Decizia civilă nr. 808/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURARI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMI.
DOSAR NR. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 808/R/2011
Ședința publică din 2 martie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE:
JUDECĂTORI
M.-C. V.
T. D. - președintele Secției civile
I.-D. C.
GREFIER:
M. T.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul M. C.-N. PRIN P., împotriva deciziei civile nr. 8/A din 4 ianuarie 2011, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe pârâta C. S., având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal, la prima strigare a cauzei, se constată lipsa părților. C. este lăsată la a doua strigare pentru a da posibilitatea părților și reprezentanților acestora de a se prezenta la instanță.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal se prezintă reprezentanta pârâtei-intimate C. Z., avocat C. Z.-L., lipsă fiind reprezentantul reclamantului-recurent.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că la data de 21 februarie 2011, reclamantul-recurent a depus la dosar, prin registratura instanței, timbrajul aferent recursului, potrivit mențiunilor din citație.
Recursul este legal timbrat cu 4 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar.
La data de 25 februarie 2009, pârâtul-intimat a depus la dosar, prin registratura instanței, întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat,
Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta pârâtului-intimat arată că înțelege să reitereze excepțiile invocate prin întâmpinarea depusă la dosar, respectiv excepția nulității recursului întrucât motivele invocate prin acesta nu se circumscriu motivelor de recurs prevăzute de art. 304 pct. 1-9 Cod procedură civilă, în această situație apreciind că recursul nu îndeplinește sub aspect formal condițiile prevăzute de art. 3021 lit. c Cod procedură civilă, nu sunt cuprinse motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul, ceea ce echivalează practic cu o nemotivare a acestuia. Apreciază de asemenea că recursul este inadmisibil, sub aspectul motivelor invocate, deoarece nici unul dintre argumentele aduse de recurent nu vizează efectiv nelegalitatea hotărârii atacate, ci mai degrabă netemeinicia acesteia, astfel încât recursul nu poate fi primit având în vedere prevederile art. 304 Cod procedură civilă. Astfel, în motivele de recurs depuse la dosar, nu se face altceva decât se reiau apărările formulate în cadrul apelului, fără a se aduce practic argumente care să vizeze nelegalitatea hotărârii recurate. În acest context, consideră că se impune respingerea recursului ca inadmisibil. Pe fond, pune concluzii în sensul respingerii recursului ca nelegal, solicită respingerea acestuia pentru motivele invocate în întâmpinarea depusă la dosar. Prin înscrisurile depuse la dosar de către intimată s-a dovedit că aceasta a făcut demersurile necesare pentru a obține autorizația pentru modificările ce urma să le facă în construcția proprietate personală, și a intrat în legalitate în cursul procesului. Intimata nu a stat în pasivitate culpabilă, din contră a încercat să reglementeze situația juridică de la început, și să realizeze în mod legal toate operațiunile aferente modificărilor pe care urma să le aducă construcției, însă funcționarea defectuoasă a departamentelor recurentului afectează adeseori interesele și drepturile multor persoane fizice. Cu privire la al doilea motiv de recurs, referitor la diminuarea onorariului avocațial, solicită respingerea acestuia, întrucât raportat la gradul de dificultate al cauzei și la munca depusă, acesta este justificat. C U R T E A Prin Sentința civilă nr. 1. pronunțată la data de (...) în dosar nr. (...) al Judecătoriei C.-N. a fost respinsă acțiunea civilă formulată de reclamantul M. C.-N. în contradictoriu cu pârâta C. Z. având ca obiect obligație de a face. A fost obligat reclamantul să plătească pârâtei suma de 1600 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele: Pârâta C. Z., în calitate de proprietar și investitor la imobilul cu nr. 45 situat pe str. M. din mun. C.-N. a executat fără autorizație de construire lucrări de amenajări interioare, constând în realizarea unei scări cu trepte și a unei uși de acces în imobil și executarea unui gol cu dimensiunile de cca.3,00 m*2,50 m în peretele dintre cele două camere de la parter. Potrivit art. 1 din Legea nr. 50/1991, executarea lucrărilor de construcții este permisă numai în baza unei autorizații de construire sau desființare. Între timp, pârâta a început și demersurile necesare, în vederea intrării în legalitate, dovadă fiind cererea pentru emiterea certificatului de urbanism înregistrată al Primăria mun. C.-N. sub nr. 76585/(...). Aceste demersuri au fost finalizate, pârâta obținând actele necesare, respectiv autorizația de construire nr. 991/(...), certificatul de atestare a extinderii construcției nr. 175/(...) și procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 20/(...), înscrisuri depuse la dosar. Față de cele de mai sus, instanța a respins acțiunea civilă formulată de M. C.-N., întrucât obligația de desființare a lucrărilor nu se mai justifică, pârâta deținând actele legale necesare. În temeiul art. 274 Cod pr.civ. instanța a obligat pe reclamant să plătească pârâtei suma de 1600 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorar avocațial. Împotriva hotărârii a declarat apel reclamantul M. C.-N. Prin decizia civilă nr. 8 din 04 ianuarie 2011 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...) s-a respins ca nefondat apelul declarat de M. C.-N. împotriva Sentinței civile nr. 1. pronunțată la data de (...) în dosar nr. (...) al Judecătoriei C.-N., care a fost păstrată în întregime. Apelantul a fost obligat să plătească intimatei C. Z. suma de 1000 lei cheltuieli de judecată în apel. Pentru a hotărî astfel tribunalul a reținut că prima critică adusă sentinței apelate, în sensul că în mod greșit instanța de fond a respins acțiunea civilă apreciind că obținerea autorizației de construire o exonerează pe pârâta intimată de săvârșirea faptei contravențională nu poate fi primităca fiind fondată, invocarea Deciziei nr. 7 din data de 20 noiembrie 2000 a Curții Supreme de Justiție neavând relevanță în prezenta speță, în condițiile în care prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. 32 din data de (...) s-a stabilit ca măsură complementară în sarcina contravenientei C. Z. intrarea în legalitate conform prevederilor legislative, respectiv obținerea autorizației de construire. Or, intimata s-a conformat acestor cerințe impuse de autorități prin obținerea autorizației de construire nr. 991 din data de (...), aspect reținut în mod corect și de către prima instanță, astfel că în speță nu pot deveni incidente dispozițiile art. 32 alin 1 lit. b din Legea 51/1990. Nici a doua critică a sentinței apelate nu a fost primită ca fiind fondată în condițiile în care pe de o parte, în mod evident prezentul litigiu are ca obiect obligația de a face, nefiind vorba de o plângere contravențională, apelantul fiind într-o stare de totală eroare cu privire la natura litigiului și a obiectului dedus judecății, iar pe de altă parte invocarea Deciziei Curții Constituționale nr. 492 din data de (...) neavând nici ea relevanță juridică în prezenta speță, în mod corect, raportat la complexitatea cauzei și valoarea patrimonială a litigiului, judecătorul fondului nefăcând aplicarea art. 274 alin 3 C pr. civ. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul M. C.-N., solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii cu admiterea acțiunii introductive de obligare a pârâtei C. Z. la desființarea lucrărilor de construcții realizate nelegal la imobilul situat în C.-N. str. M. nr. 45. În motivarea recursului a arătat că prima cerere pentru emiterea certificatului de urbanism datează din (...), cu mult timp față de termenul de intrare în legalitate de 120 zile, respectiv iunie 2008, aspect ce nu a fost luat în considerare de către instanțele de judecată. În concluzie, efectuarea demersurilor pentru obținerea autorizației de construire și chiar obținerea ei după începerea lucrărilor nu poate justifica aprecierea că persoana contravenientă a fost de bună credință atâta timp cât procesul verbal de constatare a nerespectării condițiilor cerute de lege este legal îndeplinit, iar începerea oricărei lucrări de construire în sensul prevederilor Legii 50/1991 este condiționată de obținerea prealabilă a autorizației de construire prevăzut la art. 4 din aceeași lege. Apreciază că din jurisprudența Curții Constituționale cu privire la măsura desființării construcțiilor executate nelegal, reiese scopul instituirii acesteia: protejarea interesului unităților administrativ-teritoriale și implicit interesul general al statului, de a oferi cetățenilor un climat de siguranță, nu doar prin instituirea unor norme severe în domeniul construcțiilor, dar și prin asigurarea respectării acestora. Apreciază că instanța nu și-a îndeplinit rolul activ, stabilind cheltuieli de judecată într-un cuantum nejustificat de mare al acestora raportat la culpa procesuală a recurentului precum și la gradul de dificultate al cauzei. Consideră că instanța ar fi trebuit să acorde eficiență art. 274 alin. 3 C.proc.civ. în sensul reducerii cuantumului acestor cheltuieli, având în vedere gradul de dificultate al cauzei, cuantumul avocațial pentru acțiuni de desființare este de 1000 lei și nicidecum de 2600 lei. În susținere invocă dispozițiile Deciziei Curții Constituționale nr. 492 din (...). Pârâta C. Z. prin întâmpinare (f.12-17) a solicitat respingerea recursului. Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, curtea constată următoarele: Potrivit art. 275 Cod procedură civilă „. care a recunoscut la prima zi de înfățișare pretențiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecata, afara numai daca a fost pus in întârziere înainte de chemarea in judecata." iar potrivit art. 1079 alin. 2 cod civil „. este de drept in întârziere: 1. in cazurile anume determinate de lege; 2. când s-a contractat expres ca debitorul va fi in întârziere la împlinirea termenului, fără necesitatea de notificare; 3. când obligația nu putea fi îndeplinita decât in un timp determinat, ce debitorul a lăsat sa treacă." Curtea observă că acțiunea a fost introdusă la data de (...) iar prin procesul verbal de constatare a contravenției nr. 32/(...) s-a dispus în baza art. 28 din Legea nr. 50/1991 luarea măsurilor de obținere a autorizației de construire, într-un termen stabilit prin procesul-verbal de constatare a contravenției la 120 de zile. Acest termen nu a fost respectat prin urmare singura opțiune a reclamantului era sesizarea instanței pentru desființarea construcției în temeiul art. 32 din Legea nr. 50/1991, prin urmare de la data curgerii termenului de 120 de zile indicat mai sus pârâtul era de drept în întârziere. Fiind de drept în întârziere la expirarea acelui termen este evident că este în culpă procesuală față de introducerea acțiunii și formularea cererii pentru emiterea certificatului de urbanism sub nr. 76585 doar la data de (...), după introducerea acțiunii iar apoi obținerea autorizației de construire nr. 991/(...), certificatul de atestare a extinderii construcției nr. 175/(...) și procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 20/(...), doar în cursul procesului nu absolvă pârâtul de culpă procesuală, cât timp singura opțiune față de inactivitatea pârâtului în obținerea actelor a fost pornirea acțiunii, inactivitatea pârâtului fiind determinantă. Cât timp pârâtul a fost de drept în întârziere și prin urmare în culpă procesuală este evident că nu poate solicita plata cheltuielilor de judecată deoarece acestea se acordă doar părții care nu este în culpă procesuală. Dat fiind că la fond au fost solicitate de către pârât cheltuieli de judecată și acestea s-au acordat, reclamantul a fost nevoit să formuleze apel iar prin respingerea acestuia a trebuit să formuleze recurs, prin urmare nu se află în culpă procesuală în aceste faze ale procesului față de soluția de la fond cu privire la cheltuielile de judecată, fiind nevoit să formuleze căile de atac cel puțin pentru aceasta. Față de cele menționate anterior și în temeiul prevederilor art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă cât și al art. 312 alin. 3, art. 299 alin. 1 Cod procedură civilă, curtea urmează să admită recursul declarat de reclamantul M. C.-N. împotriva deciziei civile nr. 8 din 4 ianuarie 2011 a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o va modifica în parte în sensul că va admite în parte apelul reclamantului M. C.-N., va respinge cererea de acordare a cheltuielilor de judecată în apel către pârâtul-intimat și va schimba în parte sentința civilă nr. 10961 din 7 septembrie 2010 în sensul că va respinge cererea de acordare a cheltuielilor de judecată către pârât. Restul dispozițiilor sentinței și deciziei din apel vor fi menținute. Cererea de acordare a cheltuielilor de judecată în recurs formulată de intimata reclamantă va fi respinsă deoarece este partea căzută în pretenții și care nu poate solicita acordarea cheltuielilor cât timp recursul părții adverse a fost admis. PENTRU ACESTE M.IVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Admite recursul declarat de reclamantul M. C.-N. împotriva deciziei civile nr. 8 din 4 ianuarie 2011 a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o modifică în parte în sensul că: Admite în parte apelul reclamantului M. C.-N. Respinge cererea de acordare a cheltuielilor de judecată în apel către pârâtul-intimat. Schimbă în parte sentința civilă nr. 10961 din 7 septembrie 2010 în sensul că respinge cererea de acordare a cheltuielilor de judecată către pârât. Menține restul dispozițiilor sentinței și deciziei din apel. Respinge cererea de acordare a cheltuielilor de judecată în recurs. Decizia este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din 2 martie 2011. PREȘEDINTE JUDECĂTORI M. C. V. T. D. I. D. C. GREFIER M. T. Redactat de I., dactilografiat de S. În 3 ex., la data de (...) Judecători apel - Doica A.F., Tatu O.C. - Tribunalul Cluj Judecător fond - C. C.A. - Judecătoria Cluj-Napoca
| ← Decizia civilă nr. 427/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 1588/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
