Decizia civilă nr. 243/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURARI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMI.
DOSAR NR. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 243/A/2011
Ședința publică din 18 mai 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDIN T. D. - președintele Secției civile
JUDECĂT
T.-A. N.
GREFI M. T.
S-a luat în examinare apelul declarat de reclamantul B. S., precum și apelul declarat de pârâtul P. C. M. G. împotriva sentinței civile nr. 929 din 4 noiembrie 2010, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), având ca obiect plângere în baza Legii nr. 1..
Se constată că la data de 13 mai 2011, reclamantul-apelant B. S. a depus la dosar prin registratura instanței, concluzii scrise.
Dezbaterea în fond a cauzei a avut loc în ședința publică din data de 11 mai 2011, când părțile prezente au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea ședinței publice din aceeași dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A,
Prin sentința civilă nr. 452 din 25 septembrie 2008 a T.ui C., s-a admis excepția lipsei capacității de folosință a pârâtului S. C. C. PENTRU S. D.
S-a respins ca fiind rămasă fără obiect excepția lipsei calității procesuale pasive a aceluiași pârât.
S-a respins ca neîntemeiată acțiunea civilă intentată de reclamantul B. S. împotriva pârâtului P. C. M. G., având ca obiect plângere la L. nr. 1..
Prin decizia civilă nr. 26 din 9 februarie 2009 a Curții de A. C., s-a admis apelul declarat de reclamantul B. S. împotriva sentinței civile nr. 452 din 25 septembrie 2008 a T.ui C., care a fost desființată și s-a trimis cauza spre rejudecare pe fond la același tribunal.
În urma desființării sentinței inițiale cu trimitere, Tribunalul Cluj prin sentința civilă nr. 929 din 4 noiembrie 2010 a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului S. C. C. pentru S. D. și în consecință, a respins acțiunea împotriva acestui pârât.
S-a respins ca fiind rămasă fără obiect excepția lipsei capacității procesuale pasive a aceluiași pârât.
S-a admis în parte acțiunea intentată de reclamantul B. S. împotriva pârâtului P. comunei M. G. și în consecință, s-a stabilit pe seama reclamantului B. S. dreptul de folosință specială asupra terenului în suprafață de 15.920 mp, parte din parcela cu nr. top 431 înscrisă în CF N.,colorată în culoarea galbenă pe schița din anexa nr. 3 a raportului de expertiză întocmit de expertul T. M., mai puțin porțiunile ce fac parte din parcelele F 88, F 86, F 80, L 77, L 74, F 65, F 63, F 65.
S-a stabilit îndreptățirea reclamantului la despăgubiri în condițiile
Titlului VII din L. nr. 247/2005, pentru casa de lemn înscrisă în CF nr. 23 N., asupra terenurilor cu nr. top 431.
A fost obligat pârâtul P. comunei M. G. să îi plătească reclamantului cheltuieli de judecată în sumă de 1.623 lei.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că în privința excepției lipsei capacității procesuale de folosință, invocate de pârâtul
S. C. C. pentru S. D., tribunalul a apreciat că acesta nu are personalitate juridică și atribuții proprii pentru a putea sta în judecată în nume propriu, ci este doar o structură funcțională, situație în care s-a admis excepția lipsei capacității de folosință a acestuia, iar urmare admiterii acestei excepții a rămas fără obiect excepția lipsei calității procesuale pasive a aceluiași pârât.
Pe fondul cauzei, prima instanță a reținut că prin notificarea nr. 174 din (...), reclamantul B. S. a solicitat Primăriei comunei M. G. ca prin dispoziție motivată să îi stabilească dreptul la măsuri reparatorii în temeiul Legii nr. 1., pentru imobilul casă, anexe gospodărești și teren în suprafață de
3 ingh. și 460 stj.p., înscris în CF nr. 23 N., nr top 431.
Din raportul de expertiză efectuat de expertul T. M., a rezultat că imobilul înscris în CF nr. 23 N., nr. top 431, este situat în intravilanul satului N., iar actualmente este liber de orice construcție, lucrări de utilitate publică sau servituți, întrucât școala care a funcționat pe această parcelă este complet demolată, iar terenul este administrat de P. comunei M. G., însă pe latura sudică a parcelei, cetățenii care au case la strada principală, și-au extins grădinile pe parcela în litigiu.
Din adresa nr. 33448/(...) emisă de P. comunei M. G., reiese că din terenul cu nr. top 431 în suprafață totală de 1,8920 ha, o suprafață de 0,30 ha este ocupată de grădinile a 9 cetățeni din comună, care au eliberate titluri de proprietate.
Așa fiind, s-a stabilit în favoarea reclamantului un drept de folosință specială asupra terenului în suprafață de 15920 mp, deoarece acesta este cetățean maghiar, așa cum rezultă din copia pașaportului său depusă la dosar.
În ceea ce privește construcțiile și anexele gospodărești, despăgubirile i- au fost stabilite în favoarea reclamantului, doar pentru casa de lemn înscrisă pe parcela cu nr. top 431 din CF nr. 23 N., întrucât acesta nu a făcut dovada că S.ul Român i-ar fi preluat o casă compusă din 4 camere, bucătărie, cămară de alimente, pivniță, terasă și anexe gospodărești.
Împotriva acestei sentințe, au declarat apel atât reclamantul, cât și pârâtul.
În apelul declarat de reclamantul B. S., s-a solicitat schimbarea în parte a sentinței atacate și în consecință, stabilirea pe seama reclamantului a dreptului la despăgubiri pentru casa compusă din 4 încăperi, bucătărie, cămară de alimente, pivniță, teresă și anexe gospodărești, siloz pentru cereale, magazie și cotețe pentru porci neînscrise în CF și suprafața de 3.000mp teren intravilan, parte din imobilul înscris în CF nr. 23 N., nr. top 431, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea apelului său, reclamantul a susținut că în privința măsurilor reparatorii, sentința apelată este puțin ambiguă și în contradicție cu probele existente la dosar: planșe fotografice, depoziții de martori anexate notificării, aspecte recunoscute de pârât și în considerentele sentinței civile nr. 9. a J. Dej, din care rezultă că construcțiile ce au aparținut antecesorilor reclamantului au fost din piatră și cărămidă, edificate în anul 1934, acestea fiind preluate de S. și fiind utilizate cu destinația de școală și dispensar până în anul 1989, iar ulterior demolate deoarece fiind lăsate în paragină, s-au deteriorat.
De asemenea, a mai criticat reclamantul sentința apelată, pentru că prima instanță a omis să precizeze suprafața terenului pentru care urmează să se stabilească măsuri reparatorii.
În apelul declarat de pârâtul P. comunei M. G., acesta a susținut că nu se opune acțiunii reclamantului, în măsura în care se dovedește întemeiată, dar consideră că nu este răspunzător de nesoluționarea notificării, întrucât B. S. nu a depus la dosar actele solicitate pentru soluționarea ei, astfel că nu este de acord cu plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea apelului, pârâtul a susținut că în urma analizării documentelor depuse de reclamant, a constatat lipsa actelor doveditoare a dreptului de proprietate asupra tuturor imobilelor notificate, astfel că prin adresele din (...) și (...), i-a solicitat să completeze dosarul cu aceste acte pe care nu le-a depus nici până în prezent.
În CF nr. 23 N., nr. top 431, este evidențiată o casă de lemn, contrar a ceea ce susține reclamantul prin notificare.
Din actele prezentate de reclamant, nu reiese gradul de rudenie dintre acesta și antecesorii săi B. M.ka, Mârza I. și B. Josef, acesta din urmă figurând în copia traducerii legalizate ca fiind născut la data de (...) și decedat la data de (...).
De asemenea, numele de „. nu este același cu B..
Reclamantul-apelant B. S. a depus și concluzii scrise la dosar. Examinând apelurile prin prisma motivelor invocate, curtea reține următoarele:
Prin notificarea nr. 174 din (...), înregistrată sub nr. 334 din (...) la executorul judecătoresc M. F., reclamantul B. S. a solicitat stabilirea de despăgubiri pentru imobilele situate în satul N., jud. C., teren în suprafață de
3 jugh. și 460 stj.p. înscris în CF nr. 23 N., nr. top 431, precum și pentru o casă compusă din 4 camere, bucătărie, cămară de alimente, pivniță, terasă și anexe gospodărești constând din grajd pentru 36 capete, siloz pentru cereale, magazie și cotețe pentru porci, neevidențiate în CF.
Într-adevăr, asupra parcelei cu nr. top 431 casă de lemn și vie înscrisă în CF nr. 23 N., au fost proprietari tabulari B. M.ka în cotă de 2/4 parte, M. I. în cotă de ¼ parte și B. Iozsef în cotă de ¼ parte, f. 31 dosar tribunal.
Prin decizia civilă nr. 26 din 9 februarie 2009a Curții de A. C., s-a reținut că „actele de stare civilă depuse de reclamant, atestă cu certitudine calitatea acestuia de descendent al proprietarilor tabulari, având calitatea denepot de fiu al defuncților Bandy Bela și soția I. născută M. (bunicii reclamantului) și respectiv nepot de frate al defunctei Bandy M. (la CF M.ka), mătușa acestuia, reclamantul fiind fiul proprietarului tabular Bandy Jozsef";. Această decizie pronunțată în contradictoriu cu pârâtul, a rămas irevocabilă.
În aceste condiții, calitatea de moștenitor a reclamantului după foștii coproprietari tabulari a fost stabilită cu putere de lucru judecat, pe baza actelor existente la dosar. N. invocate de pârâtul-apelant în privința numelui de „. față de „., sau faptul că în traducerea legalizată a copiei certificatului de deces al defunctului B. Jozsef figurează ca dată a decesului (...), au fost cauzate de nivelul redus al studiilor funcționarilor publici de la nivelul comunelor, și a lipsei de exigență în redactarea actelor oficiale, întrucât nu au știut să scrie corect atât în trecut cât și în prezent, spre exemplu în apelul redactat de pârât, se scrie atât în antet cât și în cuprinsul memoriului „M.- G.";, deși corect se scrie „M. G."; adică fără liniuță de desinență, situație în care potrivit logicii acestui apelant, instanța ar trebui să constate că este vorba de o altă comună, decât M. G. din județul C..
În ceea ce privește situația juridică a imobilelor în litigiu, prin sentința civilă nr. 901 din 3 aprilie 1995 a J. Dej, rămasă irevocabilă, s-a admis acțiunea civilă intentată de reclamantul C. local M. G. împotriva pârâților B. M., M. I. și B. I. cu domiciliul necunoscut și în consecință, s-a constatat că imobilele constând din casă din lemn și vie la R. de Jos, în suprafață de 3 jugh. Și 460 stj.p., înscrise în CF nr. 23 N., nr. top 431, sunt proprietatea reclamantului; s-a dispus înscrierea dreptului de proprietate al reclamantului în CF, ceea ce s-a și efectuat, prin transcrierea lui în CF nr. 720 N.
Din raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză de expertul T. M. f.
91-100 dosar tribunal, rezultă că imobilul în suprafață de 18.921 mp înscris în CF nr. 23 N., nr. top 431, situat în intravilanul satului N., este liber de orice construcție, școala care a funcționat pe această parcelă fiind demolată, iar pe latura nordică terenul este ocupat de cetățenii care au case la strada principală, ca urmare a extinderii grădinilor.
Din adresa Primăriei comunei M. G. f. 109 același doasr, rezultă că suprafața de 0,30 ha este ocupată de cetățeni cărora le-a fost reconstituită prin titlurile de proprietate eliberate în temeiul Legii nr. 18/1991.
În răspunsurile la interogatoriul luat pârâtului f. 19 dosar apel, acesta a recunoscut că imobilul construcție era compus la data preluării din casă de locuit cu 6 încăperi, din care 4 camere, o bucătărie și o cămară, pivniță, terasă și anexe gospodărești constând din grajd, siloz pentru cereale, cotețe de porci, realizate din cărămidă și piatră, șarpantă din lemn, acoperite cu țiglă, în suprafață de aproximativ 300 mp.
Potrivit art. 10 alin. (1) din L. nr. 1., republicată, în situația imobilelor preluate în mod abuziv și ale căror construcții edificate pe acestea au fost demolate total sau parțial, restituirea în natură se dispune pentru terenul liber și pentru construcțiile demolate și terenurile ocupate, măsurile reparatorii se stabilesc prin echivalent.
Așa fiind, în baza art. 296 Cod procedură civilă, se va admite apelul reclamantului împotriva sentinței tribunalului, care va fi schimbată în parte, în sensul că se va stabili îndreptățirea reclamantului la măsuri reparatoriiprin echivalent, în condițiile Titlului VII din L. nr. 247/2005, pentru suprafața de 3.000 mp din CF nr. 23 N., nr. top 431, asupra căreia s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea a 9 cetățeni din satul N., precum și asupra casei de locuit construite din cărămidă și piatră, șarpantă din lemn, acoperită cu țiglă, compusă din 4 camere, 1 bucătărie, 1 cămară, pivniță, terasă și anexe gospodărești constând din grajd, siloz pentru cereale, cotețe de porci, în suprafață totală de 300 mp, neevidențiată în CF, în locul casei de lemn ce figurează înscrisă în cartea funciară.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței.
În temeiul aceluiași art. 296 Cod procedură civilă, coroborat cu art. 274 alin. (1) din același cod, se va respinge apelul pârâtului împotriva sentinței, deoarece acțiunea pârâtului este întemeiată și dovedită, cât și în privința obligării pârâtului la plata cheltuielilor de judecată la prima instanță, întrucât pârâtul s-a opus admiterii acțiunii reclamantului, susținând că acesta nu și-a dovedit calitatea de persoană îndreptățită, respectiv de moștenitor al coproprietarilor tabulari, chiar și după ce prin decizia civilă nr. 26 din 9 februarie 2009 a Curții de A. C., s-a stabilit cu putere de lucru judecat că
„actele de stare civilă depuse de reclamant, atestă cu certitudine calitatea acestuia de descendent al proprietarilor tabulari...";
În baza art. 274 alin. (1) Cod procedură civilă, pârâtul va fi obligat să îi plătească reclamantului cheltuieli de judecată în apel, în sumă de 1.000 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite apelul declarat de reclamantul B. S. împotriva sentinței civile nr. 929 din 4 noiembrie 2010 a T.ui C., pronunțată în dosar nr. (...), pe care o modifică în parte, în sensul că stabilește dreptul reclamantului la măsuri reparatorii prin echivalent, în condițiile Titlului VII din L. nr. 247/2005, pentru suprafața de 3000 mp teren din CF nr. 23 N., nr. top 431, precum și pentru casa de locuit existentă pe terenul cu nr. top 431 la data preluării ei la stat, în prezent demolată, construită din cărămidă și piatră, șarpantă din lemn, acoperită cu țiglă, compusă din patru camere, una bucătărie, una pivniță, 1 terasă și anexe gospodărești, constând din grajd, siloz pentru cereale, cotețe de porci, în suprafață construită totală de 300 mp, neevidențiate în cartea funciară, în locul casei din lemn înscrise în cartea funciară.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâtul P. C. M. G. în contra aceleași sentințe.
Obligă pârâtul P. C. M. G. să îi plătească reclamantului cheltuieli de judecată în apel, în sumă de 1.000 lei.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Dată și pronunțată în ședința publică din 18 mai 2011.
Președinte Judecător Grefier
T. D. T.-A. N. M. T.
Red.TD:(...) Dact.CC:(...)
-5 ex.
| ← Decizia civilă nr. 304/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 739/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
