Decizia civilă nr. 2918/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R.IA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 2918 /R/2011
Ședința publică din data de 9 septembrie 2011
Instanța constituită din: Președinte : A. A. C.
Judecători : A. C.
V. M. - președintele Curții de A. C.
Grefier : S. - D. G.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta Z. V. împotriva sentinței civile nr. 457 din 10 mai 2011, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe pârâtul S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PRIN D. C., având ca obiect D. L. nr. 2..
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamanta recurentă și reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C., procuror S. A., lipsă fiind reprezentantul pârâtului intimat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care reclamanta recurentă depune la dosar copia deciziei nr. 2. din 18 iulie 2011 privind acordarea pensiei de invaliditate.
La întrebarea instanței, reclamanta recurentă arată că nu a formulat cereri de reparare a prejudiciului în baza altor legi speciale.
Nefiind formulate cereri prealabile ori excepții de invocat, C. declară închise dezbaterile, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reclamanta recurentă susține recursul astfel cum a fost formulat, solicitând admiterea lui în baza motivelor din memoriul de recurs.
Reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C. solicită respingerea recursului și menținerea sentinței atacate pronunțată de Tribunalul Cluj.
C U R T E A
Prin acțiunea civilă înregistrată la data de 22 M. 2011 pe rolul T. C. reclamanta Z. V. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice, obligarea acestuia din urmă la plata despăgubirilor în sumă de 50.000 Euro cu titlu de despăgubiri materiale și morale pentru neplata muncii efectiv depuse, neacordarea sporurilor de șantier, declarații periodic la serviciul personal, urmărire, precum și cheltuieli de judecată.
Prin sentința civilă nr. 457 din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj îndosarul nr. (...) s-a respins acțiunea civilă formulată de reclamanta Z. V. împotriva pârâtului S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice, pentru obligare la plata sumei de 50.000 Euro.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 1 lit. a și b din L. nr. 2. constituie condamnare cu caracter politic orice condamnare dispusă printr-o hotărâre judecătorească definitivă, pronunțată în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, pentru fapte săvârșite înainte de data de 6 martie 1945 sau după această dată și care au avut drept scop împotrivirea față de regimul totalitar instaurat la data de 6 martie 1945.
(2) Constituie de drept condamnări cu caracter politic condamnările pronunțate pentru faptele prevăzute actele normative indicate la lit. a -j.
La liniatul 3 din același articol se menționează că : constituie, de asemenea, condamnare cu caracter politic și condamnarea pronunțată în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 pentru orice alte fapte prevăzute de legea penală, dacă prin săvârșirea acestora s-a urmărit unul dintre scopurile prevăzute la 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a G. nr. 2. privind acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive politice, persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum și persoanelor care au participat la acțiuni de împotrivire cu arme și de răsturnare prin forță a regimului comunist instaurat în R.ia, aprobată cu modificări și completări prin nr. 5., cu modificările și completările ulterioare.
Potrivit art. 3 din L. nr. 2. constituie măsură administrativă cu caracter politic orice măsură luată de organele fostei miliții sau securități, având ca obiect dislocarea și stabilirea de domiciliu obligatoriu, internarea în unități și colonii de muncă, stabilirea de loc de muncă obligatoriu, dacă au fost întemeiate pe unul sau mai multe dintre următoarele acte normative enumerate la lit. a-f.
Atât în cazul condamnării, cât și în cazul măsurilor administrative, legea permite în condițiile art. 4 ca persoana interesată să solicite instanței constatarea caracterului politic al condamnării sau al măsurii administrative.
Interpretând textele legale mai sus citate reiese că L. nr. 2. reglementează doar condamnările sau măsurile administrative dispuse împotriva persoanelor care s-au împotrivit regimului comunist instituit după
6 martie 1945 sau au participat la acțiuni de răsturnare prin forță a acestuia.
În cauză, măsurile șicanatorii și urmărirea reclamantei și a familiei sale de către fosta securitate nu se încadrează la categoria condamnărilor sau măsurilor administrative politice de drept. D. declararea ca neconstituționale prin D. nr. 1. și nr. 1. a dispozițiilor art. 5 lit. a și a dispozițiilor OUG nr. 62/2010 prin care s-a limitat cuantumul despăgubirilor acordate cu titlu de prejudiciu moral, au rămas în ființă doar dispozițiile art. 5 lit. b, conform cărora persoanele condamnate politic, soția sau descendenții acestora pot solicita acordarea de despăgubiri reprezentând echivalentul valorii bunurilor confiscate prin hotărâre de condamnare sau ca efect al măsurii administrative, dacă bunurile respective nu i-au fost restituite sau nu a obținut despăgubiri prin echivalent în condițiile L. nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau ale L. nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, cu modificările și completările ulterioare;
Prin urmare, despăgubirile solicitate de către reclamantă privind sporurile de șantier, declarații periodice la serviciul personal, urmărire, etc. nu se încadrează în obiectul de reglementare al L. nr. 2..
Raportat la considerentele mai sus invocate, tribunalul a respins acțiunea reclamantei, în cauză nefiind incidente dispozițiile L. nr.2..
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta Z. V. solicitândmodificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii formulate.
În motivare s-a arătat că instanța de judecată nu a reținut ceea ce era mai important referitor la măsurile administrative luate împotriva sa, și anume faptul că aceasta împreună cu familia a cerut plecarea definitivă din țară și renunțarea la cetățenia română, întocmindu-i-se dosar pentru acest motiv.
Consecințele acestei cereri au constat în aceea că deși a fost încadrat în muncă ca și personal TESA a fost retribuită ca și muncitor necalificat, o perioadă de 2 ani de zile nu a avut loc de muncă, a fost urmărită, i s-au luat declarații, a fost supusă unor percheziții, etc.
Indiferent de legea în care se încadrează situația sa se impune acordarea de despăgubiri morale raportat la ceea ce i s-a întâmplat.
În apărare, intimatul a depus întâmpinare prin care a solicitatrespingerea recursului declarat de reclamantă.
Analizând recursul declarat de reclamanta Z. V. împotriva sentințeicivile nr. 4. din 10 mai 2011 a T. C., C. reține următoarele:
Din conținutul cererii de chemare în judecată formulată de către reclamanta Z. V. rezultă ca singurul petit al acestei cereri a avut ca obiect obligarea pârâtului S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice la plata sumei de
50.000 euro cu titlu de despăgubire pentru daunele morale cauzate prin persecuțiile la care a fost supusă în timpul regimului comunist și neplata muncii efectiv prestate. În drept au fost invocate prevederile L. nr.2., arătându-se într-adevăr în cuprinsul cererii că se invocă dispozițiile prevăzute de legislația română în vigoare.
Astfel cum a arătat instanța de fond, măsurile invocate de către reclamantă a fi luate împotriva sa și a familiei sale în fostul regim nu se încadrează în dispozițiile L. nr.2., nefiind dintre cele prevăzute ca fiind de drept cu caracter politic, reclamanta neformulând un petit de constatare a caracterului politic al măsurilor administrative care pretinde că au fost luate împotriva sa.
De altfel, după pronunțarea deciziei nr.1. de către Curtea
Constituțională nu se mai poate pune problema acordării de despăgubiri cu titlu de daune morale pentru condamnarea politică sau măsurile administrative cu caracter politic care au fost luate împotriva sa, textul de lege care permitea acordarea acestora, respectiv art.5 alin.1 lit.a din L. nr.2., fiind declarat neconstituțional.
Potrivit dispozițiilor art. 31 alin. 1 din L. nr. 47/1992, decizia prin care
Curtea Constituțională constată neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau ordonanță este definitivă și obligatorie, în vreme ce potrivit prevederilor alin. 3 al aceluiași articol, dispozițiile din legile sau ordonanțele în vigoare constatate ca fiind neconstituționale își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale, dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Neexistând nici o intervenție legislativă a organelorabilitate în termenul prevăzut de L. nr.47/1992, nu mai există în legea specială temei de drept pentru acordarea de daune morale.
Faptul că în cererea de chemare în judecată și apoi în recurs reclamanta arată că înțelege să se prevaleze de orice dispoziții din legislația internă care ar justifica pretențiile sale nu poate fi avut în vedere, instanța de judecată având obligația de a se pronunța asupra cererii formulate, cerere care printre altele trebuie să cuprindă temeiul de drept conform art.112 alin.1 pct.4 C.pr.civ, temei de drept care a fost indicat de către reclamantă ca fiind L. nr.2..
În cazul în care reclamanta apreciază că pretențiile sale ar fi întemeiate în virtutea unui alt text de lege, nimic nu o împiedică să promoveze o nouă acțiune în acest sens.
Inexistența resurselor financiare care să îi permită angajarea unui avocat nu este un argument care să justifice formularea cererii de chemare în judecată prin indicarea ca și temei de drept a tuturor dispozițiilor din legislația internă în vigoare, la această dată existând prevederi legale care îi permit să obțină asistență judiciară gratuită în condițiile menționate în actul normativ care reglementează ajutorul public judiciar în materie civilă, O. nr.51/2008.
Având în vedere considerentele de mai sus, C. în temeiul art.312 alin.1 coroborat cu art.304 ind.1 C.pr.civ. va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta Z. V. împotriva sentinței civile nr. 4. din 10 mai 2011 a T. C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o va menține ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L.
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta Z. V. împotriva sentinței civile nr. 4. din 10 mai 2011 a T. C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 09 septembrie 2011.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
A. A. C. A. C. V. M.
GREFIER, S.-D. G.
Red.A.C./dact.L.C.C.
2 ex./(...)
Jud.fond: Ana S. S.
| ← Decizia civilă nr. 4745/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 1557/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
