea cererilor formulate de pârâți, având ca obiect includerea în masa succesorală a defunctei și a terenurilor primite de zestre.
Pentru a pronunța încheierea de admitere în principiu, judecătoria a reținut următoarea stare de fapt:
Defuncta G. E. a dobândit în timpul vieții prin moștenire și partaj, imobilele înscrise în CF 393 M. B. și cele înscrise în CF 837 S. B..
Întrucât reclamanta I. I., fiica defunctei a îngrijit-o în ultimii ani ai vieții, defuncta a instituit-o legatară universală asupra întregii sale averi mobile și imobile, prin testamentul autentificat sub nr. 4. de N. de S. J. B.-N.
T.amentul îndeplinește toate condițiile de fond și de formă cerute de lege pentru validitatea sa, neexistând nici un motiv de nulitate sau de anulare a acestuia.
Din probele administrate s-a reținut că defuncta avea discernământ la data întocmirii testamentului, iar reclamanta nu i-a captat voința anterior încheierii actului.
La 15 iunie 1995 reclamanta a formulat cerere pentru deschiderea procedurii succesorale, iar pârâții G. D., M. E., C. G. și C. D., în calitate de fiu și respectiv, nepoți de fiică predecedată, au fost citați la N. de S. B.-N., situație în care aceștia aveau posibilitatea să solicite reducțiunea liberalității în termenul de 3 ani prevăzut de art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958.
Astfel s-a admis excepția prescripției dreptului de a solicita reducțiunea testamentului.
S-a reținut că pârâții C. D. și C. G. nu au folosit nici un bun din masa succesorală și nu s-au prezentat la dezbaterea succesiunii la notariat, ceea ce infirmă intenția lor de acceptare a moștenirii. Acești pârâți au devenit străini de succesiune prin neacceptarea ei în termenul de 6 luni reglementat de art. 700 C. civ.
Pârâtul G. D. a invocat excepția prescripției dreptului de a cere predarea legatului, excepție ce a fost respinsă, dat fiind faptul că prevederile art. 889 C. civ., care vizează dobândirea posesiunii moștenirii de către legatarul universal nu sunt aplicabile în speță câtă vreme pârâtul a contestat valabilitatea testamentului, iar neînțelegerile părților nu au fost soluționate definitiv de către instanță.
Pr in sen tinț a c iv il ă nr. 1690/(...) a J. B., pronunțată în dos ar nr.
2279/2005, s-a admis în fond acțiunea principală formulată de reclamanta I.
I. împotriva pârâților G. D., C. G., M. E. și C. D. și s-a atribuit reclamantei masa succesorală rămasă după defuncta G. E., dispunându-se întabularea în CF 393 M. B. și CF 837 S. B., a dreptului de proprietate al reclamantei cu titlul de moștenire.
Împ o tr iv a înche ier ii d e ad mitere în pr inc ip iu ș i a sen tințe i c iv ile nr. 1. au
decl ar at apel p âr âț ii C. D., C. G., M. E. ș i G. D.
În motivarea apelului pârâților C. și M. s-a invocat nelegalitatea și netemeinicia hotărârilor privind greșita admitere a excepțiilor prescrierii dreptului la acțiune în reducțiunea testamentului și a neacceptării succesiunii, arătând pârâții că în realitate sunt moștenitori acceptanți, având în folosință imobile ce fac parte din masa succesorală. De asemenea, au mai susținut că nu au fost citați la dezbaterea moștenirii defunctei G. E. și neavând cunoștință de existența testamentului autentic în mod greșit instanța a admis excepția prescrierii dreptului la acțiune în reducțiunea testamentului.
Pârâtul G. D. a susținut că încheierea de admitere în principiu s-a pronunțat cu încălcarea dispozițiilor art. 255 C.pr.civ., deoarece prin aceasta s-a rezolvat fondul cauzei.
Se mai invocă greșita interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 889 C. civ., precum și greșita admitere a excepțiilor prescripției dreptului lareducțiunea testamentului și a neacceptării succesiunii în termenul legal.
Tribun alul B is tr iț a N ăs ăud, pr in dec iz ia c iv il ă nr. 66/A/(...), p ronunț ată în dosar nr. (...), a admis apelul declarat de pârâți împotriva sentinței civile nr. 1. a J. B., care a fost desființată, trimițându-se cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
T. a constatat că rezolvarea excepțiilor prescrierii dreptului de a cere reducțiunea testamentului, a neacceptării succesiunii, precum și a prescrierii dreptului de a cere predarea legatului au fost fundamentate pe un probatoriu insuficient. Astfel, deși s-a dispus acvirarea dosarului nr.
5722/1992 a J. B., în care se pretindea că s-ar găsi dosarul succesoral nr.
3., acest dosar nu a mai fost consultat, iar martorii audiați în cauză nu au relatat împrejurări în sprijinul soluționării excepțiilor.
Martorii nu au fost întrebați în legătură cu folosința imobilelor ce compun masa succesorală și nici dacă pârâții au avut cunoștință de existența testamentului autentic.
Nu s-au administrat probe pentru a se stabili cine se află în folosința imobilelor obiect al testamentului autentic.
Instanța a apreciat că pentru motivele mai sus arătate se impune desființarea hotărârii și trimiterea cauzei aceleiași instanțe pentru rejudecare.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termen legal, reclamanta I.
I., solicitând modificarea acesteia, în sensul respingerii apelurilor formulatede către pârâți.
În motivarea recursului se invocă nelegalitatea deciziei, avându-se în vedere că s-a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor art. 297 alin. 1 C.pr.civ. În mod greșit a apreciat instanța de apel că judecătoria ar fi rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului.
În continuarea motivelor de recurs, reclamanta aduce argumente care susțin legalitatea și temeinicia încheierii de admitere în principiu, precum și a sentinței civile nr. 1. a J. B.
Cur te a de A. C., pr in dec iz ia c iv il ă nr. 2 27/R/(...), pronunț ată în dos ar nr. (...), a admis recursul reclamantei, a casat în întregime decizia nr.
66/A/2007 a T. B. N., cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, reținându-se în considerentele acestei decizii următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 297 alin. 1 C.pr.civ. desființarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare se impune în două situații și anume: când prima instanță în mod greșit a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului, ori judecata s-a făcut în lipsa părții care nu a fost legal citată.
Nici una dintre aceste situații nu este prezentă în speță, de altfel nici instanța de apel nu le-a reținut în considerentele deciziei.
Aprecierea potrivit căreia soluționarea excepțiilor prescrierii dreptului de a cere reducțiunea testamentului autentificat cu nr. 4., a neacceptării succesiunii în termenul legal, a prescripției dreptului de a cere predarea legatului necesită suplimentarea probațiunii, este corectă, numai că, dat fiind caracterul devolutiv al apelului, toate probele pe care instanța de apel le găsea utile și pertinente pentru soluționarea acestor excepții, trebuiau administrate în apel în conformitate cu dispozițiile art. 295 C.pr.civ.
Curtea, constatând că instanța de apel a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 5 C.pr.civ., va admite recursul declarat de reclamantă, va casa decizia atacată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
În rejudecare, cauza a fost înreg is tr ată pe rolul T . B. N. sub nr.
(...), f iind soluț ion ată pr in dec iz ia c iv il ă nr. 8./(...) , în sensul respingerii canefondate a apelurilor declarate de pârâții G. D., C. G., C. D. și M. E., atât împotriva încheierii de admitere în principiu din (...), cât și împotriva sentinței civile nr. 1690/(...) a J. B., dispunând, totodată, obligarea apelanților la plata sumei de 1537,5 lei fiecare, în favoarea reclamantei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
T. a apreciat că în mod corect prima instanță a statuat că cererea reconvențională de reducțiune a testamentului autentic nr. 4., până la cotitatea disponibilă, este prescrisă, potrivit prevederilor art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958, coroborat cu art. 7 alin. 1 din același act normativ, pârâții cunoscând cu certitudine atât existența testamentului, cât și conținutul acestuia încă din data de (...), când au fost citați la dezbaterea procedurii succesorale notariale, aspect confirmat de încheierea notarială autentică pronunțată la acea dată.
În ceea ce privește precizarea de acțiune depusă de reclamantă în rejudecare, T. a reținut că aceasta nu poate fi remediată în apelul pârâților, în condițiile în care reclamanta nu a atacat cu apel hotărârea instanței de fond și nici nu a aderat la apelul declarat de către pârâți, astfel încât, în calea de atac a pârâților, nu este posibilă remedierea deficiențelor hotărârii primei instanțe în privința soluției adoptate în acțiunea introductivă, decât în măsura în care aceasta ar fi consecința admiterii apelului, ceea ce nu este cazul în speță.
Susținerile apelantului G. D., referitoare la antepronunțarea instanței de fond prin încheierea de admitere în principiu, sunt nefondate, raportat la prevederile art. 6736 și art. 6735 C.proc.civ.
Împotriva acestei decizii au decl ar at rec urs, în ter men leg al, p âr âț ii M .
E., C. D., C. G. ș i G . D. , solicitând în principal, în temeiul art. 312 alin. 5
C.proc.civ., admiterea recursului, casarea hotărârii recurate, precum și a încheierii de admitere în principiu din (...) și a sentinței civile nr. 1. ale J. B., cu trimiterea cauzei spre rejudecare către prima instanță, având în vedere că împrejurări de fapt esențiale ale cauzei nu au fost cercetate de către instanța de fond, iar în subsidiar, în temeiul art. 312 alin. 3 rap. la art. 304 pct. 8 și 9
C.proc.civ., admiterea recursului, modificarea hotărârilor pronunțate în cauză, și rejudecarea pe fond a cauzei, în sensul admiterii cererilor reconvenționale, astfel cum au fost formulate în scris, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului s-a arătat că instanța de fond nu a cercetat adevărata stare de fapt, respectiv, nu a verificat dacă cele statuate în încheierea notarială din (...) corespund adevărului.
Ambele instanțe au săvârșit o eroare fundamentală atunci când au statuat ca fiind adevărate împrejurări de fapt care în realitate nu s-au consumat, respectiv, că la data de (...) s-ar fi îndeplinit de către N. de S. B. E. procedura legală de citare cu recurenții în dosarul succesoral nr. 4..
Nu s-au administrat probele necesare în acest sens, respectiv, verificarea de scripte prevăzută de art. 177 și urm. C.proc.civ., și interogatoriul părților.
Pr in în tâmp in are a f or mul ată în c auz ă, in timata I. I. a solicitatrespingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată, cu motivarea că în principal recursul este inadmisibil întrucât conține aspecte de netemeinicie, iar în subsidiar, este nefondat.
S-a mai invocat de către intimată nulitatea recursului, pe motiv că acesta nu este motivat și nu conține motive de ordine publică.
La termenul de judecată din data de (...) reprezentantul pârâților recurenți, la solicitarea expresă a instanței în acest sens, a precizat că valoarea imobilelor în litigiu este de 150.000.000 lei vechi, respectiv, de
15.000 RON, reprezentantul reclamantei intimate achiesând la această valoare, și precizând că, într-adevăr, la data introducerii acțiunii aceasta era valoarea masei succesorale, și că este de acord cu valoarea indicată de reprezentantul pârâților recurenți.
Raportat la aceste susțineri ale părților, la termenul de judecată din (...), Curtea, din oficiu, în temeiul art. 306 alin. 2 C.proc.civ., rap. la art. 304 pct. 1 C.proc.civ., a invocat un motiv de recurs de ordine publică - respectiv, nelegala constituire a instanței T. B.-N. cu ocazia judecării căii de atac împotriva hotărârii fondului și a încheierii de admitere în principiu -, pe care l-a pus în discuția părților prezente, acestea arătând că sunt de acord cu admiterea acestui motiv de recurs de ordine publică.
Examinând recursul prin prisma acestui motiv de recurs de
ordin e public ă, C u r te a con s ta tă c ă ace s ta e s te f on dat , motivat peurmătoarele considerente:
În conformitate cu prevederile art. 304 pct. 1 C.proc.civ., se poate cere casarea unei hotărâri când instanța nu a fost alcătuită potrivit dispozițiilor legale.
Potrivit art. 2821 alin. 1 C.proc.civ., nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță în litigii al căror obiect are o valoare de până la 100.000 RON inclusiv, atât în materie civilă, cât și în materie comercială. La data pronunțării hotărârii primei instanțe, (...), era deja în vigoare această reglementare a textului art. 2821 alin. 1 C.proc.civ. - text legal care fusese introdus prin art. I pct. 94 din O.U.G. nr. 138/2000, situație în care, calea de atac ce putea fi exercitată împotriva sentinței fondului, raportat la valoarea de 15.000 RON și la prevederile art. 2821 alin. 1 C.proc.civ., era aceea a recursului. Potrivit art. 54 alin. 2 din Legea nr. 304/2004, republicată, tribunalele judecă în recurs în complet de trei judecători. În speță, se constată că Tribunalul Bistrița Năsăud a soluționat calea de atac exercitată de către pârâți împotriva sentinței fondului și a încheierii de admitere în principiu ca apel, în complet de doi judecători, deși, conform celor anterior expuse, această cale de atac era recursul și trebuia judecată în complet de trei judecători. Așa fiind, în temeiul considerentelor mai sus precizate și a prevederilor art. 306 alin. 2 C.proc.civ., coroborat cu art. 304 pct. 1 C.proc.civ., se va admite recursul doar în limitele motivului de recurs de ordine publică, se va casa în întregime decizia recurată, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare, ca recurs, la același tribunal. Cheltuielile de judecată ocazionate părților vor fi avute în vedere de instanța de rejudecare. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Admite în parte recursul declarat de pârâții G. D., C. D., C. G. și M. E., împotriva deciziei civile numărul 8. din (...) a T. B.-N., pronunțată în dosar nr. (...), pe care o casează în întregime și trimite cauza pentru rejudecare ca recurs la aceeași instanță, T. B.-N. Decizia este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din 08 aprilie 2011. PREȘEDINTE JUDECĂTORI A.-A. P. C.-M. CONȚ I.-D. C. A. A. M. G.IER Red.CMC/dact.MS 3 ex./(...) Jud.fond: G.O. Jud.apel: I.Simionescu/C.Iacob
| ← Decizia civilă nr. 28/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 129/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
