Decizia civilă nr. 2013/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie
Dosar nr. (...) Cod operator 8428
DECIZIA CIVILĂ NR. 2013/R/2011
Ședința publică din 3 iunie 2011
Instanța constituită din: PREȘED.TE: I.-D. C.
JUDECĂTORI: A.-A. P.
C.-M. CONȚ
GREFIER : A. A. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul S. R., PRIN C. N. DE A. ȘI D. N. D. R. S., împotriva sentinței civile nr. 6599 din (...) a T.ui S., pronunțată în dosar nr. (...), privind și pe reclamanții intimați H. D. M., H. I. O. și C. M., precum și pe pârâții intimați S. R., PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, M. T., PRIN C. N. și C. J. S. PENTRU A. L. N. 2004, având ca obiect expropriere.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C., procuror S. A., lipsă fiind reclamanții intimați și reprezentantul pârâtului recurent.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul declarat de pârâtul S. R., prin C. N. de A. și D. N. din R. S., a fost formulat și motivat în termen legal, a fost comunicat părților adverse și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care C. constată că prin memoriul de recurs (f. 10 din dosar), în temeiul art. 242 alin. 2 C.pr.civ., pârâtul recurent a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
De asemenea, C. constată că prin întâmpinarea care se află la f. 83 - 84 din dosar, pârâtul intimat S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice invocă din nou excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului S. R. reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice, deoarece în cauza de față expropriatorul este cel care stă în judecată în calitate de pârât și nicidecum Ministerul
Finanțelor Publice.
Reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C. arată că nu are de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat.
Nemaifiind de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat, C. declară închise dezbaterile și acordă cuvântul reprezentantei P.ui de pe lângă C. de A. C. pentru a pune concluzii pe recursul care formează obiectul prezentului dosar, cu mențiunea de a se referi și la excepția invocată de pârâtul intimat S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice.
Reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C. solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului S. R. reprezentat prin Ministerul
Finanțelor Publice și solicită instanței să constate că Ministerul Finanțelor
Publice nu are calitate procesuală pasivă în cauză, conform prevederilor L. speciale în materia exproprierii.
De asemenea, reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C. solicită respingerea recursului și menținerea sentinței recurate, prin care pârâtul S. R., prin C. N. de A. și D. N. din R. S. a fost obligat la plata despăgubirilor pentru terenul în litigiu, având în vedere că din actele depuse la dosarul cauzei rezultă faptul că la momentul exproprierii terenului în litigiu s-a stabilit greșit categoria de folosință a acestui teren.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 6599 din 10 decembrie 2010 pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr. (...) s-a admis acțiunea reclamanților H. I.-O., H. D. M. și C. M., împotriva pârâților M. T. - C. N. DE A. ȘI D. N. D. R. S. și s- a dispus modificarea H. nr. 89/(...) de stabilire a despăgubirilor.
S-a stabilit categoria de folosință a terenului intravilan, tarlaua „Paliș"; în suprafață de 266 mp având nr. cadastral 921 ca fiind „. vie intravilan";, iar despăgubirea datorată pentru acest teren este de 10.766 lei.
S-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Comisiei pentru aplicarea L. nr. 1. de pe lângă C. Local M. și a C. Local M., sens în care respinge acțiunea față de acești pârâți.
Pârâtul a fost obligat la 5.100 lei cheltuieli de judecată către reclamanți. Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut că în cauză au calitate procesuală pârâtele S. R. prin M. T. - C. S. B., C. pentru A. L. nr. 1. și
C. Local M., acestea fiind emitentele H. nr. 91/(...). Prin H. nr. 89/(...) a M. T. - C. S. B., C. pentru A. L. nr. 1. a Județului S., Consiliu Local M. s-a aprobat acordarea despăgubirii pentru imobilul expropriat situat în comuna M., categoria de folosință „. intravilan";, tarlaua „Paliș"; în suprafață de 266 mp identificat prin nr. cadastral 921 în cuantum de 7.072,42 lei, reprezentând echivalentul a 1.941,80 euro, raportat la cursul BNR euro-leu din data de (...).
Această hotărâre a fost emisă în baza prevederilor art. 7 și art. 9 din L. nr. 1. și prevederile art. 10 din Norma metodologică din (...) de aplicare a L. nr.
1. și având la bază documentația tehnică întocmită în vederea dezmembrării nr. cadastral 921 și a raportului de evaluare a despăgubirilor conform L. nr. 1..
Conform acestei documentații terenul proprietatea reclamanților aflat pe nr. cadastral 921 în suprafață de 266 mp a fost încadrat la categoria de folosință arabil intravilan, fapt ce rezultă și din T.P. nr. 41866/(...) eliberat pe numele reclamanților.
În raportul de evaluare întocmit la construcția autostrăzii Transilvania
Brașov-Borș-tronson M. ca rezultat al evaluării pentru localitatea M., în baza informațiilor furnizate de C. Local M. s-au delimitat suprafețele de teren în teren extravilan: curți construcții fără utilități, arabil, pășune-fâneață, neproductiv, ape, canale, șanțuri, vie hibridă și vie nobilă, livada clasică și intensivă; teren intravilan: curți construcții cu utilități, arabil, pășune-fâneață.
De observat este că nu s-a delimitat teren vie intravilan, ci doar în extravilan.
D. raportul de expertiză judiciară întocmit în cauză rezultă că terenul de
266 mp, înscris în nr. cadastral 921 P. are categoria de folosință teren intravilan cu plantație de vie hibridă pe rod, bine întreținută, valoarea acesteia cu tot ce se încorporează și se unește cu aceasta (teren și plantație) fiind de
10.766 lei.
Conform art. 1 din L. nr. 3. privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, exproprierea de imobile se poate face numai după o dreaptă și prealabilă despăgubire.
Prin L. nr. 1. privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de autostrăzi și drumuri naționale, s-a stabilit cadrul juridic pentru luarea unor măsuri de pregătire prealabilă a executării lucrărilor de construcție de drumuri de interes național și local și prevăzut la art. 18 că dispozițiile prezentei legi se completează corespunzător cu prevederile L. nr. 3. precum și cu cele ale
Codului civil, și ale Codului de procedură civilă, în măsura în care nu prevăd altfel.
L. cadru în materie de expropriere fiind L. nr. 3., trebuie respectate prevederile acesteia în procedura de expropriere.
Astfel, art. 26 din L. nr. 3. arată că despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului și prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite. Această prevedere este cea care a îndrumat instanța în efectuarea unei expertize prin care să se stabilească care este categoria de folosință a terenului și valoarea acestuia în condițiile în care expertiza în baza căreia s-au acordat despăgubiri reclamanților a stabilit greșit categoria de folosință a terenului din litigiu, neevaluând tot ce se încorporează și se unește cu aceasta.
Este adevărat că conform art. 9 alin. (1) din L. nr. 1. „Expropriatulnemulțumit de cuantumul despăgubirii prevăzute la art. 8, precum și orice persoană care se consideră îndreptățită la despăgubire pentru exproprierea imobilului se poate adresa instanței judecătorești competente în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 4 alin. (1) sau în termen de 15 zile de la data la care i-a fost comunicată hotărârea comisiei prin care i s-a respins, în tot sau în parte, cererea de despăgubire. A. formulată în conformitate cu prevederile prezentului articol se soluționează potrivit art. 21-
27 din L. nr. 3. privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, în ceea ceprivește stabilirea despăgubirii. În acest caz, plata despăgubirii se face de către expropriator în termen de 30 de zile de la data solicitării, pe baza hotărârii judecătorești definitive și irevocabile de stabilire a cuantumului acesteia";.
Reclamanții nu contestă însă transferul dreptului de proprietate către expropriator asupra imobilului suspus exproprierii ci categoria de folosință incorect stabilită a acesteia, din care decurge cuantumul despăgubirii.
Pentru cele ce preced, în temeiul textelor legale sus evocate, acțiunea a fost admisă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul S. R., PRIN C. N. DE A. ȘI D. N. D. R. S., solicitând modificarea sentinței și pe fond respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată și nedovedită, iar în subsidiar casarea sentinței cu trimiterea cauzei spre rejudecare în sensul ca instanța să schimbe sentința în sensul respingerii cererii reclamanților prin care au solicitat majorarea cuantumului despăgubirii acordate prin H. nr. 89/(...) emisă de C. pentru A. L. nr. 1., M. jud. S..
În motivarea apelului reiterează excepția lipsei calității procesuale pasive a M.ui T. C. N. de A. și D. N. din R. S.
Calitatea procesuală pasivă presupune identitatea între persoana pârâtului și aceea despre care se pretinde că este obligată în raportul juridic dedus judecății. În speța de față, identitatea nu există în ceea ce îi privește pe pârâții C. pentru aplicarea L. nr. 1. și C. local.
Învederează că în procesele având ca obiect cererea depusă de expropriatul nemulțumit de cuantumul despăgubirii, S. R. în calitate de expropriator este reprezentat de M. T. prin C. N. DE A. ȘI D. N. D. R. - S. (art. 2 alin. 1 din L. nr. 1.), astfel că entitatea menționată de reclamanți în cererea de chemare în judecată și de către instanța de fond în sentința civilă nr. 6. nu are calitate procesuală pasivă.
De asemenea, reiterează și excepția inadmisibilității cererii de modificare a H. de stabilire a despăgubirii nr. 89/(...).
Prin cererea de chemare în judecată, reclamanții au solicitat modificarea hotărârii nr. 89/(...) emisă de C. pentru aplicarea L. nr. 1. - C. Local M.,motivul constând în propria apreciere asupra categoriei terenului expropriat, în pofida propriilor acte doveditoare ale dreptului de proprietate.
H. Comisiei este un act unilateral, iar potrivit dispozițiilor art. 10 alin. 3 din Norma metodologică de aplicare a L. nr. 1., "hotărârea comisiei poate fi revocată pentru motive temeinice. În acest caz titularul cererii va fi notificat". Astfel, cererea de modificare este inadmisibilă, în materia exproprierii pentru cauză de utilitate publică, nefiind prevăzută o asemenea posibilitate de către legiuitor.
În realitate nu există nici un temei legal pentru a se modifica hotărârea nr. 89/(...) emisă de C. pentru aplicarea L. nr. 19812004 - C. Local M..
H. a fost emisă cu respectarea tuturor prevederilor din L. nr. 1. coroborate cu prevederile din Norma metodologică de aplicare a legii, așa cum a demonstrat în fata instanței de fond.
În cazul în care în instanță se va stabili o despăgubire mai mare decât cea acordată prin hotărârea nr. 89/(...), despăgubirea consemnată în baza acesteia și suplimentul stabilit pe cale judiciară vor fi eliberate de către apelantă, pe baza hotărârii judecătorești definitive și irevocabile de stabilire a cuantumului acesteia - în temeiul art. 7 alin. 4 din Norma metodologică de aplicare a L. nr. 1. și art. 5, alin. 8 din L. nr. 1..
Reclamanții au urmărit ca prin cererea formulată să modifice categoria de folosință a terenului expropriat din arabil intravilan cum este menționat în actul de proprietate, respectiv T.P.41866/31893/(...), în "vii"sau "plantație de vie în intravilan", iar această cerere trebuia respinsă ca inadmisibilă de către prima instanță. De altfel, chiar instanța de fond a constatat ca terenul identificat prin nr. cadastral 921, situat în intravilanul corn. M., jud. S., în suprafață de 266 mp are categoria de folosință "arabil intravilan" în conformitate cu titlul de proprietate nr. 41866/31893/(...).
Consideră că cererea de modificare a categoriei de folosință a terenului echivalează în fapt cu o cerere de modificare a titlului de proprietate, cerere inadmisibilă prin raportare la dispozițiile art. 12 din L. nr. 1., potrivit cărora actele juridice care se încheie după data comunicării hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirii sau după data plății ori, după caz, a consemnării sumelor stabilite ca despăgubiri, pentru constituirea sau transferul de drepturi reale având ca obiect imobilele afectate de expropriere, sunt lovite de nulitate absolută". Astfel, în condițiile în care terenul, al căror proprietari pretind că sunt reclamanții, a fost afectat de măsura exproprierii, în lumina dispozițiilor legale menționate anterior, modificarea Titlului de proprietate ar fi lovită de nulitate absolută.
În plus, modificarea categoriei de folosință a terenului presupune o serie de demersuri administrative pe care proprietarul este obligat să îndeplinească, or, reclamanții din prezenta cauză au stat în pasivitate timp de 15 ani în această privință, acceptând astfel consemnările făcute în conținutul titlului de proprietate și unul dintre motive îl constituie și prevederile art. 258 alin. 1 din Codul fiscal "Impozitul pe teren se stabilește luând în calcul numărul de metri pătrați de teren, rangul localității în care este amplasat terenul și zona și/sau categoria de folosință a terenului, conform încadrării făcute de consiliul local."
În conformitate cu art. 78 alin. 2 din L. nr. 1., legea fondului funciar republicată, cu modificările și completările ulterioare, "persoanele fizice care au schimbat categoria de folosință a terenurilor agricole pe care le dețin în proprietate sunt obligate să comunice, în termen de 30 de zile de la data la care a avut loc această operațiune, modificarea intervenită oficiului de cadastru agricol și organizarea teritoriului agricol, județean sau al municipiului B., care are obligația să o înregistreze.
D. coroborarea dispozițiilor legale citate rezultă că instanța de fond nu era abilitată să pronunțe o hotărâre judecătorească prin care să modifice categoria de folosință a terenului reclamanților.
Recurenta nu are nici o atribuție în legătură cu aplicarea dispozițiilor L. nr. 1., respectiv cu punerea în posesie sau cu stabilirea poziției în parcelă. Mai mult, reprezentanții expropriatorului nu pot cenzura modul de aplicare a L. nr.
1. de către comisiile locale și județene de stabilire a dreptului de proprietate, care se reflectă în conținutul planului parcelar.
Recurenta a expropriat și ulterior a efectuat plata/consemnarea despăgubirilor în strictă conformitate cu titlurile de proprietate și cu posesia.
În calitate de expropriator avea obligația legală de a identifica titularii drepturilor reale în raport de actele de proprietate și de posesia efectivă localizarea în parcelă, și de a supune aceasta identificare controlului Oficiului de C. și P. I. S., din Titlul de proprietate 41866/31893/(...), rezultă că reclamanții sunt deținătorii unei suprafețe de 4.000 mp teren arabil intravilan.
Mai ridică excepția lipsei de interes a cererii de chemare în judecată formulate de reclamanții H. I. O. și H. D. și excepția lipsei calității procesuale active a acestora, deoarece interesul reclamanților nu este născut, nu este actual, nu este direct și nu este personal.
Prin H. de stabilire a despăgubirii nr. 89/(...) s-a stabilit că sunt persoane aparent îndreptățite să primească despăgubirea pentru imobilul expropriat numiții H. I.-O., H. D. M. și C. M.
Contrar dispozițiilor art. 1169 C.civ. și prevederilor legii speciale, aceștia nu au prezentat comisiei de aplicare a L. nr. 1. actele doveditoare în susținerea faptului că sunt îndreptățite la despăgubire pentru imobilul expropriat. La baza emiterii acestei hotărâri a stat documentația tehnico-cadastrală întocmită în vederea exproprierii și intabulării în Cartea Funciară a corpului de proprietate, înregistrate la O. S., a titlului de proprietate nr. 41866/31893/(...) și a actelor de identitate.
Actele necesare identificării persoanelor aparent îndreptățite să primească despăgubirea puse la dispoziție de organismele abilitate, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. 4 de aplicare a L. nr. 1.. Persoanele aparent îndreptățite la despăgubire, astfel cum sunt menționate în hotărârea nr. 89/(...) nu au depus actele doveditoare în termenul de 30 de zile prevăzut la art. 5 alin. 2. În această situație C. de aplicare a L. nr. 1. - C. M., a făcut aplicațiune a prevederilor art. 5 alin. 4 din lege și art. 6 alin. 1 și 2 din normele metodologice de aplicare a legii și a încheiat Procesul - verbal nr. 89/(...) care a stat la baza adoptării H. de stabilire a despăgubirii nr. 89/(...) (potrivit art. 7 din lege) procedând la consemnarea despăgubirii pe numele persoanelor identificate ca fiind aparent îndreptățite la despăgubire.
Titlul de proprietate nr. 41866/31893/(...) este singurul act invocat de către reclamanți și de către instanța de fond, or că potrivit acestui act proprietarii imobilului din care face parte și terenul expropriat sunt - H. Aurel,
H. I. și C. M.
În aceste condiții era necesar ca reclamanții din prezenta cauză să întreprindă demersurile necesare reglementării situației juridice a terenului care face obiectul exproprierii, în sensul dezbaterii succesiunilor după defuncții H. Aurel și H. I.. Numai în acest fel se putea concluziona că H. I. I.-O. și H. D. M. au calitatea de moștenitori după titularii amintiți mai sus și respectiv calitate procesuală activă în cauză.
Este regretabilă și de neînțeles motivarea instanței de fond potrivit căreia reclamanții sunt proprietarii terenului, deoarece aceștia sunt menționați în titlul de proprietate nr. 4., în condițiile în care a demonstrat că doar C. M. esteamintită în acest act de proprietate, astfel că se impune respingerea cererii ca fiind lipsită de interes și ca fiind introdusă de persoane fără calitate procesuală activă .
Referitor la modificarea hotărârii arată că Tribunalul Sălaj a pronunțat hotărârea cu interpretarea greșită a dispozițiilor art. 9 din L. nr. 1. , art. 26 din
L. nr. 3., art. 129 C.proc.civ., art. 1169 C.civ. și art. 201 și urm.C.proc.civ.
Art. 9 din L. nr. 1. reglementează cele 2 ipoteze în care persoana expropriată se poate adresa instanței de judecată. D.tre acestea, în speță, se regăsește cererea reclamanților de "recalculare" a cuantumului despăgubirii stabilite de către expropriator. În acest sens, legiuitorul a prevăzut faptul că sunt aplicabile prevederile art. 21-27 din L. nr. 3., exclusiv în ceea ce privește modalitatea stabilirii despăgubirii.
Art. 26 din L. nr. 3. reglementează modalitatea determinării despăgubirilor pe cale judiciară. Astfel, potrivit normei sus-menționate, "la calcularea cuantumului despăgubirilor, experții, precum și instanța vor ține seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptățite, luând în considerare și dovezile prezentate de aceștia".
Or, experții judiciari au întocmit raportul exclusiv prin prisma unei metode empirice, iar instanța de fond, prin refuzul de a încuviința o contraexpertiză, a încălcat la rândul său prevederea legală sus-menționată și dreptul la apărare a recurentului.
Art. 129 C.proc.civ. reglementează câteva dintre ipotezele rolului activ al judecătorului.
În condițiile în care rolul activ al instanței este o garanție a exercitării drepturilor părților, rezultă implicit faptul că neîndeplinirea acestuia este sancționată cu desființarea hotărârii pentru nelegalitate, întrucât s-au încălcat dispozițiile art. 129 C.proc.civ ..
În cazul dedus judecății, încălcarea rolului activ constă în faptul că hotărârea pronunțată se întemeiază pe o gravă eroarea de fapt și de drept, decurgând dintr-o apreciere eronată a probelor administrate, în speță proba cu expertiză tehnică.
Deși recurenta a dovedit că raportul de expertiză judiciară întocmit în cauză, care a constituit fundamentul soluției pronunțate, este vădit eronat și nelegal, instanța de fond a respins cererea de efectuare a unei noi expertize tehnice judiciare.
Cu privire la raportul de expertiză întocmit în cauză, arată că experții nu au identificat terenul în coordonate cadastrale, conform normelor legale și tehnice în vigoare, fapt cu implicații majore asupra veridicității datelor tehnice prezentate.
Astfel, a contestat faptul identificării plantației de viță-de-vie atât pe terenul afectat de expropriere, cât și pe terenul rămas neexpropriat. În lipsa unei expertize cadastrale efectuate în sistem STEREO 70 cu indicarea inventarului de coordonate suntem în imposibilitatea faptului existenței viței de vie pe terenul identificat cadastral cu nr. 921.
Constatarea empirică efectuată la fața locului în baza indicațiilor reclamanților nu poate constitui fundament pentru obligarea recurentei la plata contravalorii lucrărilor proprii amenajării unei vițe-de-vie.
Respectând prevederile art. 26 din L. nr. 3., pentru a determina cuantumul despăgubirii. comisia de experți trebuia să se raporteze la valori rezultate din tranzacții autentice care vizau terenuri din aceeași comună (M., jud. S.) și cu caracteristici asemănătoare imobilului expropriat. C. nu a depusniciun efort pentru a anexa la raportul de expertiză contracte autentice de vânzare-cumpărare, deși se putea adresa în acest sens Primăriei M., Serviciul Impozite și Taxe, birourilor notariale din zonă sau chiar Camerei Notarilor P.i S..
Experții judiciari nu au anexat normativul care a stat la baza determinării valorii amenajărilor. Pe cale de consecință a contestat modalitatea de calcul propusă în conținutul lucrării. Mai mult decât atât a subliniat faptul că în cazul în care comisia a avut în vedere normativul P 135/1995, aprobat prin O. M. nr. 8. la întocmirea raportului de expertiză, atunci metoda costurilor este impropriu folosit.
Experții au făcut afirmații contradictorii și nedovedite. În pofida faptului că a formulat în termenul legal obiecțiuni la raportul de expertiză, recurenta nu a recepționat nici un răspuns la acestea.
Învederează că evaluarea realizată de expropriator a fost făcută prin raportare la valoarea de piață, care reprezintă suma estimată pentru care un imobil poate fi înstrăinat la data evaluării, printr-o tranzacție echilibrată, după un marketing adecvat, după care fiecare parte acționează în cunoștință de cauză, prudent și fără constrângeri.
În mod eronat, deși a studiat raportul de expertiză efectuat, instanța de fond a reținut ca experții judiciari au stabilit cuantumul despăgubirii cu respectarea art. 25 și 26 din L. 3.. Conținutul raportului de expertiză contrazice concluziile instanței de fond întrucât acesta a fost întocmit pe de o parte fără a se ține cont de tranzacții autentice încheiate în perioada în care s- a întocmit expertiza și care să privească imobile similare celui expropriat, situate în aceeași unitate teritorial-administrativă (com. M., jud. S.) iar pe de altă parte, cuantumul despăgubirii a fost stabilit exclusiv prin aplicarea unei metode pur empirice și nedovedite.
Având în vedere faptul că terenul expropriat are categoria de folosință arabil, astfel cum rezultă din actele de proprietate aflate la dosarul cauzei și că expertul judiciar a stabilit la fondul cauzei o valoare a despăgubirii egală cu cea stabilită de expropriator - 7,3 euro/mp. (excluzând valoarea/mp. stabilită cu titlu de cheltuieli de amenajare) solicită modificarea sentinței recurată în sensul respingerii cererii de chemare în judecată.
Consideră că se impune casarea hotărârii deoarece Sentința nr. 6599 din data de (...) a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.
Modificarea hotărârii recurate nu este posibilă decât în condițiile administrării probei cu expertiză tehnică judiciară, care să aibă ca obiective atât identificarea topo-cadastrală a terenului din speță și stabilirea fără echivoc a faptului că terenul expropriat făcea parte din terenul ocupat de plantația de viță de vie, cât și evaluarea terenului în conformitate cu exigențele impuse de art. 26 din L. nr. 3..
Reclamanții H. D. M., H. I. O. și C. M., prin întâmpinare (f.74) au solicitat respingerea recursului.
Cu privire la reiterarea prin întâmpinarea din apel, de către pârâtul intimat S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice a excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului S. R. reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice, deoarece în cauza de față expropriatorul este cel care stă în judecată în calitate de pârât și nicidecum Ministerul Finanțelor Publice, C. constată că prin încheierea din data de (...) prima instanță a constat lipsa calității procesuale pasive a pârâtului S. R. reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice.
Această încheiere nu a fost atacată iar soluția cu privire la acest aspect a intrat în puterea lucrului judecat prin urmare excepția nu mai poate fianalizată din nou, fiind oricum lipsit de interesa față de aceasta ca să mai fie reiterată de acest pârât.
Examinând hotărârea atacată în raport de motivele invocate, C. de
A. urmează să admită doar în parte recursul pentru următoarele considerente:
Prin încheierea din data de (...) prima instanță a constat lipsa calității procesuale pasive a Comisiei pentru aplicarea L. nr. 1., prin urmare invocarea acestui aspect în recurs este lipsită de interes, pe lângă faptul că a intrat în puterea lucrului judecat, iar invocarea lipsei calității procesuale pasive a C. local pe lângă că este lipsită de interes față de pârâtul S. R., prin C. N. de A. și D. N. din R. S. a și fost soluționată în sensul admiterii prin chiar dispozitivul sentinței atacate, fiind suficientă pentru recurentă o simplă lectură.
Susținerea lipsei calității procesuale pasive a M.ui T. C. N. de A. și D. N. din R. S. este nefondată deoarece potrivit art. 2 alin. 1 teza II din L. nr. 1., „În aplicarea prevederilor prezentei legi, statul român este reprezentat de M. T., prin C. N. de A. și D. N. din R. - S.". Orice alt argument este de prisos.
Cât privește excepția inadmisibilității cererii de modificare a H. de stabilire a despăgubirii nr. 89/(...), C. reține că nici acest motiv de apel nu poate fi primit dat fiind că recurenta citează trunchiat dispozițiile art. 10 din Normele metodologice de aplicare a L. nr. 1., aprobate prin H. nr. 9. dat fiind că acest text prevede întradevăr la alin. 3 că hotărârea comisiei poate fi revocată pentru motive temeinice dar la alin. 1 lit. h) prevede că „În toate cazurile prevăzute de lege și în prezentele norme metodologice, comisia va emite o hotărâre de stabilire a despăgubirilor, care va cuprinde mențiuni privitoare la: … calea de atac împotriva hotărârii și termenul în care poate fi exercitată."
Or, dacă o cale de atac împotriva hotărârii emise de comisie poate fi exercitată este absurd să se susțină că această cale de atac nu poate avea nici un efect cu privire la hotărârea atacată, ba mai mult se susține că comisia poate ea însăși să își revoce propria hotărâre dar instanța în fața căreia se atacă nu ar putea să o desființeze. În ipoteza susținută de către recurentă s-ar ajunge la coexistența simultană a două hotărâri emise de către comisie cu efecte contrarii, atât timp cât hotărârea emisă de către comisie cu un cuantum al despăgubirii nu a fost revocată de către comisie și nici nu a fost anulată de către instanță, iar recurenta poate invoca în favoarea ei hotărârea atâta timp cât nu a fost anulată sau revocată.
Acest motiv de recurs nu poate fi primit și pentru că motivul de nelegalitate al hotărârii comisie este tocmai stabilirea de despăgubiri pentru expropriere în cuantum nelegal, ori stabilirea despăgubirilor în cuantum legal în favoarea reclamanților nu este posibilă fără anularea unei hotărâri a comisiei prin care se stabilesc despăgubiri în mod eronat.
C. mai reține că acest motiv de recurs nu poate fi primit și dat fiind că potrivit art. 9 din L. nr. 1. „Expropriatul nemulțumit de cuantumul despăgubirii prevăzute la art. 8, precum si orice persoana care se considera îndreptățită la despăgubire pentru exproprierea imobilului, se poate adresa instanței judecătorești competente in termen de 3 ani de la data intrării in vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 4 alin. (1) sau in termen de 15 zile de la data la care i-a fost comunicata hotărârea comisiei prin care i s-a respins, in tot sau in parte, cererea de despăgubire. A. formulata in conformitate cu prevederile prezentului articol se soluționează potrivit dispozițiilor art. 21-27 din L. nr. 3. privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica, in ceea ce privește stabilirea despăgubirii. In acest caz, plata despăgubirii se face de către expropriator in termen de 30 de zile de la datasolicitării, pe baza hotărârii judecătorești definitive si irevocabile de stabilire a cuantumului acesteia."
Or, dacă orice persoana care se consideră îndreptățită la despăgubire pentru exproprierea imobilului, se poate adresa instanței judecătorești competente, rezultă că se poate adresa cu o pretenție concretă, anume de a i se stabili în favoarea sa despăgubiri pentru imobilul expropriat, indiferent de faptul că există o culpă în efectuarea documentației tehnico-cadastrale ce a stat la baza acestei exproprieri și indiferent cui aparține această culpă, atâta timp cât nu este a reclamanților.
Cu privire la posibilitatea ca instanța să verifice doar modalitatea de stabilire a cuantumului despăgubirii prin raportul de expertiză care a stat la baza emiterii H. nr. 89/(...) trebuie stabilit că, potrivit art. 25 din L. nr. 3.,
„Pentru stabilirea despăgubirilor instanța va constitui o comisie de experți compusă dintr-un expert numit de instanța, unul desemnat de expropriator și un al treilea din partea persoanelor care sunt supuse exproprierii. ", ceea ce prima instanță a și dispus, analizând și modul în care s-au stabilit despăgubirile.
C. mai constată că motivul de recurs privind calitatea de persoane îndreptățite a reclamanților nu poate fi primit dat fiind că însăși recurenta, prin C. pentru aplicarea L. nr. 1. constituită la nivelul C. Local, a emis H. nr.
89/(...) prin care sunt indicate drept persoane aparent îndreptățite la despăgubire reclamanții, astfel că recurenta își invocă propria culpă, iar până în prezent nu ar reieși că o altă persoană ar avea calitatea de persoană îndreptățită.
Chiar dacă în titlul de proprietate se indică o persoană aceasta nu exclude aplicarea regulilor de transmitere a succesiunilor sau a încheierii altor acte juridice între vii.
Cererea formulată de reclamanți, să se modifice categoria de folosință a terenului expropriat din arabil intravilan cum este menționat în actul de proprietate, respectiv T.P.41866/31893/(...), în "vii" sau "plantație de vie în intravilan", trebuie admisă ca argument ce stă la baza modificării cuantumului despăgubirii pentru că toate textele legale indicate anterior ce privesc posibilitatea ca persoanele îndreptățite să solicite stabilirea corectă a cuantumului despăgubirii nu stabilesc în amănunt criteriile în funcția de care se face aceasta dar dispozițiile art. 26 alin. 2 din L. nr. 3. sunt lămuritoare pentru acest aspect dat fiind că prevăd că „La calcularea cuantumului despăgubirilor, experții, precum și instanța vor ține seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ- teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză … ", or făcând vorbire de imobile de același fel este evident că trebuie stabilite toate criteriile care particularizează imobilul, categoria de folosință fiind doar unul dintre aceste criterii.
Este real că în temeiul art. 111 Cod procedură civilă o acțiune în constatarea unei stări de fapt nu poate fi admisă dacă partea are la îndemână o acțiune în realizare. În speță acțiunea în realizare pe care o au la îndemână reclamanții este tocmai o acțiune de stabilirea a cuantumului real al despăgubirilor, în baza art. 21-27 din L. nr. 3. și art. 9 din L. nr. 1..
În aceste limite va fi admis recursul, față de argumentul indicat în fraza anterioară.
Apoi, este indiferent că în titlul de proprietate se menționează greșit o altă categorie de folosință deoarece prezenta acțiune nu este una în modificarea titlului de proprietate ci una în stabilirea despăgubirilor, iarreglementările fiscale indică alți titulari în ce privește stabilirea impozitului, recurenta nefiind unul dintre aceștia.
Raportul de expertiză întocmit la fondul cauzei a avut în vedere criteriile indicate la art. 26 alin. 2 din L. nr. 3., anume prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză.
Recurenta nu a indicat în mod concret dispozițiile legale încălcate de experți, făcând doar referiri generice la încălcarea dispozițiilor legale.
Susținerea recurentei că „încălcarea rolului activ constă în faptul că hotărârea pronunțată se întemeiază pe o gravă eroarea de fapt și de drept, decurgând dintr-o apreciere eronată a probelor administrate" este doar o frază fără sens juridic pentru că rolul activ se referă la activitatea din timpul procesului, dar anterior pronunțării hotărârii, astfel că nu putem vorbi de rol activ la momentul pronunțării hotărârii.
Experții au identificat existența culturii de viță de vie pe terenul expropriat, obiect al H. nr. 89/(...), iar efectuarea unei alte expertize cadastrale în sistem STEREO 70 nu schimbă starea de fapt, pentru că în acest fel de fapt recurenta își invocă din nou propria culpă cât timp experții au identificat terenul expropriat, obiect al H. nr. 89/(...) și cultura existentă pe acesta.
Nu este vorba de o „. empirică a experților", cum se exprimă profan recurenta, ci de o probă administrată în cadrul procesului, probă care se coroborează la rândul ei cu celelalte probe administrate în cauză.
Susține recurenta că comisia de experți nu a depus niciun efort pentru a anexa la raportul de expertiză contracte autentice de vânzare-cumpărare, deși se putea adresa în acest sens Primăriei M., Serviciul Impozite și Taxe, birourilor notariale din zonă sau chiar Camerei Notarilor P.i S..
Or, constată C. că în recurs sarcina probei îi aparține recurentei și putea să anexeze respectivele contracte autentice de vânzare-cumpărare, despre care face vorbire.
Experții judiciari au indicat că au elaborat raportul cu respectarea Standardelor Internaționale de evaluare, a recomandărilor și metodologiei de lucru a A., dar C. nu consideră necesar ca aceștia să fi anexat normativul care a stat la baza determinării valorii amenajărilor, cum solicită recurenta.
Mai indică recurenta că metoda costurilor este impropriu folosit, dar la atât se rezumă critica, la o simplă afirmație, neînsoțită de argumente.
Față de cele menționate anterior și în temeiul prevederilor art. 304 pct. 9
Cod procedură civilă cât și al art. 312 alin. 3, art. 299 alin. 1 Cod procedură civilă, curtea urmează să admită în parte recursul declarat de pârâtul S. R. prin C. împotriva sentinței civile nr. 6599 din (...) a T.ui S. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o va modifica în parte, în sensul că va înlătura dispoziția din sentință referitoare la stabilirea categoriei de folosință a terenului expropriat, ca fiind intravilan, cu consecința respingerii acestui petit.
Restul dispozițiilor din sentința recurată, privind stabilirea cuantumului despăgubirilor, soluția excepției și cheltuielile de judecată, vor fi păstrate.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.
D E C I D E
Admite în parte recursul declarat de pârâtul S. R. prin C. împotriva sentinței civile nr. 6599 din (...) a T.ui S. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o modifică în parte, în sensul că, înlătură dispoziția din sentință referitoare lastabilirea categoriei de folosință a terenului expropriat, ca fiind intravilan, cu consecința respingerii acestui petit.
Păstrează restul dispozițiilor din sentința recurată.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 03 iunie 2011.
PREȘED.TE JUDECĂTORI I. D. C. A. A. P. C. M. CONȚ
GREFIER A. A. M.
Redactat de I., dactilografiat de S. În 3 ex., la data de (...)
Judecător fond - I. D.D., - J. S.
| ← Decizia civilă nr. 4/2012, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 4358/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
