Decizia civilă nr. 210/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 210/A/2011
Ședința publică din 14 aprilie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: A.-A. P.
JUDECĂTOR: C.-M. CONȚ
GREFIER : A. A. M.
S-au luat în examinare apelul declarat de reclamanta K. J., împotriva sentinței civile nr. 5058 din data de (...), pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr. (...), privind și pe pârâții intimați P. M. Z. și M. Z., PRIN P., având ca obiect plângere la L. nr. 1..
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentantul reclamantei apelante, avocat S. L. J., cu împuternicire avocațială de reprezentare la f. 5 din dosarul Curții de A. C.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
A.ul declarat de reclamanta K. J. a fost introdus și motivat în termen legal, a fost comunicat pârâtului intimat P. M. Z. și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar în temeiul art. 50 din L. nr. 1..
Reprezentantul reclamantei apelante arată că nu are de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat.
Nemaifiind de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul reprezentantului reclamantei apelante în susținerea apelului.
Reprezentantul reclamantei apelante solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, respectiv, în principal, solicită anularea sentinței apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru necercetarea fondului de către prima instanță, iar în subsidiar, schimbarea sentinței apelate în sensul admiterii cererii introductive, pentru motivele dezvoltate pe larg în memoriul de apel, fără cheltuieli de judecată în apel.
Reprezentantul reclamantei apelante arată că soțul predecedat, respectiv soțul reclamantei apelante a decedat înainte de a intra în vigoare L. nr. 1..
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 2909/(...), pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosar nr. (...), s-a admis acțiunea reclamantei K. J., în contradictoriu cu pârâtul P. municipiului Z. și, în consecință, s-a constatat lipsa nejustificată a pârâtului de a răspunde la N. nr. 3. P. a fost obligat să răspundă la această notificare prindecizie motivată; s-a respins ca prematură cererea de restituire în natură sau de acordare de despăgubiri.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut în considerentele sentinței faptul că prin N. înregistrată sub nr. 382/(...), reclamanta, în calitate de moștenitoare a foștilor proprietari, a solicitat restituirea prin echivalent și în natură a imobilelor situate în Z., cartier D. N., înscrise în CF nr. 2501, nr. top 1821/1, această notificare nefiind soluționată până la momentul pronunțării sentinței, pe motiv că reclamanta nu ar fi depus actele necesare în vederea soluționării notificării. Întrucât aceste acte au fost depuse la dosarul instanței, în temeiul art. 23 din L. nr.
1., se impune admiterea acțiunii reclamantei.
Î mpotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, reclamanta K. J., solicitând admiterea apelului, modificarea sentinței instanței de fond, cu consecința restituirii în natură a terenului cu nr. top 1827 din CF nr.
2501 Z., iar în subsidiar, acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale, pentru porțiunea nerestituibilă în natură, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea apelului s-a arătat că reclamanta, în calitate de moștenitoare a defunctului K. I., a solicitat în baza Legii nr. 1., restituirea acestui imobil, notificarea însă rămânând nesoluționată.
În mod greșit a fost respinsă cererea reclamantei, de soluționare pe fond a notificării, ca prematură, în condițiile în care prin D. nr. XX/(...) a Înaltei Curți de C. și Justiție s-a statuat în sensul că lipsa răspunsului entității învestită cu soluționarea notificării echivalează cu refuzul restituirii imobilului, iar acest refuz dă dreptul persoanei îndreptățite de a se adresa instanței de judecată competente în vederea realizării dreptului.
Întrucât numai anumite suprafețe de teren sunt restituibile în natură, se impune administrarea unei expertize tehnice în acest sens.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, P. municipiului Z. a solicitat respingerea apelului ca nefondat, cu motivarea că poate fi reținut refuzul nejustificat de soluționare a notificării de către entitatea învestită cu soluționarea acesteia doar în măsura în care notificatoarea a depus toate actele necesare, condiție care nu este îndeplinită în speță.
Astfel, apelanta nu a depus acte din care să reiasă dacă terenul preluat abuziv era situat în intravilan sau în extravilan la momentul preluării; nu a făcut dovada calității de moștenitor; nu a făcut dovada preluării abuzive a imobilului; nu a ținut seama de faptul că antecesorul său a depus o cerere și în baza Legii nr. 18/1991.
La termenul de judecată din data de (...) Curtea, din oficiu, a invocat un motiv de apel de ordine publică, și anume, pronunțarea ultra petita de către prima instanță, prin sentința prin care a soluționat fondul cauzei, cu încălcarea dispozițiilor art. 129 alin. final C.proc.civ., decurgând din aceea că a dispus obligarea pârâtului P. municipiului Z. să răspundă printr-o decizie motivată, notificării reclamantei, deși reclamanta nu a învestit instanța cu un asemenea petit.
Curtea de A. C., pri n decizia civilă nr. 1 29/A/(...), pr onunțată în dosar nr. (...), a admis apelul reclamantei, a desființat în întregime sentința apelată, dispunând trimiterea cauzei pentru rejudecare pe fond aceleiașiinstanțe, Tribunalul Sălaj.
În considerentele acestei decizii s-au reținut următoarele:
„Prin cererea introductivă de instanță reclamanta a solicitat instanței să constate lipsa nejustificată a răspunsului pârâților P. municipiului Z. și M. Z., în soluționarea Notificării nr. 3. să dispună restituirea în natură a imobilului înscris în CF nr. 2501 Z., cu nr. top 1827, teren ce a avutdestinația de „. la T., iar în subsidiar, pentru porțiunea de teren nerestituibilă în natură, a solicitat acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv.
În conformitate cu prevederile art. 129 alin. final C.proc.civ., în toate cazurile judecătorii hotărăsc doar asupra obiectului cererii deduse judecății.
Prin urmare, prima instanță trebuia să se pronunțe strict asupra petitelor cu care a fost învestită, respectiv, după o prealabilă și formală constatare a lipsei nejustificate a răspunsului P. municipiului Z. la notificarea reclamantei, instanța de fond trebuia să se pronunțe asupra solicitării reclamantei vizând posibilitatea restituirii în natură, în temeiul Legii nr. 1., a terenului înscris în CF nr. 2501 Z., nr. top 1827.
Raportat la petitele cererii de chemare în judecată, dispozitivul hotărârii primei instanțe apare ca fiind pronunțat cu nesocotirea dispozițiilor art. 129 alin. final C.proc.civ., întrucât, deși nu a fost învestită cu o solicitare expresă, din partea reclamantei, de obligare a P. municipiului Z. să răspundă notificării reclamantei printr-o decizie motivată, totuși, instanța de fond dispune în acest sens prin dispozitivul sentinței, dispoziție care reprezintă o pronunțare ultra petita, asupra a ceva ce reclamanta nu a solicitat prin cererea de chemare în judecată și cu care prima instanță nu a fost legal învestită.
Sub acest aspect, hotărârea primei instanțe apare ca fiind nelegală, fiind pronunțată cu încălcarea art. 129 alin. final C.proc.civ.
Soluția primei instanțe este însă criticabilă și sub aspectul dispoziției referitoare la respingerea ca prematură a cererii reclamantei, de restituire în natură sau de acordare de despăgubiri, dispoziție motivată de prima instanță prin aceea că o astfel de cerere, „de restituire în natură a imobilului din litigiu sau a se acorda despăgubiri pentru acesta, apare ca prematură în condiția în care nu există un răspuns la notificarea făcută de către reclamantă";, având în vedere că o atare soluție încalcă D. pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii nr. XX/(...).
Astfel, prin această decizie în interesul legii, obligatorie pentru instanțe, în conformitate cu art. 329 C.proc.civ., „în aplicarea dispozițiilor art. 26 alin. 3 din L. nr. 1. privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, instanța de judecată este competentă să soluționeze pe fond nu numai contestația formulată împotriva deciziei/dispoziției de respingere a cererilor prin care s-a solicitat restituirea în natură a imobilelor preluate abuziv, ci și notificarea persoanei îndreptățite în cazul refuzului nejustificat al entității deținătoare de a răspunde la notificarea părții interesate";.
Prin prisma acestei decizii în interesul legii, prima instanță era ținută să soluționeze pe fond cererea reclamantei de restituire în natură a imobilului pretins în temeiul Legii nr. 1., prin N. înregistrată sub nr. 382/(...) (f. 29 dosar fond), notificare prin care, în calitate de moștenitoare a numitului K. I., reclamanta a solicitat restituirea în natură și prin echivalent a terenului în suprafață de 44.301 mp., identificat în CF nr. 2501, nr. top
1827/1, mai ales că la dosarul cauzei a fost depusă cartea funciară a acestui imobil (f. 38 dosar fond), au fost depuse acte de stare civilă (f. 40-44 dosar fond), precum și actele privitoare la trecerea în proprietatea S.ui Român a imobilului (f. 83-95 dosar fond).
Prin respingerea ca prematură a cererii reclamantei, de restituire în natură a imobilului notificat, prima instanță a pronunțat o soluție nelegală, cu încălcarea Deciziei în interesul legii nr. XX/(...), soluție ce se circumscrietotodată prevederilor art. 297 alin. 1 C.proc.civ., respectiv, prima instanță nu a cercetat fondul cauzei dedusă judecății.
Așa fiind, în temeiul art. 297 alin. 1 C.proc.civ., se va admite apelul, se va desființa în întregime sentința apelată, cu consecința trimiterii cauzei pentru rejudecare pe fond la aceeași instanță, Tribunalul Sălaj.
Cu ocazia rejudecării, instanța de rejudecare va verifica: calitatea reclamantei de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii în baza Legii nr.
1., în conformitate cu prevederile art. 3 alin. 1 lit. a și art. 4 alin. 2, 3 și 4 din L. nr. 1.; existența caracterului abuziv al preluării imobilului de către S.
Român, în condițiile art. 2 din L. nr. 1., republicată; incidența în cauză a dispozițiilor art. 8 alin. 1 din L. nr. 1., republicată - raportat la susținerea pârâtului intimat, conform căreia, antecesorul reclamantei ar fi solicitat același teren și în baza legii fondului funciar -; admisibilitatea restituirii în natură a întregului număr topografic 1827 din CF nr. 2501 Z., sau a unei părți din acesta, în baza unei expertize de specialitate în acest sens, prin raportare și la dispozițiile H. nr. 2..
Instanța de rejudecare va putea administra orice probe apreciate ca pertinente și concludente pentru justa soluționare a cauzei.
Cheltuielile de judecată ocazionate părților vor fi avute în vedere de instanța de rejudecare";.
Î n rejudecare, cauza a fost înregistrată pe rolul T. S. sub nr. (...), fiind
soluționată prin sentința civilă nr. 5058/(...) , după cum urmează:
A fost respinsă ca nefondată acțiunea reclamantei K. J., în contradictoriu cu pârâții P. municipiului Z. și M. Z., având ca obiect plângere la L. nr. 1., respectiv, obligarea pârâților la restituirea în natură a imobilului înscris în CF nr. 2501 Z., și acordarea în subsidiar de despăgubiri pentru acest imobil.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut în considerentele sentinței faptul că proprietar tabular al imobilului înscris în CF nr. 2501 nr. top 827 a fost, înainte de preluarea de către stat, prin expropriere, K. I., socrul reclamantei.
N. în baza Legii nr. 1. a fost făcută de către reclamantă, nora proprietarului tabular expropriat, în condițiile în care soțul reclamantei, care este în același timp fiul proprietarului tabular, era decedat.
Având în vedere dispozițiile art. 664, art. 665 și art. 668 C., raportat la art. 4 din L. nr. 1., este evident că reclamanta nu poate veni la moștenirea fostului proprietar tabular prin reprezentare, astfel încât, se impune respingerea acțiunii acesteia.
Î mpotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, reclamanta
K. J., solicitând, în principal, anularea sentinței și trimiterea cauzei sprerejudecare, pentru necercetarea fondului de către prima instanță, iar în subsidiar, schimbarea sentinței, în sensul admiterii cererii introductive astfel cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea apelului, a fost reprodus petitul cererii introductive de instanță, arătându-se că în mod greșit instanța de fond a respins cererea reclamantei, pe motiv că reclamanta nu are calitatea de moștenitor al fostului proprietar tabular, întrucât fiind nora acestuia, nu poate veni la moștenirea acestuia prin reprezentare succesorală, având în vedere că în speță nu este vorba despre reprezentare succesorală, ci despre succesiuni succesive, soțul reclamantei moștenindu-l pe proprietarul tabular, iar reclamanta moștenindu-l pe soțul său, fiul proprietarului tabular.
Întrucât soțul reclamantei a decedat anterior intrării în vigoare a Legii nr. 1., și acesta a fost moștenitorul defunctului proprietar tabular,reclamanta se înscrie în sfera moștenitorilor legali prevăzuți expres de legiuitor, cu vocație la succesiunea defunctului.
Pârâții intimați, deși legali citați, nu s -au prezentat în instanță și nici nu au depus la dosarul cauzei întâmpinare, pentru a-și susține poziția procesuală.
A.ul este fondat.
Potrivit art. 3 alin. 1 lit. a din L. nr. 1., republicată, sunt îndreptățite la măsuri reparatorii în înțelesul prezentei legi, constând în restituire în natură sau, după caz, prin echivalent, persoanele fizice proprietari ai imobilelor la data preluării în mod abuziv a acestora, precum și, în conformitate cu art. 4 alin. 2, moștenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice îndreptățite.
Alin. 3 al aceluiași art. 4 prevede că succesibilii care, după data de 6 martie 1945, nu au acceptat moștenirea, sunt repuși de drept în termenul de acceptare a succesiunii pentru bunurile care fac obiectul prezentei legi, cererea de restituire având valoarea de acceptare a succesiunii pentru bunurile a căror restituire se solicită în temeiul prezentei legi.
Art. 4 alin. 4 prevede că de cotele moștenitorilor legali sau testamentari care nu au urmat procedura prevăzută la capitolul III profită ceilalți moștenitori ai persoanei îndreptățite care au depus în termen cererea de restituire.
Prin prisma dispozițiilor art. 3 și 4 din L. nr. 1., republicată, mai sus citate, coroborat cu actele de stare civilă și certificatul de moștenitor aflate la dosarul cauzei, Curtea constată că reclamanta este persoana îndreptățită la măsuri reparatorii în baza Legii nr. 1. pentru imobilul înscris în CF nr. 2501
Z., nr. top 1827, constând din „Arător la T., în suprafață totală de 44301 mp., pentru considerentele ce urmează a fi expuse:
Inițial, așa cum rezultă din xerocopia cărții funciare in extenso nr.
2501 Z., asupra imobilului cu nr. top 1827, nr. ser. A + 1, „Arător în T., în suprafață totală de 44301 mp., era proprietar tabular sub B 1, numitul K. J., iar ulterior, asupra acestui imobil s-a întabulat sub B 2 dreptul de proprietate în favoarea S.ui Român, cu titlul de expropriere, în baza Decretelor de expropriere nr. 1. și nr. 2. (f. 74-77 dosar fond).
Proprietarul tabular K. J. a decedat la data de (...), conform certificatului de deces seria D8 nr. 8., aflat la fila 47 dosar fond.
K. I. (J.) a avut un fiu, pe K. V., rezultat din căsătoria lui I. cu E., născut la data de (...) (f. 41 dosar fond).
K. V., fiul proprietarului tabular K. I. (J.), s-a căsătorit la data de (...) cu numita C. J., care a dobândit după căsătorie numele de K., aspect confirmat de certificatul de căsătorie seria CI nr. 7., aflat la fila 43 dosar fond.
K. V. a decedat la data de (...), conform certificatului de deces seria DM nr. 6. (f. 41 dosar fond), unicul moștenitor a lui K. V. fiind soția supraviețuitoare K. J., conform certificatului de moștenitor nr. 355/(...), emis de B. A. C., din Z. (f. 42 dosar fond).
Prin urmare, moștenitorul direct al proprietarului tabular K. I. (J.) era fiul acestuia, K. V., conform art. 653 rap. la art. 659 C., care, culegea întreaga masă succesorală rămasă după defunctul său tată, respectiv, avea vocație succesorală la întreaga succesiune a acestuia.
Reclamanta K. J. este unica moștenitoare, în calitate de soție supraviețuitoare, a lui K. V., având vocație succesorală la întreaga succesiune rămasă după acesta, deci inclusiv cu privire la bunurile sau drepturile pe care K. V. le-a moștenit de la tatăl său, K. I. (J.).
Prin urmare, în speță este vorba despre succesiuni succesive, iar nicidecum despre o reprezentare succesorală în sensul art. 664 și urm. C.
Reclamanta, dobândind vocație succesorală la succesiunea lui K. I. (J.), prin succesiuni succesive - K. I. (J.) a fost moștenit de K. V., iar K. V. a fost moștenit de reclamantă -, aceasta era pe deplin îndreptățită, în conformitate cu art. 3 alin. 1 lit. a și art. 4 din L. nr. 1. republicată, ă formuleze notificare pentru imobilul ce i-a aparținut lui K. I. (J.).
Respingând acțiunea reclamantei pe motiv că aceasta nu are calitatea de persoană îndreptățită, întrucât, fiind nora proprietarului tabular K. I. (J.), reclamanta nu poate veni la moștenirea acestuia prin reprezentare succesorală, prima instanță a pronunțat o soluție nelegală, pe de o parte, cu încălcarea dispozițiilor art. 650, art. 653, art. 659 C., iar pe de altă parte, cu necercetarea fondului cauzei.
Așa fiind, în temeiul art. 297 alin. 1 C.proc.civ., raportat și la art. X. din L. nr. 202/2010, se va admite apelul, se va desființa în întregime sentința apelată, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare pe fond, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 1., la aceiași instanță, Tribunalul Sălaj.
Cu ocazia rejudecării, se vor verifica: existența caracterului abuziv al preluării imobilului de către S. Român, în condițiile art. 2 din L. nr. 1., republicată; incidența în cauză a dispozițiilor art. 8 alin. 1 din L. nr. 1., republicată - raportat la susținerea pârâtului intimat, conform căreia, antecesorul reclamantei ar fi solicitat același teren și în baza legii fondului funciar -; admisibilitatea restituirii în natură a întregului număr topografic
1827 din CF nr. 2501 Z., sau a unei părți din acesta, în baza unei expertize de specialitate în acest sens, prin raportare și la dispozițiile H. nr. 2..
Instanța de rejudecare va putea administra orice probe apreciate ca pertinente și concludente pentru justa soluționare a cauzei.
Cheltuielile de judecată ocazionate părților vor fi avute în vedere de instanța de rejudecare.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite apelul declarat de reclamanta K. J., împotriva sentinței civile numărul 5058 din (...) a T. S., pronunțată în dosar numărul (...), pe care o desființează în întregime și trimite cauza pentru rejudecare pe fond la aceeași instanță, Tribunalul Sălaj.
D. este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Dată și pronunțată în ședința publică din 14 aprilie 2011.
PREȘEDINTE
JUDECĂTOR
GREFIER
A.-A. P. C.-M. CONȚ
A. A. M.
Red.CMC/dact.MS
6 ex./(...)
Jud.fond: M.K.
| ← Decizia civilă nr. 4669/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 164/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
