Decizia civilă nr. 1693/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 1693/R/2011
Ședința publică din data de 13 mai 2011
Instanța constituită din : PREȘED.TE : I.-D. C. JUDECĂTORI : A. A. P.
C.-M. CONȚ
GREFIER : A. A. M.
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul declarat de pârâtul S. R., PRIN C. N. DE A. ȘI D. N. D. R. S., împotriva sentinței civile nr. 77 din (...) a T. C., pronunțată în dosar nr. (...), privind și pe reclamații intimați C. D., B. E. și B. A., toți reprezentați prin mandatar C. M. F., având ca obiect expropriere.
Se constată că la data de (...), domnul C. M. F., în calitate de mandatar al reclamanților intimați, a înregistrat la dosar un înscris întitulat "Concluzii scrise";, în 3 exemplare, prin care solicită respingerea recursului care formează obiectul prezentului dosar și menținerea sentinței recurate ca legală și temeinică.
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea ședinței publice din data de (...), care face parte integrantă din prezenta decizie.
C U R T E A
Pr in sen tinț a c iv il ă n r. 383/(...), pronunț ată de T ribun alul Clu j în dos ar civil nr. (...), s-a admis acțiunea formulată de reclamanții C. D., B. E. și B. A., toți prin mandatar C. M. F., împotriva pârâtului S. R. prin C. N. de A. și D. N. din R. și, în consecință:
Pârâtul a fost obligat să le achite reclamanților echivalentul în lei la data plății a sumei de 21.432 E., cu titlu de despăgubiri pentru terenul în suprafață de 1300 mp. arabil extravilan, tarla 38, parcela 30/1, situat în localitatea M. V. cu nr. cadastral 2267, expropriat prin H. nr. 28/(...), emisă de C. pentru aplicarea Legii nr. 198/2004 din cadrul Consiliului local M. V..
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut în considerentele sentinței faptul că prin H. nr. 28/(...), emisă de C. pentru aplicarea Legii nr. 198/2004 - Consiliul local M. V., s-a aprobat acordarea de despăgubiri pentru imobilul expropriat situat în comuna M. V., categoria de folosință arabil extravilan, tarlaua 38, parcela 30/1, în suprafață de
1.300 mp., identificat prin număr cadastral 2268 în sumă de 31.505,76 lei, reprezentând echivalentul a 8840 E. raportat la cursul de 1 E. = 3,5640 lei din data de (...) (f.5 - 6 dosar).
T., în temeiul dispozițiilor art.9 alin.3 din Legea nr.198/2004 coroborat cu art. 26, 27 din Legea nr.33/1994, a dispus efectuarea unei expertize tehnice de evaluare a terenului expropriat, în vederea stabilirii valorii de circulație a acestuia.
D. raportul de expertiză efectuat de către comisia de experți formată din domnul expert M. S.-S., doamna expert M. A. și domnul expert S. D., rezultă că valoarea de circulație a imobilului la momentul realizării expertizei este de 91.676 lei, 1 mp. valorând 70,52 lei.
În concluziile acestui raport (f.122 dosar) se menționează că valoarea de circulație a fost calculată în fișa de calcul din Anexa nr. 2, însă, în această anexă, deși valoarea rezultată în urma calculelor efectuate este de
91.676, așa cum s-a arătat, s-a trecut din eroare suma de 538,800 lei.
În urma obiecțiunilor formulate de către pârât și încuviințate de către instanță, în privința metodelor folosite de către comisia de experți în determinarea valorii de circulație, aceasta și-a menținut punctul de vedere, situație în care tribunalul a admis acțiunea promovată, obligând pe pârât să achite reclamanților echivalentul în lei la data plății a sumei de 21.432 E., cu titlu de despăgubiri pentru terenul litigios.
De menționat că, s-a avut în vedere de către instanță valoarea de circulație la momentul expertizării întrucât, pe parcursul soluționării cauzei art.9 alin.3 din Legea nr.198/2004, care prevedea că „la calcularea cuantumului despăgubirii, experții și instanța de judecată se vor raporta la momentul transferului dreptului de proprietate, în condițiile art.15 din prezenta lege"; a fost modificat de pct.3 al art. IV din O.U.G. nr.228/2008, în sensul că „acțiunea formulată în conformitate cu prevederile prezentului articol se soluționează potrivit dispozițiilor art.21 - 27 din Legea nr.33/1994,
… în ceea ce privește stabilirea despăgubirii";, art.26 alin.2 din acest actnormativ statuând că „la calcularea cuantumului despăgubirilor, experții, precum și instanța vor ține seama de prețul cu care se vând în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză";.
De asemenea, instanța a ținut cont de cursul E. la momentul realizării raportului de expertiză, respectiv (...), care era de 1 E. = 4,2775 lei, ceea ce presupune un cuantum al despăgubirii de 21.432 lei și nu de 1 E. = 3,4615 lei din (...), cum a stabilit comisia de experți.
În temeiul dispozițiilor art.274 C., fiind în culpă procesuală, a fost obligat pârâtul să achite reclamanților suma de 1.500 lei, cheltuieli de judecată, reprezentând 200 lei avans achitat domnului expert M. S.-S. (f. 87 dosar), 1.000 lei, diferență onorariu cuvenită aceluiași expert (f. 139 dosar) și 300 lei pentru doamna expert M. A. (f.164 dosar), restul cheltuielilor avansate de către pârât urmând să fie suportate de către acesta.
Împ o tr iv a aces te i se n tințe a decl a rat recurs, în termen legal, pârâtul S.
R., pr in C. N. de A. ș i D. N. d in R. S., solicitând, în principal, casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar, modificarea ei în sensul respingerii acțiunii reclamanților.
C. de A. C., pr in dec iz ia c iv il ă nr. 1978/ R/(...), pronunț ată în dos ar nr. (...), a admis recursul pârâtului, a casat în întregime sentința recurată cu consecința trimiterii cauzei pentru rejudecare la Tribunalul Cluj, reținându- se în considerentele acestei decizii următoarele:
„În procesul civil, părțile au posibilitatea de a participa în mod activ la desfășurarea judecății atât prin susținerea și dovedirea drepturilor proprii cât și prin dreptul de a combate susținerile părții potrivnice și de a-și exprima poziția față de măsurile pe care instanța le poate dispune.
Aceste drepturi legale ale participanților sunt asigurate prin respectarea unui principiu fundamental al procesului civil, principiul contradictorialității.
Or, pentru asigurarea contradictorialității în procesul civil, instanța are obligația de a pune în discuția părților toate aspectele de fapt și de drept pe baza cărora va soluționa litigiul.
Nerespectarea acestui principiu care asigură implicit și nerespectarea dreptului la apărare încalcă și dreptul părților la un proces echitabil.
Noțiunea de proces echitabil presupune respectarea și aplicarea principiului contradictorialității cât și a dreptului la apărare, iar potrivit art.129 alin.1 C.pr.civ., judecătorul are îndatorirea să facă respectate atât principiul contradictorialității, cât și celelalte principii ale procesului civil.
Raportând cele expuse la situația rezultată din actele de la dosar, instanța reține că recurenta a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză efectuat în cauză.
Răspunsul la aceste obiecțiuni a fost depus la 27 aprilie 2009 între termenele de judecată 24 aprilie 2009 și 2 iunie 2009 (f. 155-160) fără a fi comunicat pârâtei C. N. de A. și D. N. din R. cu atât mai mult cu cât prin scriptul depus la (...), fila 141 dosar fond, a solicitat în temeiul art. 212
C.pr.civ., încuviințarea unei contraexpertize, motivele acestei cereri fiind chiar obiecțiunile formulate la raportul de expertiză.
Or, față de această situație, ce rezultă fără posibilitate de echivoc din actele de la dosar, nefiind comunicat răspunsul la obiecțiuni, iar cererea de efectuare a unei noi expertize nu a fost pusă în discuția părților în virtutea principiului contradictorialității dezbaterilor, instanța apreciază că s-a încălcat dreptul la apărare și la un proces echitabil și prin prisma dispozițiilor art.6 CEDO, motiv pentru care urmează a se admite recursul, a se casa hotărârea cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe care în rejudecare urmează a dispune administrarea probelor necesare pentru aflarea adevărului obiectiv și a raporturilor juridice dintre părți prin prisma dispozițiilor Legii nr. 33/1994";.
În re judec are, c au z a a f ost înreg is tr ată pe rolul T . C. sub nr.
6239/117/RJ/2009, f iind soluț ion ată pr in sen tinț a c iv il ă nr . 77/(...) , dupăcum urmează:
A fost admisă în parte acțiunea reclamanților, cu consecința obligării pârâtului la plata în favoarea acestora a sumei de 11.700 E. în echivalent în lei la data plății, cu titlu de despăgubiri aferente suprafeței de teren de 1300 mp., arabil extravilan, tarla 38, parcela 30/1, situată în localitatea M. V., nr. cad. 2268, ce a format obiectul exproprierii prin H. nr. 28/(...), emisă de C. pentru aplicarea Legii nr. 198/2004, din cadrul Consiliului Local M. V..
Pârâtul a fost obligat la plata către reclamanți a sumei de 1.545 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut în considerentele sentinței faptul că cu ocazia rejudecării, s-a dispus efectuarea unei expertize de către o comisie de experți formată din ing. T. M., ing. L. S. N. și ing. M. M., concluziile acesteia fiind în sensul că terenul în suprafață de 1300 mp. a fost expropriat în întregime, contravaloarea despăgubirilor aferente acestei suprafețe ridicându-se la suma de 11.700 E., respectiv, 9 E.
Atât reclamanții, cât și pârâtul au formulat obiecțiuni la această expertiză, solicitând, în esență, reevaluarea imobilului expropriat, fie printr-o contraexpertiză, fie prin refacerea lucrării de expertiză, obiecțiuni încuviințate de instanță în sensul refacerii expertizei de către aceeași comisie de experți.
Instanța a apreciat că raportul de evaluare efectuat în rejudecare respectă dispozițiile art. 26 alin. 2 din Legea nr. 33/1994, astfel încât, acțiunea a fost admisă în parte, prin luarea în considerare a evaluării terenului expropriat, făcută prin această expertiză.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termen legal, pârâtul S. R.
pr in C. N. de A. ș i D. N. din R. S., solicitând ca în temeiul art. 304 pct. 9 C.,să se admită recursul și, în principal, să se caseze decizia recurată, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare instanței de fond, urmând ca instanța de rejudecare să schimbe în tot sentința nr. 7., în sensul respingerii cererii reclamanților, iar în subsidiar, să se modifice sentința recurată, iar pe fond, să se respingă cererea reclamanților; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului, s-a arătat că sentința a fost pronunțată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, respectiv, a art. 9 din Legea nr.
198/2004, art. 26 din Legea nr. 33/1994, art. 129 C., art. 1169 C. și art. 201 și urm. C., întrucât, s-a bazat pe o expertiză efectuată prin prisma unor oferte de vânzare pur speculative, refuzând să încuviințeze refacerea expertizei, prin aceasta instanța încălcând și dreptul la apărare al pârâtului.
S-a mai invocat de către pârât încălcarea rolului activ al instanței, prevăzut de art. 129 C., constând în aceea că hotărârea pronunțată se întemeiază pe o gravă eroare de fapt și de drept decurgând dintr-o apreciere eronată a probelor administrate, în speță, a probei cu expertiza tehnică, expertiză care este vădit eronată și nelegală, pentru că s-a bazat pe metoda comparației directe, adică, pe oferte de vânzare pur speculative, fără ca experții să anexeze dovezi în susținerea valorilor propuse.
Singura valoare dovedită prin raportul de expertiză întocmit în cauză este cea de 5,51 E., stabilită prin metoda comparației prin bonitare, expertiza neținând seama de tranzacții autentice în perioada în care s-a întocmit expertiza și care să privească imobile similare celui expropriat.
Întrucât se impune administrarea probei cu o nouă expertiză tehnică- judiciară, datorită faptului că instanța de fond nu a analizat fondul obiecțiunilor formulate de pârât la raportul de expertiză - ceea ce a prejudiciat interesele pârâtului și i-a încălcat dreptul la apărare -, se impune casarea hotărârii și trimiterea ei spre rejudecare.
Recl amanț ii, deș i l eg al i c itaț i, nu au depus l a dos ar ul c auze i întâmpinare pentru a-și susține poziția procesuală față de recursul pârâtului.
Recursul este nefondat.
În ceea ce privește starea de fapt a cauzei, și pe care în prezentul recurs, în condițiile art. 3041 C., instanța de recurs o poate analiza sub toate aspectele sale, aceasta a fost exhaustiv expusă în hotărârea primei instanțe, motiv pentru care nu se va reveni asupra ei. Motivul esențial de recurs vizează încălcarea de către prima instanță a dispozițiilor art. 129 C., rap. la art. 1169 C., art. 201 și urm. C., coroborat cu art. 9 din Legea nr. 198/2004 și art. 26 din Legea nr. 33/1994, decurgând din aceea că, a apreciat eronat expertiza nelegală efectuată în cauză, nu a încuviințat obiecțiunile formulate de pârât la raportul de expertiză, ceea ce echivalează cu încălcarea dreptului la apărare al pârâtului și, implicit, justifică soluția de casare a hotărârii și de trimitere a cauzei spre rejudecare. C. constată, însă, că acest motiv de recurs este vădit nefondat, pentru considerentele ce urmează a fi expuse: Potrivit art. 129 alin. 5 C., judecătorii pot administra atât probele propuse de părți, precum și din oficiu alte probe pe care le considerăîndestulătoare pentru lămurirea în întregime a procesului, probe pe care judecătorul le poate ordona chiar dacă părțile se împotrivesc. În speță, se constată că judecătorul fondului a respectat întru-totul dispozițiile art. 129 alin. 5 C., după cum urmează: În primul ciclu procesual, prima hotărâre asupra fondului a fost casară cu trimitere spre rejudecare tocmai pentru același motiv invocat și în prezent, respectiv, omisiunea instanței de fond de a se fi pronunțat cu respectarea principiului contradictorialității procesului civil, asupra răspunsului la obiecțiuni, respectiv, de a fi încuviințat o contraexpertiză întemeiată tocmai pe respectivele obiecțiuni. În rejudecare, s-a dispus efectuarea unei contraexpertize, la termenul de judecată din (...), de către o comisie formată din experți T. M., M. M. și L. S. N. (f. 19), expertiză depusă la dosarul de fond de rejudecare la data de (...), imediat după termenul de judecată din (...) (f. 33, 34-47 dosar fond). La această expertiză au formulat obiecțiuni atât reclamanții (f. 53—60 dosar fond), cât și pârâtul S. R. prin C. N. de A. și D. N. din R. S. (f. 61-62), obiecțiuni încuviințate de către instanță la termenul de judecată din data de (...) (f. 63 dosar fond), când s-a dispus comunicarea acestora cu comisia de experți (f. 65-67 dosar fond). C. de experți a răspuns acestor obiecțiuni prin suplimentul de expertiză depus la dosarul cauzei la data de (...) (f. 71-72 dosar fond), iar prin așa-numitele „. de ședință";, pârâtul și-a exprimat poziția cu privire la răspunsul la obiecțiuni al comisiei de experți, în realitate, prin aceste note de ședință fiind formulate veritabile obiecțiuni la suplimentul de expertiză. Asupra acestor noi obiecțiuni, instanța de fond s-a pronunțat la termenul de judecată din (...), în sensul respingerii acestora, apreciind că în realitate, acestea vizează chestiuni de fond și că experții au răspuns obiectivelor fixate de instanță (f. 89 dosar fond). Se constată, astfel, de către Curte că acest motiv de recurs, prin care se invocă omisiunea instanței de fond de a se pronunța asupra obiecțiunilor formulate de pârât la raportul de expertiză, este vădit nefondat, impunându- se a fi respins ca atare. S-a imputat instanței de fond de către recurent încălcarea art. 129 C. prin aceea că a apreciat eronat expertiza efectuată în cauză, expertiză care s- a bazat pe metoda comparației directe, adică pe oferte de vânzare pur speculative, fără ca experții să anexeze dovezi în susținerea valorilor propuse. Se constată de către Curte că și acest motiv de recurs este nefondat întrucât în vederea evaluării prin metoda comparațiilor directe, în lipsa unor date privind tranzacții imobiliare reale - dat fiind că piața imobiliară a înregistrat un regres datorită crizei economice mondiale -, experții au selectat oferte de vânzare din cele existente în publicațiile de publicitate imobiliară, respectiv „. de la A la Z";, oferte la care experții au aplicat corecții de până la 20 %. Drept urmare, nu se poate imputa nici instanței de fond, și nici comisiei de experți o situație reală obiectivă, respectiv, inexistența faptică și reală a unor tranzacții efective de vânzare-cumpărare în zonă. Nu poate fi reținută încălcarea dreptului la apărare al pârâtului de către prima instanță, așa cum nefondat susține recurentul, câtă vreme, în al doilea ciclu procesual fiind, recurentului i-au fost încuviințate obiecțiunile la expertiză, deși, în raport de împrejurarea că aceste obiecțiuni, în esență, vizau aceleași aspecte ca și obiecțiunile din primul ciclu procesual, acestea se impuneau a fi respinse. În conformitate cu prevederile art. 9 și art. 10 alin. 1 din Legea nr. 198/2004, în redactarea sa inițială, cererile în materie de expropriere, având ca obiect stabilirea, în contradictoriu cu S. R., a dreptului la despăgubire pentru expropriere și a cuantumului acesteia, se soluționează potrivit art. 21 - art. 27 din Legea nr. 33/1994. Art. 26 alin. 2 din Legea nr. 33/1994 prevede, în esență, că la calcularea cuantumului despăgubirilor experții, precum și instanța se vor raporta la prețul imobilelor de la data întocmirii raportului de expertiză. Or, se constată că în speță, experții au avut în vedere, la stabilirea despăgubirilor cuvenite reclamanților, tocmai valoarea terenului expropriat la data efectuării expertizei. Nu poate fi reținută susținerea recurentului, în sensul că cuantumul despăgubirilor cuvenite reclamanților nu au fost dovedite, așa cum pretinde art. 1169 C., câtă vreme, o atare dovadă a fost făcută prin chiar expertiza tehnică-judiciară întocmită în fața instanței de fond de C. de experți formată din experți T. M., L. S. N. și M. M., expertiză care a precizat exact care este valoarea unui metru pătrat de teren din terenul expropriat de la reclamanți, respectiv, de 9 E. la data efectuării expertizei și, totodată, care este valoarea totală a despăgubirilor cuvenite reclamanților (f. 37-47, f. 71-72 dosar fond). Se constată, așadar, că și acest motiv de recurs este nefondat. Valoarea de 5,51 E., stabilită prin metoda comparației prin bonitare, nu poate fi luată în considerare, așa cum pretinde recurentul, dat fiind că, potrivit art. 26 alin. 2 din Legea nr. 33/1994, la calcularea cuantumului despăgubirilor, experții, precum și instanța vor ține seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ- teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptățite, luând în considerare și dovezile prezentate de aceștia, iar nu de prețurile rezultate prin aplicarea metodei comparației prin bonitare. Toate celelalte critici din motivele de recurs, prin care se critică practic considerentele raportului de expertiză, urmează să fie înlăturate de către instanță, dat fiind că acestea puteau fi valorificate prin obiecțiunile formulate în fața primei instanțe, în condițiile art. 212 C. Constatându-se, așadar, că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică și că în cauză nu subzistă niciun motiv de casare a hotărârii și de trimitere a cauzei spre rejudecare instanței de fond, în temeiul art. 312 alin. 3 C., rap. la art. 304 pct. 9 C., se va respinge ca nefondat prezentul recurs. Prin concluziile scrise depuse la dosar după închiderea dezbaterilor și amânarea pronunțării soluției în cauză (f. 69, 70), reclamanții intimați au solicitat obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1.500 lei, conform sentinței civile nr. 3. și în sumă de 1.545 lei, conform sentinței civile nr. 7., solicitare care urmează să fie respinsă de către instanță, având în vedere că această echivalează practic cu o cerere de executare silită a cheltuielilor de judecată stabilite deja în favoarea intimaților, executare silită care în niciun caz nu este admisibilă în actuala fază de judecată a recursului, și care trebuie să urmeze dispozițiile Codului de procedură civilă în materia executării silite. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul S. R. prin C. N. de A. și D. N. din R. S., împotriva sentinței civile numărul 77 din 27 ianuarie 2011 a T. C. pronunțată în dosar numărul (...), pe care menține. Respinge cererea reclamanților de acordare a cheltuielilor de judecată. Decizia este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din 13 mai 2011. PREȘED.TE JUDECĂTORI I.-D. C. A. A. P. C.-M. CONȚ A. A. M. GREFIER Red.CMC/dact.MS 2 ex./(...) Jud.fond: M.O.-S.
| ← Decizia civilă nr. 841/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 4745/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
