Decizia civilă nr. 5301/2011, Curtea de Apel Cluj

Decizii și sentințe civile - Curtea de Apel Cluj (2011)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA 1 CIVILĂ

Dosar nr. (...) Cod operator 8428

DECIZIA CIVILĂ NR. 5301/R/2011

Ședința publică din 16 decembrie 2011

Instanța constituită din: PREȘEDINTE: I.-D. C.

JUDECĂTORI: A.-A. P.

C.-M. CONȚ

GREFIER : A.-A. M.

S-au luat în examinare recursul declarat de reclamanții I. O. A. și I. H., precum și recursul declarat de pârâtul P. M. C.-N., împotriva sentinței civile nr. 7. septembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar civil nr. (...), având ca obiect plângere la L. nr. 1..

La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă reprezentanta reclamanților recurenți, avocat L. C. N., care depune la dosar împuternicire avocațială de reprezentare, lipsă fiind reclamanții recurenți personal și reprezentantul pârâtului recurent.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul declarat de reclamanții I. O. A. și I. H. a fost formulat și motivat în termen legal, a fost comunicat părții adverse și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar în baza art. 50 din L. nr. 1..

Recursul declarat de pârâtul P. M. C.-N. a fost formulat și motivat în termen legal, a fost comunicat părților adverse și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar în baza art. 50 din L. nr. 1..

S-a făcut referatul cauzei după care Curtea constată că prin memoriul de recurs (f. 6 verso din dosar), pârâtul recurent a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în temeiul art. 242 alin. 2 C.pr.civ.

Reprezentanta reclamanților recurenți depune la dosar o întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului declarat de pârâtul P. M. C.-N. ca nefondat, precum și dovada comunicării acestei întâmpinări cu pârâtul recurent.

Instanța aduce la cunoștința reprezentantei reclamanților recurenți că recursul a fost declarat reclamanții I. O. A. și I. H., prin intermediul doamnei avocat L. C. N., care a semnat recursul, dar nu a aplicat ștampila cabinetului de avocat nici pe recurs și nici pe întâmpinarea depusă azi la dosar.

Reprezentanta reclamanților recurenți arată că va complini această lipsă până la sfârșitul dezbaterilor și, totodată, arată că nu are de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat.

Nemaifiind de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat,

Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul reprezentantei reclamanților recurenți în susținerea recursului declarat de reclamanți și pentru a pune concluzii pe recursul declarat de pârât.

Reprezentanta reclamanților recurenți solicită admiterea recursului declarat de reclamanți așa cum a fost formulat, casarea în parte a sentinței atacate și rejudecarea pe fond a cauzei, cu consecința admiterii acțiunii introductive și în privința petitului referitor la acordarea de despăgubiri pentru apartamentul cu nr. 7 B și, totodată, arată că în fața instanței de fond a solicitat încuviințarea probei privind cercetarea la fața locului, însă instanța de fond a respins această probă, motiv pentru care, apreciază că se impune casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru administrarea probei privind cercetarea la fața locului, pe care o apreciază ca fiind necesară în cauză.

De asemenea, reprezentanta reclamanților recurenți solicită respingerea recursului declarat de pârâtul P. M. C.-N. ca nefondat, pentru motivele arătate prin întâmpinarea depusă la dosar și obligarea pârâtului recurent la plata cheltuielilor de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocațial în cuantum de 500 lei, conform chitanței pe care o depune la dosar.

Reprezentanta reclamanților recurenți învederează instanței că pârâtul

P. M. C.-N. a arătat că reclamanții I. O. A. și I. H. nu au calitate de moștenitori legali, dar instanța de fond a constatat că acești reclamanți au calitate de moștenitori legali.

Curtea reține cauza în pronunțare.

C U R T E A

Prin sentința civilă nr. 770 din data de 27 septembrie 2011 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), s-a admis în parte plângerea formulată de reclamanții I. O. A. și I. H. împotriva pârâtului P. M. C.-N. privind dispoziția nr. 225/(...) și, în consecință, s-a anulat dispoziția menționată, s-a admis în parte notificarea formulată de defunctul I. O. V., în temeiul Legii 1. și, drept urmare, s-a dispus restituirea în favoarea defunctului I. O. V. a cotei de ¼ parte, în natură, din:

- apartamentul nr. 2, cu nr. top 9434/2, înscris în CF 1. C. cu părțile indivize comune înscrise în CF col. 1. C.,

- apartamentul nr. 5, cu nr. top 9434/V, înscris în același CF, cu părțile indivize comune înscrise în același CF colectiv

- apartamentul nr. 7B, cu nr. top 9434/VII/b, înscris în același CF, cu părțile indivize comune înscrise în același CF colectiv

și stabilirea de despăgubiri acordate în condițiile prevederilor speciale privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv, pentru cota de ¼ din restul apartamentelor situate în C.-N., P-ța G., nr. 2-3, respectiv:

- apartamentul nr. 1, cu nr. top 9434/I, înscris inițial în CF 1. C. și transcris în CF 1. C., cu părțile indivize comune, în CF col. 1. C.;

- apartamentul cu nr.3, cu nr. top 9434/III, înscris inițial în CF 1. C. și transcris în CF 1. C., cu părțile indivize comune, în același CF col.;

- apartamentul cu nr. 4, cu nr. top 9434/IV înscris inițial în CF 1. C. și transcris în CF 1. C., cu părțile indivize comune, în același CF col.

- apartamentul nr.6, cu nr. top 9434/VI, înscris inițial în CF 1. C. și transcris în CF 1. C., cu părțile indivize comune, în același CF col.;

- apartamentul nr. 7a, cu nr. top 9434/VII/a, înscris inițial în CF 1. C. și transcris în CF 1. C., cu părțile indivize comune, în același CF col.

S-au respins restul petitelor formulate precum și cererea privind cheltuielile de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că în conformitate cu copia CF 9770 C., imobilul cu nr. top 9434 I, casă din cărămidă, acoperită cu țiglă, compusă din: la parter din 3 localuri de prăvălie, la etaj din 5 camere și dependințe, II casă din cărămidă acoperităcu țiglă, compusă din: la parter din un local de prăvălie, o bucătărie și dependințe, la etajul 1, din 5 camere, bucătărie și dependințe, la etajul 2, din

3 camere, apoi curte și grădină în P-ța G., nr.9, cu 103 stjp, a fost înscrisă în părți egale în favoarea lui R. G. și soția născ. M. M., sub B+1,2 și M. E., minor sub B+7 și 8.

În baza Decretului 92/1950 s-a întabulat dreptul de proprietate cu titlu de drept naționalizare în favoarea S.ui Român, în folosința Sfatului

P.ular al Orașului C., sub B+9.

Imobilul a fost transcris în CF col. 1., cu adresa administrativă schimbată, respectiv P-ța G., nr. 2-3, construcție cu 7 apartamente, având ca și parte indiviză comună terenul, și în CF ind. 1. C..

Ulterior înstrăinării în temeiul Legii 112/1995, apartamentele 1,3,4 și

6 au fost transcrise în alte cărți funciare.

În temeiul Legii 1. a formulat notificare defunctul I. O. V., înregistrată sub nr. 1304/(...) la P. M. C.-N., solicitând în principal, restituirea în natură a cotei de ½ din imobilul situat în C.-N., P-ța G., nr. 2-3, înscris în CF col. 1. și CF ind. 1., adus din CF 9770 C., cu nr. top 9434 și, în subsidiar, despăgubiri.

În motivarea notificării, arată că este succesorul proprietarilor tabulari

R. G. și soția născută M. M., în urma decesului lor, neavând copii, au fost moșteniți de către M. V., sora lui M. M., căsătorită I., mama persoanei care a formulat notificare.

Prin sentința civilă nr.307/(...) pronunțată de către Tribunalul Cluj, în dosar nr.(...) s-a dispus obligarea pârâtului P. municipiului C. la emiterea dispoziției prin care să soluționeze notificarea formulată în temeiul Legii1. de către antecesorul reclamanților I. O. V. cu privire la imobilul în discuție, sentință rămasă irevocabilă prin decizia nr. 9361/(...) pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Prin dispoziția nr. 225/(...), emisă de P. M. C.-N., s-a respins notificarea formulată de defunctul I. O. V., decedat la (...), având drept moștenitori pe I. H. și I. O. A. pentru cota de ½ din imobilul în discuție deoarece revendicatorul și moștenitorii acestuia nu fac dovada calității de moștenitor după foștii proprietari tabulari ai cotei de ½ parte solicitate.

Potrivit art. 4 alin. 2 din L. 1. „de prevederile prezentei legi beneficiază

și moștenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice îndreptățite";, normele metodologice de aplicare a acestei legi aprobate prin HG 2., detaliind că aplicarea acestui text de lege implică o analiză calificată a actelor doveditoare depuse de solicitant, respectiv acte de stare civilă, certificate de moștenitor, dacă acestea există, testamente.

Analizând actele de stare civilă depuse de către defunct și complinite de către instanță prin demersurile efectuate din oficiu, tribunalul a constatat că R. M., fiica lui M. I. și M., născută în (...) a decedat în (...), având ultimul domiciliu în C.-N., P-ța G., nr.3, R. G. fiind născut în (...) și decedat în (...), cu același ultim domiciliu.

În urma demersurilor efectuate din oficiu de către instanță, Camera

Notarilor P.i a comunicat copia certificatului de deces nr. S. 411/(...), privind pe defuncta R. M., cu același ultim domiciliu menționat anterior, masa succesorală constând în mai multe imobile, revenind lui R. G., cu același domiciliu, în calitate de soț supraviețuitor și legatar universal, conform testamentului autentificat de N. de S. P. al R. C. sub nr. 1399/459/(...) și copia certificatului de moștenitor nr. 1007/(...) privind pe defunctul R. G. identic și cu G. R. I. N.lae, cu același ultim domiciliu, succesiunea fiinddeferită lui R. V., în calitate de frate și legatar, renunțând la succesiune R. N., conform declarației autentice nr. 10436/1969- N. J. C..

Din coroborarea acestor acte, tribunalul a concluzionat că cele două persoane decedate sunt coproprietarii înscriși în CF-ul în discuție, chiar dacă la dosar nu se regăsește certificatul de căsătorie, tribunalul fiind în imposibilitate de a-l obține datorită necesității comunicării unor date suplimentare, respectiv data și locul căsătoriei, aspecte care nu au putut fi comunicate de reclamanți.

De asemenea, tribunalul a constatat că V. M., fiica lui I. și M., născută în (...) a fost căsătorită cu I. V., conform actului nr. 592/(...) și a decedat în (...), soțul său decedând în (...).

Persoana care a formulat notificarea este fiul soților menționați anterior, care a decedat, reclamanții fiind succesorii acestuia (f.18-23).

Într-o atare situație, tribunalul a apreciat că defuncta V. M. căsătorită I. ar fi fost îndreptățită, în virtutea legăturii de rudenie cu R. M., coproprietară tabulară asupra cotei de ¼ din imobil, raportat la data deschiderii succesiunii, respectiv (...), la această cotă, cealaltă cotă de ¼ revenind soțului supraviețuitor care însă nu poate fi succedat de prima persoană menționată, în lipsa unei dispoziții testamentare, neexistând filiație față de acesta, chestiune care, de altfel, a fost pusă în discuție reclamanților în ședința publică din (...).

În contextul art. 4 alin. 3 și 4 din L. 1., conform căruia „Succesibilii care, dupa data de 6 martie 1945, nu au acceptat mostenirea sunt repusi de drept in termenul de acceptare a succesiunii pentru bunurile care fac obiectul prezentei legi. Cererea de restituire are valoare de acceptare a succesiunii pentru bunurile a caror restituire se solicita in temeiul prezentei legi.

De cotele mostenitorilor legali sau testamentari care nu au urmat procedura prevazuta la cap. III profita ceilalti mostenitori ai persoanei indreptatite care au depus in termen cererea de restituire";, defunctul I. O. V. este îndreptățit în calitate de succesor a defunctei I. V., sora coproprietarei tabulare, și în virtutea dreptului de acrescământ, în condițiile în care succesorii soțului supraviețuitor a lui R. M. nu a înțeles să formuleze notificare, la cota de ¼ parte din imobil.

Prin sentința civilă nr. 5914/(...), pronunțată de Judecătoria Cluj-

Napoca în dos. 9166/2002, s-a dispus sistarea stării de indiviziune asupra apartamentelor 2,5 și 7 nevândute în temeiul Legii 112/1995 din imobilul litigios, constatându-se că reclamantul M. E. și pârâtul S. Român sunt coproprietari asupra acestor apartamente, reclamantul în virtutea sentinței civile nr. 4., pronunțată de Tribunalul Cluj prin care s-a constatat nulitatea titlului și înscrierii dreptului de proprietate în favoarea S.ui Român asupra imobilului litigios și rectificarea de carte funciară, ambele sentințe fiind irevocabile.

Drept urmare, apartamentul 2,5 și 7B a revenit S.ui, iar apartamentul nr. 7A reclamantului M. E., partajul fiind înscris în cartea funciară.

În temeiul art. 1 alin.1 din L. 1., tribunalul a dispus restituirea în natură a cotei de ¼ parte din apartamentele libere, respectiv 2, 5 și 7B, iar pentru restul apartamentelor va dispune restituirea prin echivalent, prin stabilirea de despăgubiri, în limita aceleiași cote, în condițiile cap. VII din L.

247/2005, cuantificarea acestora urmând să se facă potrivit procedurii speciale reglementate de aceste dispoziții.

Prin acțiunea promovată, reclamanta a criticat partajul dispus între celălalt coproprietar tabular M. E. și S. Român, din perspectiva modalității de partajare a apartamentului 7 ca fiind ilogică, nefuncțională și inechitabilă șia sultei, în sensul că n-a fost cerută de către S. Român, solicitându-se despăgubiri pentru apartamentul 7B și acordarea de despăgubiri pentru partea care depășește ca valoare cota de ½ a coproprietarului M. E..

T. a considerat că aceste petite nu pot fi primite, în condițiile în care pe de o parte, nu au fost împrocesuați ambii copărtași, soluția partajului impunându-se reclamanților care nu pot indirect să conteste această ieșire din indiviziune solicitând acordarea unor despăgubiri pentru o împărțeală inechitabilă, iar, pe de altă parte, reclamanții nu sunt prejudiciați, raportat la critica privind sulta, deoarece li s-a stabilit îndreptățirea la restituirea prin echivalent pentru apartamentul 7A.

Referitor la cererea privind cheltuielile de judecată tribunalul a apreciat că aceasta nu este întemeiată în condițiile în care nu a fost făcută dovada acestor pretenții prin depunerea chitanței privind achitarea onorariului avocațial.

Împotriva acestei sentințe, reclamanții I. O. A. și I. H. au declarat recursîn termen legal, solicitând instanței admiterea acestuia, modificarea în parte a hotărârii atacate în sensul admiterii acțiunii introductive și în privința petitului referitor la acordarea de despăgubiri pentru apt. 7B.

În motivarea recursului, reclamanții au arătat că apt.7B înscris în C.F. nr. 1., nr.top. 9434/VII/b, aflat în proprietatea S.ui Român și în administrarea Consiliului Local al M. C.-N. nu este funcțional și utilizabil din cauza poziției și compartimentării lui, a lipsei de acces din partea comună, a lipsei grupului sanitar. Eventualele amenajări care să transforme apt.7B în unul funcțional ar presupune lucrări efectuate doar din apt.7A, scop în care s-a propus instanței de fond proba constând în cercetarea la fața locului, instanța refuzând administrarea ei.

Reclamanții nu contestă partajul intervenit între S. Român și celălalt fost proprietar tabular, M. E. ci doar doresc să arate că în urma acestui partaj apt.7B a devenit nefuncțional, motiv pentru care restituirea în natură nu este favorabilă reclamanților.

Imposibilitatea de restituire în natură se referă nu numai la inexistența sau înstrăinarea imobilului ci și atunci când imobilul nu mai poate fi folosit în nici un scop, din diverse motive neimputabile fostului proprietar, cum este cazul în speță.

Împotriva aceleiași sentințe, pârâtul P. M. C.-N. a declarat recurs în termen legal, solicitând instanței admiterea acestuia, modificarea în parte a hotărârii criticate în sensul respingerii în întregime a acțiunii.

În motivarea recursului, pârâtul a arătat că în mod greșit prima instanță a reținut faptul că reclamanții fac dovada calității de persoanei îndreptățite la acordarea de măsuri reparatorii potrivit Legii nr. 1.. În mod eronat tribunalul a stabilit că moștenitoarea defunctei R. M., coproprietara tabulară alături de soțul ei, R. G., asupra cotei de ½ parte din imobilul în litigiu este sora defunctei, respectiv V. M., căs. I.. Potrivit certificatului de moștenitor nr. 4. emis în urma dezbaterii succesiunii după defuncta R. M. unicul moștenitor este soțul supraviețuitor R. G., în calitate de legatar universal care a cules întreaga masă succesorală a defunctei.

Prin certificatul de moștenitor nr. 1., moștenitorul defunctului R. G. este fratele acestuia, R. V., în calitate de legatar universal.

Potrivit înscrierilor din C.F. nr. 9770 C. nr. top. 9434, imobilul a trecut în proprietatea statului în baza Decretului nr. 92/1950, de la R. G. și soția născ.M. M., coproprietari asupra cotei de ½ parte din imobil și M. E. coproprietar asupra cotei de ½ parte din imobil. Prin urmare, calitatea de persoane îndreptățite la măsuri reparatorii potrivit art. 3 alin. 1 și art. 4 alin.

2 din L. nr. 1. o au foștii proprietari ai imobilului sau moștenitorii legali ori testamentari ai acestuia, respectiv numitul R. V. sau moștenitorii acestuia care a cules întreaga masă succesorală rămasă după coproprietarul tabular R. G..

Instanța de fond a făcut o aplicare greșită a prevederilor art. 4 alin. 3 și alin. 4 din L. nr. 1., întrucât sora defunctei R. M., respectiv V. I., nu are vocație succesorală la moștenirea defunctei R. M., fiind înlăturată prin instituirea unui legat universal în favoarea soțului supraviețuitor și, prin urmare, nu se poate vorbi despre dreptul de acrescământ în favoarea moștenitorilor lui M. V., căs.I..

Totodată, dacă se rețin statuările instanței de fond, sentința recurată este dată cu încălcarea cotei soțului supraviețuitor, reglementată de L. nr. 3. întrucât sora defunctei, colateral privilegiat care vine în concurs la moștenire cu soțul supraviețuitor, ar culege cel mult cota de 1/8 parte din imobil și nu cea de ¼.

Reclamanții intimați I. O. A. și I. H. au formulat întâmpinare prin care ausolicitat respingerea recursului declarat de pârât ca nefondat (f.14).

În susținerea poziției procesuale, reclamanții intimați au arătat că sentința atacată este legală și temeinică în privința stabilirii calități de persoane îndreptățite a reclamanților la acordarea măsurilor reparatorii deoarece testamentul lăsat de defunct nu poate privi decât bunurile existente la moartea lui, nu și bunurile viitoare.

Pârâtul intimat P. mun. C. deși legal citat, nu și-a delegat reprezentantîn instanță și nu a depus întâmpinare prin care să-și exprime poziția procesuală față de recursul declarat de reclamanți.

Analizând sentința criticată prin prisma motivelor de recurs invocate și aapărărilor formulate, Curtea, în temeiul art. 304^{1 C.pr.civ., reține următoarele:}

Asupra imobilului înscris în CF nr. 9770 C., cu nr. top 9434, I. casă din cărămidă, acoperită cu țiglă, compusă din: la parter din 3 localuri de prăvălie, la etaj din 5 camere și dependințe, II. casă din cărămidă acoperită cu țiglă, compusă din: la parter din un local de prăvălie, o bucătărie și dependințe, la etajul 1, din 5 camere, bucătărie și dependințe, la etajul 2, din

3 camere, apoi curte și grădină în P-ța G., nr.9, cu 103 stjp, a fost înscris dreptul de proprietate, în părți egale, în favoarea lui R. G. și soția născ. M.

M., sub B+1,2 și în favoarea numitului M. E., minor. sub B+7 și 8.

Ulterior, în baza Decretului 92/1950 s-a întabulat dreptul de proprietate cu titlu de drept naționalizare în favoarea S.ui Român, în folosința Sfatului P.ular al Orașului C., sub B+9.

Apoi, imobilul a fost transcris în CF col.nr.1., cu adresa administrativă schimbată, respectiv P-ța G., nr. 2-3, construcție cu 7 apartamente, având ca și parte indiviză comună terenul, și în CF ind. 1. C. (f.29-33 dosar fond). Ulterior înstrăinării în temeiul Legii 112/1995, apartamentele 1,3,4 și 6 au fost transcrise în alte cărți funciare.

Prin notificarea înregistrată sub nr. 1304/(...) la P. M. C.-N. numitul I.

O. V. a solicitat, în principal, restituirea în natură a cotei de ½ din imobilul situat în C.-N., P-ța G., nr. 2-3, înscris în CF col. 1. și CF ind. 1., adus din CF 9770 C., cu nr. top 9434 și, în subsidiar, despăgubiri (fila 73-74 dosar fond). În motivarea notificării, numitul I. O. V. a aratat că este succesorul proprietarilor tabulari R. G. și soția născută M. M., în urma decesului lor, neavând copii, au fost moșteniți de către M. V., sora lui M. M., căsătorită I., mama persoanei care a formulat notificare.

Prin sentința civilă nr.307/(...) pronunțată de către Tribunalul Cluj, în dosar nr.(...) s-a dispus obligarea pârâtului P. municipiului C. la emitereadispoziției prin care să soluționeze notificarea formulată în temeiul Legii1. de către antecesorul reclamanților I. O. V. cu privire la imobilul în discuție, sentință rămasă irevocabilă prin decizia nr. 9361/(...) pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție (f.87-88 dosar fond).

În opinia Curții, motivele de recurs ale pârâtului care vizează faptul că persoana care a formulat notificarea și moștenitorii acestuia nu au calitatea de persoane îndreptățite la acordarea măsurilor reparatorii prevăzute de legea nr.1., precum și faptul că tribunalul a făcut o greșită aplicarea prevederilor art.4 alin.3 și alin.4 din acest act normativ, nu sunt întemeiate din considerentele ce urmează a fi expuse.

Astfel, art. 4 alin. 2 din L. 1. statuează că „de prevederile prezentei legi beneficiază și moștenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice îndreptățite"; iar art.4.2 din HG nr.2. stabilește că, aplicarea acestui text de lege implică o analiză calificată a actelor doveditoare depuse de solicitant, respectiv acte de stare civilă, certificate de moștenitor, dacă acestea există, testamente, pentru stabilirea calității de moștenitor legal sau testamentar.

Conform certificatului de moștenitor nr.S.411/(...) eliberat de N. de S. al R. C., R. M., cu ultimul domiciliu în orașul C., P-ța G. nr.3, a decedat la data de (...), iar moștenitorul acesteia este R. G., în calitate de soț supraviețuitor și legatar universal potrivit testamentului autentificat de N. de S. P. al R. C. sub nr. 1399/459/(...) (f.157 dosar fond).

Potrivit certificatului de moștenitor nr. 1007/(...) eliberat de N. J. C. privind pe defunctul R. G. identic și cu G. R. I. N.lae, cu același ultim domiciliu, decedat la data de (...), moștenitorul acestuia este R. V., în calitate de frate și legatar, iar R. N. este renunțător la succesiune conform declarației autentice nr. 10436/1969 - N. J. C. (f.158 dosar fond).

V. M., fiica lui I. și M., născută în (...) a fost sora proprietarei tabulare R. M. născută M. și a fost căsătorită cu I. V., conform actului nr. 592/(...). V. M. căs. I. a decedat la data de (...), iar soțul său a decedat la data de (...) (f.4, f.15, f.16 dosar fond).

Persoana care a formulat notificarea, I. O. V., este fiul soților menționați anterior, care a decedat, reclamanții fiind succesorii acestuia

(f.17, f.18-23).

Prin urmare, în mod corect tribunalul a constatat că defuncta V. M. căsătorită I. ar fi fost îndreptățită, în virtutea legăturii de rudenie cu R. M., coproprietară tabulară asupra cotei de ¼ din imobil, raportat la data deschiderii succesiunii, respectiv (...), la această cotă, cealaltă cotă de ¼ revenind soțului supraviețuitor care însă nu poate fi succedat de sora defunctei, în lipsa vreunei dispoziții testamentare în acest sens.

Art. 4 alin. 3 și 4 din L. 1. prevede că „Succesibilii care, dupa data de 6 martie 1945, nu au acceptat mostenirea sunt repusi de drept in termenul de acceptare a succesiunii pentru bunurile care fac obiectul prezentei legi. Cererea de restituire are valoare de acceptare a succesiunii pentru bunurile a caror restituire se solicita in temeiul prezentei legi. De cotele mostenitorilor legali sau testamentari care nu au urmat procedura prevazuta la cap. III profita ceilalti mostenitori ai persoanei indreptatite care au depus in termen cererea de restituire";.

În cazul în care nu toate persoanele care au calitatea de moștenitor al persoanei fizice îndreptățite au solicitat restituirea imobilului preluat abuziv , de cotele celor care nu au depus notificări vor profita ceilalți moștenitori care au depus în termen cereri de restituire. S. prevăzută în art.4 alin.4 din L. nr.1. este în acord cu dispozițiile legale aplicabile în materie de succesiuni, respectiv cu dreptul de acrescământ reglementat de art.697 C., potrivit căruia „partea renunțătorului profită coerezilor săi…";. Prin urmare, moștenitorul care a solicitat restituirea în natură a imobilului în baza Legii nr.1., considerat moștenitor acceptant, culege și cota moștenitorului care nu a acceptat succesiunea în termenul legal (care nu a depus notificarea în termenul legal) și care a devenit astfel străin de succesiune prin neacceptare.

În consecință, defunctul I. O. V. prin formularea notificării în termenul legal, a fost repus de drept în termenul de acceptare a succesiunii iar cererea de restituire formulată are valoarea de acceptare a succesiunii pentru bunul imobil în litigiu astfel încât în mod legal tribunalul a stabilit că are calitatea de persoană îndreptățită la acordarea măsurilor reparatorii prevăzute de actul normativ mai sus menționat în calitate de succesor a defunctei I. V., sora coproprietarei tabulare și în virtutea dreptului de acrescământ, în condițiile în care succesorii soțului supraviețuitor a defunctei R. M. nu au înțeles să formuleze notificare cu privire la cota de ¼ parte din imobil.

Atât în doctrina juridică, cât și în jurisprudență, se admite coexistența moștenirii legale cu cea testamentară, cum este cazul și în prezenta speță, în care bunurile existente în masa succesorală fac obiectul unui testament, iar bunurile care intră ulterior în masa succesorală, de exemplu ca efect al unor legi de restituire sunt supuse moștenirii legale. T.amentul lăsat de defunct nu poate privi decât bunurile existente la moartea lui, nu și bunurile viitoare. Astfel, instituirea ca legatar universal al soțului supraviețuitor R. G. pentru bunurile aflate în patrimoniul defunctei R. M., iar ulterior decesului acestuia, instituirea ca legatar universal al fratelui defunctului, R. V., nu împiedică existența și stabilirea calității de moștenitor legal a persoanei care a formulat notificarea și care astfel se consideră că a acceptat succesiunea, în lipsa formulării unor cereri de restituire de către succesorii soțului supraviețuitor al defunctei.

În privința recursului declarat de reclamanți Curtea reține că singura critică vizează imposibilitatea restituirii în natură a apt.7B care este nefuncțional și neutilizabil iar măsura reparatorie stabilită de instanța de fond nu folosește reclamanților care pentru a face funcțional acest apartament ar fi nevoiți să execute amenajări care pot fi efectuate doar din apt.7A.

Art. 1 alin.1 și alin.2 din L. nr.1. prevede că, imobilele preluate în mod abuziv de stat, de organizațiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum și cele preluate de stat în baza nr. 139/1940 asupra rechizițiilor și nerestituite se restituie în natură sau în echivalent, când restituirea în natură nu mai este posibilă, în condițiile prezentei legi. În cazurile în care restituirea în natură nu este posibilă se vor stabili măsuri reparatorii prin echivalent. M. reparatorii prin echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către entitatea învestită potrivit prezentei legi cu soluționarea notificării, cu acordul persoanei îndreptățite, sau despăgubiri acordate în condițiile prevederilor speciale privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.

Conform art.7 alin.1 și alin.2 din același act normativ, de regulă, imobilele preluate în mod abuziv se restituie în natură. Dacă restituirea înnatură este posibilă, persoana îndreptățită nu poate opta pentru măsuri reparatorii prin echivalent decât în cazurile expres prevăzute de prezenta lege.

Art. 9 din L. nr.1. statuează că, imobilele preluate în mod abuziv, indiferent în posesia cui se află în prezent, se restituie în natură în starea în care se află la data cererii de restituire și libere de orice sarcini.

Din interpretarea acestor texte legale rezultă că, de regulă, imobilele preluate în mod abuziv de stat, în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie

1989, se restituie în natură iar când restituirea în natură nu mai este posibilă, se vor stabili măsuri reparatorii prin echivalent în condițiile acestei legi.

În speță nu s-a dovedit că restituirea în natură a apt.7B nu este posibilă ci, din contră, tribunalul a dispus restituirea în natură a acestuia în starea în care se află la data cererii de restituire și liber de orice sarcini.

Împrejurarea că apt.7B, în opinia reclamanților este nefuncțional și neutilizabil iar măsura reparatorie stabilită de instanța de fond nu folosește reclamanților care pentru a face funcțional acest apartament ar fi nevoiți să execute amenajări care pot fi efectuate doar din apt.7A nu echivalează cu o imposibilitatea de restituire în natură a acestuia în sensul legii, iar reclamanții nu pot opta pentru măsuri reparatorii prin echivalent decât în cazurile expres prevăzute de prezenta lege, cazuri care nu sunt îndeplinite în speță.

Ținând seama de prevederile legale mai sus menționate, în mod legal tribunalul a respins proba privind efectuarea unei cercetări la fața locului, aceasta nefiind concludentă pentru justa soluționare a cauzei.

Pentru aceste considerente de fapt și de drept, Curtea în temeiul art.312 alin.1 coroborat cu art.304^{1 C.pr.civ. va respinge ca nefondate recursurile declarate de reclamanții I. O. A. și I. H. și, respectiv, de pârâtul P. M. C.-N., împotriva sentinței civile nr. 770 din 27 septembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul civil nr. (...), pe care o menține în tot ca fiind legală și temeinică.}

PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge ca nefondate recursurile declarate de reclamanții I. O. A. și I. H. și, respectiv, de pârâtul P. M. C.-N., împotriva sentinței civile nr. 770 din 27 septembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul civil nr.

(...), pe care o menține în tot.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 16 decembrie 2011.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

I.-D. C. A.-A. P. C.-M. CONȚ

GREFIER

A.-A. M.

Red.A.A.P. Dact.H.C./3 ex. /(...) Jud.fond: O.-C. T..

← Decizia civilă nr. 160/2011, Curtea de Apel Cluj		Decizia civilă nr. 315/2011, Curtea de Apel Cluj →

Decizia civilă nr. 5301/2011, Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 5301/2011, Curtea de Apel Cluj