Decizia civilă nr. 1588/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R.IA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1588/R/2011
Ședința publică din data de 6 mai 2011
Instanța constituită din: Președinte : D. - L. B.- vicepreședinte al Curții de A. C.
Judecători : A. C.
V. M. - președintele Curții de A. C.
Grefier : S.- D. G.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții B. E. și T. I. precum și de pârâtul E. P. împotriva deciziei civile nr. 14/(...), pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr. (...), privind reclamantul T. E. și pârâții B. M., B. Ș. și S. R. prin C. LOCAL AL M. Z., având ca obiect rectificare carte funciară.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, fiind comunicat părților adverse.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că reclamanta recurentă B. E. a depus la dosar o cerere de judecarea a cauzei în lipsă, anexând și dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 8 lei și a timbrului judiciar aferent, în sumă de 0,30 lei, recursul fiind astfel legal timbrat.
Pentru acest termen pârâtul recurent E. P. a depus la dosar, prin serviciul de registratură al instanței, întâmpinare la recursul formulat de reclamanții B. E. și T. I., solicitând respingerea lui și menținerea hotărârii instanței de apel ca fiind temeinică și legală.
Nefiind formulate alte cereri sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată, declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin acțiunea înregistrată la Judecătoria Zalău sub nr. 6341 din (...), astfel cum a fost precizată, reclamanții B. E., T. I. și T. E. au solicitat în contradictoriu cu pârâții S. român prin C. local al municipiului Z., B. Ș., B. M. și E. P. rectificarea cărții funciare nr. 2773 vechi - 1. nou cu privire la înscrierea de sub nr. top. 962/b/2 - nr. cad. 3827/2 în sensul de a se înscrie în favoarea reclamanților proprietatea asupra imobilului apartament nr. 2.
Prin sentința civilă nr. 2556/(...), pronunțată de Judecătoria Zalău în dosarul nr. (...) a fost respinsă ca nefondată acțiunea în rectificare de carte funciară introdusă de reclamanții B. E., T. I. și T. E. împotriva pârâților S. român prin C. local al municipiului Z., B. Ș., B. M. și E. P.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Rectificarea cărții funciare se poate dispune, potrivit art. 34 din L. nr.
7/1996, numai dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat că: 1. înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil 2. dreptul înscris a fost greșit calificat 3. nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea 4. înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația reală actuală a imobilului.
Încadrând juridic cererea reclamanților, instanța a reținut că aceasta se întemeiază pe dispoziția art. 34 pct. 1 din L. nr. 7/1996, reclamanții invocând o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă prin care s-a constatat că actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea, un contract de donație, nu a fost valabil.
Este adevărat, prin S. civilă nr. 830 din (...) a Judecătoriei Z. s-a constatat nulă absolut donația efectuată de antecesorul reclamanților în favoarea S.ui român cu privire la edificatele și terenul aferent înscrise în c.f.
2773 Z. nr. top. 962/b/2.
Tot atât de adevărat este că reclamanții nu au cerut imediat rectificarea cărții funciare în sensul hotărârii judecătorești definitive și irevocabile, ci au continuat demersurile după procedura reglementată de L. nr. 1. pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra imobilului compus din teren și construcție.
La finalul procedurii, au obținut dreptul de proprietate și l-au înscris în cartea funciară, dar numai în privința apartamentelor nr. 1 și nr. 3, cu terenul aferent. Apartamentul nr. 2 a fost înscris între timp în favoarea pârâților- chiriași B. Ș. și B. M., care au dobândit dreptul de proprietate, în baza Legii nr. 112/1995, prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 7. din (...) încheiat cu R.A.G.C.M. Z., regia de administrare a bunurilor publice.
Ulterior, pârâții B. Ș. și B. M. au vândut la rândul lor imobilul apartament nr. 2 pârâtului E. P., prezumat dobânditor de bună-credință în baza unui act juridic cu titlu oneros.
Așa fiind, cât timp titlurile pârâților se bucură de prezumția de validitate, nefiind declarate nule sau anulate printr-o hotărâre judecătorească, aceste titluri își produc în continuare efectele și înscrierile în cartea funciară efectuate în temeiul lor se prezumă, la rândul lor, ca fiind valabile.
Pe cale de consecință, reclamanții nu își pot înscrie dreptul lor de proprietate asupra imobilului apartament nr.2, cererea lor de rectificare în acest sens a cărții funciare fiind nefondată. În esență, scopul urmărit de reclamanți este de a se înscrie ca proprietari asupra apartamentului litigios, dar acest fapt nu este posibil fiindcă este împiedicat de dreptul real dobândit de pârâți și înscris în cartea funciară, drept care se consideră că există în folosul acestor pârâți, conform art. 30 alin.1 din L. nr. 7/1996, până la momentul când se dovedește contrariul. Proba contrarie poate consta numai într-o hotărâre judecătorească definitivă.
Acțiunea reclamanților nu îndeplinește, așadar, condițiile obligatorii impuse de art. 34 din L. nr. 7/1996 și a fost respinsă ca nefondată.
Prin Decizia civilă nr. 14 din (...) pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarulnr. (...) s-a respins ca nefondat apelul reclamantelor B. E. și T. I., contrasentinței civile nr. 2556 din (...) pronunțată de J. Z.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut următoarele:
La fond acțiunea reclamantelor a fost respinsă, în principal pentru faptul că, potrivit art.34 din L. 7/1996, rectificarea înscrierilor din carteafunciară se poate cere de către orice persoană interesată dacă, printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă se constată una din situațiile prevăzute limitativ prin punctele 1-4 ale textului de lege.
În apelul declarat de către reclamante în contra acestei sentințe se susține faptul că, atâta timp cât există o hotărâre judecătorească prin care a fost anulată o donație făcută de autorul lor, proprietar tabular, rectificarea înscrierii din CF este o acțiune legitimă.
Această argumentare a reclamantelor apelante comportă următoarele precizări.
Este real că, există o hotărâre judecătorească prin care se anulează Decizia nr.120 din (...) potrivit căreia autorul reclamantelor a donat statului imobilul înscris la data respectivă în CF 2773 Z., top.962/b, numai că, intabularea dreptului de proprietate al statului în CF nu s-a înscris în baza acestei decizii, ci, așa cum indică coala B a CF 2773 Z., înscrierea are la bază D. 218/(...) pentru modificarea D.ui nr. 167 din (...) privitor la prescripția extinctivă care, în art.3 prevede: „Dreptul la orice acțiune având ca obiect restituirea, în natură sau prin echivalent, a unui bun intabulat, înainte de data publicării decretului de față, în posesiunea statului ... fie fără nici un titlu, fie în cadrul procedurii prevăzute de decretul nr. 1., se prescrie prin 2 ani socotiți de la data când a avut loc intrarea în posesiune";;
În condiția în care verificarea titlului pe baza căruia s-a efectuat înscrierea în C.F. a dreptului de proprietate al statului în anul 1981, scapă de sub o cenzură exigentă, trebuie observat faptul că, acțiunea în rectificare, promovată de reclamante în anul 2008 și care, s-ar greva pe sentința civilă nr.
830/(...), găsește în cartea funciară alte înscrieri efectuate în baza unor titluri a căror invaliditate nu poate fi constatată decât de către instanță.
Rezultă logic că, pentru ca o acțiune în rectificarea actualelor înscrieri în CF să îndeplinească cerințele art.34 din L. 7/1996, este necesar ca mai întâi să fie anulate de titlurile în temeiul cărora s-au efectuat în CF înscrierile ulterioare anului 1981 când a fost înscris dreptul statului.
Acest aspect a fost corect reținut de către instanța de fond, urmând ca tribunalul să-l confirme.
S. pronunțată de instanța de fond este criticată și sub aspectul lipsei rolului activ al judecătorului în sensul că acesta nu a pus în discuția părților necesitatea completării sau precizării acțiunii introductive cu atât mai mult cu cât, la dosar a fost depusă o notă de ședință (f.32 dosar fond), iar la termenul de judecată din data de 10 martie (f.45 dosar fond) au fost făcute anumite cereri care conduceau spre această concluzie.
Potrivit art.129 alin.(2) Cod procedură civilă: „. va pune în vedere părților drepturile și obligațiile ce le revin în calitatea lor din proces și va stărui, în toate fazele procesuale, pentru soluționarea amiabilă a cauzei";.
Prevederile textului de lege de mai sus trebuie raportate la principiul disponibilității potrivit căruia partea este aceea care stabilește cadrul procesual. Ea alege cu cine urmează să se judece, care este obiectul acțiunii cu care sesizează instanța ș.a.
În speță, reclamantele au depus la dosarul de fond o notă de ședință
(f.32) prin care solicită să se dispună verificarea situației spațiilor locative situate pe terenul cu nr.top.962/b/2 motivat pe împrejurarea că înscrierea în cartea funciară nu este conformă cu situația reală. Este redat un scurt istoric al situației juridice a imobilului precum și nemulțumirea cu privire la aplicarea prevederilor Legii 112/1995.
În fața instanței de fond, la data de (...), reclamantele au precizat că ceea ce urmăresc ele prin acțiunea lor, este să-și înscrie dreptul de proprietate în CF 1. Z.
Nici înscrisul menționat mai sus și nici poziția orală asupra cauzei depusă la termenul din data de (...) nu echivalează cu o cerere privind anularea titlurilor în temeiul cărora s-a intabulat în CF dreptul de proprietate al pârâtului.
În temeiul rolului activ, judecătorul nu putea să formuleze el, în numele reclamantelor o astfel de cerere acest aspect ținând de principiul disponibilității astfel cum s-a descris mai sus.
Față de cele de mai sus, prima instanță în mod corect a constatat că acțiunea reclamantelor nu îndeplinește cerința prevăzută de art. 35 din L.
7/1996. S-a pronunțat astfel o sentință legală și temeinică față de care, apelul reclamantelor se constată nefondat urmând a se respinge.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamantele B. E. și T. I. șipârâtul E. P.
I.Prin recursul declarat de către reclamante s-a solicitat casarea deciziei, admiterea apelului și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.
În motivare s-a arătat că decizia este nelegală și netemeinică față de probele de la dosar.
S-au încălcat dispozițiile art. 129 alin. 2 C., nefiind lămurit obiectul cauzei față de notele de ședință formulate la datele de (...) și (...). Motivarea instanței de apel dovedește superficialitate în examinarea cauzei susținând că nici poziția orală și nici înscrisul apelantelor din (...) nu echivalează cu o cerere de anulare a titlurilor în temeiul cărora s-au făcut intabulări în CF.
Instanța de apel nu a făcut nicio verificare privind motivul 2 de apel, iar în ceea ce privește primul motiv a dovedit lipsă de obiectivitate.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 7, 8, 9 C. și art. 69 alin. 2 C.
I.Prin recursul declarat de pârâtul E. P. s-a solicitat modificarea deciziei în sensul obligării apelantelor la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare s-a arătat că deși intimatul a făcut dovada cheltuielilor de judecată pe care le-a solicitat, instanța a omis să se pronunțe asupra acestei cereri.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 274 C.
Intimatul E. P. a formulat întâmpinare la recursul formulat de cătrereclamante, solicitând respingerea acestuia.
În motivare s-a arătat că hotărârile instanței de fond și de apel sunt temeinice și legale raportat la prevederile art. 33 alin. 1 din L. nr. 7/1996.
Imobilul în litigiu a fost dobândit de către intimat pe baza unui contract de vânzare-cumpărare, neputând fi vorba despre o înscriere greșită în CF. Rectificarea înscrierilor în CF nu se poate face fără a se constata nulitatea actelor în baza cărora s-a efectuat înscrierea.
Notele de ședință depuse de către reclamante nu pot fi interpretate ca o precizare de acțiune, nefiind comunicate cu părțile din proces și neachitându- se taxa judiciară de timbru.
Instanța de fond și-a îndeplinit rolul activ.
S-a mai învederat că reclamantele nu au formulat contestație împotriva dispoziției nr. 970/2008 a Primarului municipiului Z., acceptând deci acordarea de despăgubiri în schimbul imobilului naționalizat.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 115 și urm. C.
Analizând recursurile declarate de reclamantele . E. și T. I. precum și depârâtul E. P. împotriva deciziei civile nr. 1. a T. S., Curtea reține următoarele:
I.În ceea ce privește recursul declarat de către reclamante se apreciază că acesta este nefondat, neverificându-se motivele de nelegalitate invocate, motive care potrivit recurentelor se încadrează la prevederile pct.7,8,9 ale art.304 C.
Din dosarul nr. (...) al Judecătoriei Z. rezultă că acțiunea formulată inițial de către reclamante a fost precizată ulterior prin notele de ședință depuse la dosar în ședința publică din data de (...), neexistând o altă precizare de acțiune în sensul celor susținute de către reclamante, respectiv în ședința publică din data de (...).
Precizarea de acțiune la care se referă reclamantele, aceea din data de
(...), nu apare ca fiind înregistrată la dosarul cauzei, nefiind depusă nici în ședința publică din (...) și nici prin registratura instanței.
Ținând cont de modul cum a fost formulată acțiunea precizată, în mod corect s-a reținut de către tribunal prin decizia atacată că instanța de fond nu putea interpreta în temeiul art. 129 alin. 2 C. obiectul cauzei în sensul că ar fi vorba despre o cerere privind anularea titlurilor în temeiul cărora s-a intabulat în CF dreptul de proprietate al pârâtului.
Conform alin. 4 al art. 129 C. judecătorul este în drept să ceară părților explicații referitor la situația de fapt și motivarea în drept invocate în susținerea pretențiilor și apărărilor și să pună în dezbaterea lor orice împrejurări de fapt ori de drept.
La alin. 5 se prevede că judecătorii au îndatorirea să stăruie prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale.
Aceste obligații ale instanței de judecată au fost respectate de către instanța de fond, astfel cum s-a reținut și de către tribunal, instanța nefiind în măsură să schimbe obiectul cererii de chemare în judecată, raportat la principiul disponibilității care guvernează procesul civil, ori atâta timp cât reclamantele nu au formulat un petit având ca obiect anularea contractului de vânzare-cumpărare, instanța nu se putea pronunța asupra acestuia.
Se constată că instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor de apel, astfel cum rezultă din cuprinsul deciziei atacate, analizând care este obiectul cererii de chemare în judecată și dacă acesta a fost stabilit corect de prima instanță și verificând exercitarea rolului activ de către instanța de fond.
Prin urmare, având în vedere art.304 pct.7 și 9 coroborat cu art.312 alin.1 C., Curtea va respinge recursul declarat de către reclamante împotriva deciziei civile nr. 1. a T. S., pct.8 al art.304 C. nefiind incident în cauză raportat la dezvoltarea motivelor de recurs, neinvocându-se interpretarea greșită a vreunui act juridic care să fi fost dedus judecății.
II.În ceea ce privește recursul declarat de către pârâtul E. P. se constată că acesta este întemeiat.
Din dosarul tribunalului rezultă că acesta a solicitat cheltuieli de judecată în fața instanței de apel, probându-le prin chitanța depusă la fila 23 din dosar, fiind deci îndeplinite condițiile prevăzute de art.274 C. pentru acordarea acestora.
Se reține că prevederile art. 281 ind.2a, introdus prin L. nr.202/2010, nu sunt aplicabile în cauză raportat la prevederile art. XXII din același act normativ.
În consecință, în temeiul art. 312 alin. 3 C. instanța va admite recursul declarat de către pârât împotriva deciziei civile nr. 1. a T. S., pe care o va modifica în sensul că va obliga reclamantele apelante la plata în favoarea pârâtului intimat a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel reprezentând onorariu avocațial, menținând restul dispozițiilor deciziei.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamantele B. E. și T. I. împotriva deciziei civile nr. 14 din 08 februarie 2011 a T. S., pronunțată în dosar nr. (...).
Admite recursul declarat de pârâtul E. P. împotriva deciziei civile nr. 1. a T. S. pe care o modifică în sensul că obligă reclamantele la plata în favoarea pârâtului E. P. a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
Menține restul dispozițiilor deciziei. Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, (...).
Președinte Judecători
D.- L. B. A. C. V. M.
Grefier
S.-D. G.
Red.A.C./dact.L.C.C:
2 ex./(...)
Jud.apel: Năsăudean Petronela, Drăgan Gavril
Jud.fond: P. C. R.
| ← Decizia civilă nr. 808/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 3488/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
