Decizia civilă nr. 160/2011, Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de M. și A. S. pentru Minori și Familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 160/A/2011
Ședința publică din 24 februarie 2011
Instanța constituită din : PREȘEDINTE: A.-A. P. JUDECĂTOR: C.-M. CONȚ G. : A. A. M.
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, apelul declarat de pârâtul
S. ROMÂN, PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE R. PRIN D. A J. M., împotriva sentinței civile nr. 1980 din 19 noiembrie 2010, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...), privind și pe reclamantul intimat T. N. R., având ca obiect despăgubiri în baza Legii nr. 2..
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea ședinței publice din (...), care face parte integrantă din prezenta decizie.
C U R T E A
Pr in sen tinț a c iv il ă nr. 1980/(...), pronunț ată de T ribun alul M ar amu reș, în dosar nr. (...), s-a admis acțiunea formulată de reclamantul T. N. R., în contradictoriu cu pârâtul S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice, prin D. G. a F. P. M., și, în consecință, s-a constatat caracterul politic al condamnărilor dispuse prin sentința penală nr. 1652/(...), pronunțată în dosar nr. 6341/1982 al Judecătoriei B. M. și prin sentința penală nr. 1466/(...), pronunțată în dosar nr. 4134/1987 al Judecătoriei B. M..
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut în considerentele sentinței faptul că prin hotărârile menționate în dispozitivul sentinței pârâtul a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de trecere frauduloasă a frontiere prev. și ped. de art. 20 C. rap. la art. 245 alin. 2 și 3 C., motivat pe faptul că acesta a încercat să treacă înot fluviul Dunărea în R.S.F. Iugoslavia, și de aici în C., însă a fost prins de grăniceri având asupra sa o pereche de labe de gâscă, un tub respirator și un vizor, în stația Orșova.
Din documentele purtând ștampila C.N.S.A.S. a rezultat faptul că reclamantul a fost în mod constant urmărit de securitate, fiind întocmite mai multe note informative, note de analiză, plan de măsuri în dosarul de urmărire informativă privindu-l pe reclamant.
Raportat la aceste circumstanțe de fapt și la prevederile art. 1 alin. 3 din L. nr. 2., instanța de fond a apreciat că faptele pentru care a fost condamnat reclamantul conferă condamnărilor caracter politic, întrucât, prin săvârșirea acestora s-a urmărit unul din scopurile prevăzute la art. 2 alin. 1 din O.U.G. nr.
2., respectiv, exprimarea protestului împotriva dictaturii, cultului personalității, terorii comuniste, precum și abuzului de putere din parte celor care au deținutputerea politică, susținerea sau aplicarea principiilor democrației și a pluralismului politic, propaganda pentru răsturnarea ordinii sociale până la (...) sau manifestarea împotrivirii față de aceasta, respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, recunoașterea și respectarea drepturilor civile, politice, economice, sociale și culturale, etc.
S-a mai reținut de către instanță că în cauză nu este aplicabilă Decizia Î. C. de C. și Justiție nr. 3..
Împotriv a aces te i sen tințe a decl ar at apel, în ter men leg al, p âr âtul S. Ro mân
pr in M in is terul F in anțelor Publ ice, pr in D. G. a F. P. M. , solicitând admitereaapelului, casarea și modificarea în tot a hotărârii apelate și rejudecarea cauzei pe fond, în sensul respingerii în întregime a acțiunii reclamantului ca inadmisibilă și neîntemeiată, motivat pe faptul că reclamantul a fost condamnat pentru o infracțiune de drept comun, aceea de trecere ilegală a frontierei de stat și nu pentru opiniile sale împotriva regimului comunist.
S-a susținut în motivarea apelului că instanța de fond și-a depășit atribuțiile puterii judecătorești, stabilind greșit situația juridică a reclamantului, având în vedere că nu se poate stabili nicio legătură de cauzalitate, așa cum greșit a făcut instanța fondului, între condamnările pentru infracțiunile de drept comun suferite de reclamant și eventuala măsură cu caracter politic dispusă față de acesta, reclamantul nefiind pedepsit pentru atitudine ostilă față de regimul comunist, ci pentru săvârșirea infracțiunii de trecere frauduloasă a frontierei de stat infracțiune care este de drept comun, iar nu una politică.
S-a mai susținut de către apelant că instanța de fond trebuia să dea eficacitate juridică D. nr. 3. a Î. C. de C. și J.
Reclamantul in timat, deș i leg al c itat, nu s -a prezen tat în ins tanț ă ș i nu a depus la dosarul cauzei întâmpinare pentru a-și susține poziția procesuală.
A.ul este fondat.
L. nr. 2. prevede în mod expres în dispozițiile art. 1 ce anume se înțelege prin condamnare cu caracter politic, printre condamnările care, potrivit acestui text legal, constituie condamnări cu caracter politic, nefiind menționată și infracțiunea de trecerea frauduloasă a frontierei, reglementată de art. 245 alin. 2
și 3 C., respectiv, tentativa la infracțiunea de trecere frauduloasă a frontierei.
Astfel, art. 1 din L. nr. 2. actualizată, prevede următoarele:
„(1) Constituie condamnare cu caracter politic orice condamnare dispusă printr-o hotărâre judecătorească definitivă, pronunțată în perioada 6 martie
1945 - 22 decembrie 1989, pentru fapte săvârșite înainte de data de 6 martie
1945 sau după această dată și care au avut drept scop împotrivirea față de regimul totalitar instaurat la data de 6 martie 1945.
(2) Constituie de drept condamnări cu caracter politic condamnările pronunțate pentru faptele prevăzute în: a) art. 185-187, 190, 191, 193^1, 194, 194^1-194^4, 196^1, 197, 207-209,
209^1-209^4, 210-218, 218^1, 219-222, 224, 225, 227, 227^1, 228, 228^1,
229, 230, 231^1, 258-261, 267, 268^7, 268^8, 268^12, 268^14, 268^29,
268^30, art. 284 ultimul alineat, art. 323-329, 349, 350 și 578^6 din Codul penal din 1936, republicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 48 din 2 februarie
1948, cu modificările și completările ulterioare; b) L. nr. 80/1941 pentru reprimarea faptelor ce pun în primejdie existența și interesele S.ui, publicată în Monitorul Oficial nr. 31 din 6 februarie 1941; c) nr. 190/1947 pentru portul și vânzarea armelor de foc, publicată în
Monitorul Oficial nr. 134 din 16 iunie 1947; d) Decretul nr. 212/1948 pentru completarea pedepselor privind unele infracțiuni ce interesează siguranța interioară și exterioară a Republicii P.ulare
Române, publicat în Monitorul Oficial nr. 196 din 25 august 1948;e) art. 4 și 5 din Decretul nr. 83/1949 pentru completarea unor dispozițiuni din nr. 187/1945, publicat în Buletinul Oficial nr. 1 din 2 martie
1949; f) art. 2 lit. a), b), d) și e), art. 3 lit. a), b), f), g) și h) și art. 4 din Decretul nr.
183/1949 pentru sancționarea infracțiunilor economice, publicat în Buletinul
Oficial nr. 25 din 30 aprilie 1949; g) L. nr. 16/1949 pentru sancționarea unor crime care primejduiesc securitatea S.ui și propășirea economiei naționale, publicată în Monitorul Oficial nr. 12 din 15 ianuarie 1949; h) Decretul nr. 163/1950 pentru deținerea, portul și vânzarea armelor și munițiilor, precum și transportul explosivilor, publicat în Buletinul Oficial nr. 54 din 26 iunie 1950; i) Decretul nr. 199/1950 pentru modificarea Legii nr. 16/1949 pentru sancționarea unor crime care primejduiesc securitatea S.ui și propășirea economiei naționale, publicat în Buletinul Oficial nr. 68 din 12 august 1950; j) art. 166 alin. 2, art. 237 și art. 238 din Codul penal din 1968, publicat în
Buletinul Oficial nr. 79 bis din 21 iunie 1968.
(3) Constituie, de asemenea, condamnare cu caracter politic și condamnarea pronunțată în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 pentru orice alte fapte prevăzute de legea penală, dacă prin săvârșirea acestora s-a urmărit unul dintre scopurile prevăzute la 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a G. nr. 2. privind acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive politice, persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum și persoanelor care au participat la acțiuni de împotrivire cu arme și de răsturnare prin forță a regimului comunist instaurat în România, aprobată cu modificări și completări prin nr. 5., cu modificările și completările ulterioare.
(4) Caracterul politic al condamnărilor prevăzute la alin. (3) se constată de instanța judecătorească, în condițiile prevăzute la art. 4";.
Infracțiunea de trecere frauduloasă a frontierei de stat, reglementată de art. 245 alin. 2 și 3 C., în redactarea în vigoare la data pronunțării sentințelor penale nr. 1466/(...) a Judecătoriei B. M. și nr. 1658/(...) a Judecătoriei B. M. (f.
3, 4 dosar fond), era o infracțiune de drept comun, care viza forțarea frontierelor de stat, în mod nelegal, iar nu vreo faptă de împotrivire față de orânduirea comunistă de la acea dată, de natură să confere acestei infracțiuni caracter politic în sensul pretins de L. nr. 2..
Că este așa o dovedește și faptul că și în prezent infracțiunea de trecere ilegală a frontierei de stat este incriminată de legislația în vigoare.
Astfel, O.U.G. nr. 105/(...), privind frontiera de stat a R., actualizată până la data de (...), reglementează în art. 70 infracțiunea de trecere ilegală a frontierei de stat.
Art. 70 alin. 1 din O.U.G. nr. 105/2001 prevede că „intrarea sau ieșirea din țară prin trecerea ilegală a frontierei de stat constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani";, în timp ce alin. 2 conferă caracter agravant acestei infracțiuni, precizând că „dacă fapta prevăzută la alin. 1 a fost săvârșită în scopul sustragerii de la executarea unei pedepse, fapta se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani";.
Alin. 3 al art. 70 din O.U.G. nr. 105/2001 pedepsește tentativa faptelor prevăzute la alin. 1 și 2 in același articol.
Drept urmare, este evident că infracțiunea de trecere frauduloasă a frontierei de stat, cum se numea în vechea reglementare a Codului penal, respectiv de trecere ilegală a frontierei de stat, cum este definită în accepțiunea
O.U.G. nr. 105/2001, este o infracțiune de drept comun, iar nu una cu caracter politic, susceptibilă de a atrage incidența dispozițiilor Legii nr. 2..
În mod corect a reținut prima instanță că în cauză nu își găsește aplicare Decizia nr. 3. a Î. C. de C. și Justiție, având în vedere că prin respectiva decizie s-a stabilit că persoanele condamnate definitiv pentru infracțiunile prevăzute de art. 334 și art. 354 C., săvârșite din motive de conștiință, nu pot beneficia de drepturile acordate persoanelor persecutate din motive politice, această decizie neconținând niciun fel de dispoziții referitoare la infracțiunea de trecere frauduloasă a frontierei.
Pe cale de consecință, C. constată că susținerea apelantului, în sensul că ar fi trebuit să se dea eficiență D. nr. 3. a Î. C. de C. și Justiție, este neîntemeiată.
În temeiul considerentelor mai sus expuse și a prevederilor art. 295, art. 296 C.proc.civ., C. urmează să admită apelul, să schimbe sentința apelată, în sensul respingerii în întregime a acțiunii reclamantului.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite apelul declarat de pârâtul S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice prin D. G. a F. P. M., împotriva sentinței civile nr. 1980 din (...) a T.ui M., pronunțată în dosar nr. (...), pe care o schimbă, în sensul că, respinge în întregime acțiunea formulată de reclamantul T. N. R.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Dată și pronunțată în ședința publică din 24 februarie 2011.
PREȘEDINTE
JUDECĂTOR
G.
A.-A. P. C.-M. CONȚ
A. A.M.
Red.CMC/dact.MS
6 ex./(...)
J.fond: D.Țiplea
← Decizia civilă nr. 1857/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 5301/2011, Curtea de Apel Cluj → |
---|