Decizia civilă nr. 2480/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R.IA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie
Dosar nr.(...)
D. CIVILĂ NR. 2480/R/2011
Ședința publică din data de 1 iulie 2011
Instanța constituită din: Președinte: V. M.- președintele instanței
Judecători: D. - L. B.- vicepreședinte al C. de A.
A. C. Grefier : S.- D. G.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții S. D., S. P., M. ANA, Z. M. precum și de pârâtul S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - D. C., împotriva sentinței civile nr. 315/(...), pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr. (...), având ca obiect D. L. nr.221/2009.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C., procuror S. A., și reclamanții S. P., M. Ana și Z. M., lipsă fiind reclamanții recurenți S. P. și S. D. și reprezentantul pârâtului recurent.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursurile sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că pârâtul recurent S.
R. a formulat întâmpinare în raport de recursul formulat de recurenți, solicitând judecarea cauzei în lipsă.
Nefiind formulate cereri prealabile ori excepții de invocat, C. constată cauza în stare de judecată, declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reclamanții recurenți S. P., M. Ana și Z. M., solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C., solicită respingerea recursului reclamanților ca nefondat, întrucât Curtea Constituțională prin decizia 1.358/21 octombrie 2010 a declarat neconstituționale dispozițiile art.5 alin.1 lit.a din L. nr.221/2009.
Cu privire la recursul declarat de pârâtul S. R. prin Ministerul
Finanțelor Publice, solicită admiterea lui și respingerea acțiunii formulate de reclamanți.
Instanța, pune în discuția Reprezentantei P.ui de pe lângă C. de A. C. faptul că în ședința publică din 29 martie 2011, în practicaua hotărârii, se precizează că procurorul de ședință nu înțelege să participe la soluționarea cauzei pendinte, în conformitate cu prevederile art.4alin.5 din L. nr.221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada (...)-(...).
Față de acest aspect, reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C., solicită admiterea recursului și trimiterea cauzei spre rejudecare tribunalului, pentru a se asigura participarea procurorului .
C U R T E A
1. Cererea de chemare în judecată. Prin cererea introductivăînregistrată în data de (...), reclamanții S. D., S. P., M. Ana și Z. M. au chemat în judecată pe pârâtul S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța:
- sa constate caracterul politic al condamnării suferite de antecesorul lor S. I., prin sentința penala nr. 31/(...) pronunțata in dosar nr. 1494/1949 al T. M. C., care a fost condamnat la 7 ani temnița grea, 5 ani degradare civica si confiscarea averii, pe care a executat-o in întregime;
- să oblige pârâtul la acordarea de daune morale în cuantum de
250.000 Euro către reclamanți, respectiv echivalentul în lei al acestei sume ia cursul BNR la data plății pentru suferințele cauzate;
- să oblige pârâtul la plata daunelor materiale în cuantum de 8.000 lei reprezentând contravaloarea animalelor confiscate in urma hotărârii de condamnare;
În motivele cererii, reclamanții arată că sunt descendenții defunctului
S. I., decedat in data de (...).
Tatăl lor a suferit o condamnare politica, fiind condamnat prin sentința penala nr.31/(...), pronunțata in dosar nr. 1494/1949 de către T. M. C. Secția I, la o pedeapsa de 7 ani temnița grea, 5 ani degradare civica si confiscarea averii, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzuta de art. 209 pct. III C penal.
Conform biletului de liberare nr. 0., acesta a fost liberat după executarea integrala a pedepsei, adică la data de 28 mai 1956, fiind privat de libertate in perioada 31 mai 1949 - 28 mai 1956, pe o perioada de 7 ani de zile.
In ceea ce privește daunele morale solicitate, considera că acestea sunt rezonabile și îndreptățite, raportat la faptul că începând de la vârsta de 36 de ani și până la 43 de ani tatăl lor a stat departe de familie, fiind chinuit, bătut, înfometat și umilit.
La data arestării avea soție si de asemenea 2 copii mici, pe care trebuia sa-i întrețină. Fiindu-le si confiscate animalele si diferite terenuri, mamei l-a fost foarte greu sa se descurce singura cu doi copii foarte mici( de 2 ani si 6 ani)
Traumele s-au resimțit si după eliberare, deși încerca sa duca o viata normala dar fara bani, muncind si întreținându-si familia din munca câmpului, insa sechelele alimentației si chinurile suferite au lăsat urme atât fizice cat si psihice.
Lipsa îmbrăcămintei si încălțămintei corespunzătoare, frigul indurat de-a lungul mai multor ierni in condiții vitrege - aproape afara, indiferent daca erau temperaturi cu minus - i-au afectat sănătatea.
In Penitenciar si in Colonia de munca erau supuși unui regim de exterminare deoarece a îndurat o foamete cumplită - primea doar pâine dintărâțe de mălai și terci, arpacaș în aceste condiții extreme a slăbit foarte mult. Igiena era de asemenea precară, fiind plini de păduchi.
.
In ceea ce privește solicitarea de acordare a daunelor materiale apreciază ca acestea sunt justificate deoarece li s-au confiscat doua bivolițe care constituiau sursa de hrana pentru familie.
Odată cu aceasta confiscare mamei reclamanților i-a fost foarte greu sa îi crească, sa le asigure hrana mai ales ca laptele era principalul aliment pentru copii. Din aceasta cauza au suferit de foame si nu numai după arestarea si condamnarea tatălui lor, ci si după venirea lui acasă, deoarece părinții nu aveau resurse materiale pentru a cumpăra alte animale.
Au precizat valoarea celor doua bivolițe de lapte la valoarea actuala a acestor animale.
Calitatea procesuala a reclamanților reiese din dispozițiile art. 5 alin.1 din L. nr. 221/2009, fiind descendenții de gradul I al deținutului politic.
În drept, invoca dispozițiile art. 1, lit. b si d, din Decret Lege nr.
118/1990, art. 3 lit. a, c din OUG 214/1999, art1, art.2 lit. a), art. 3, art. 5 alin. 1 lit. a si b din L. nr. 221/2009.
2. Judecata în primă instanță.Prin sentința civilă nr. 315/(...), pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), s-a admis în parte acțiunea civilă precizată formulată de reclamanții S. D., S. P., M. Ana, născută S. și Z. M., născută S., împotriva pârâtului S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice, prin D. G. a F. P. a județului C. și, în consecință:
S-a constatat caracterul politic de drept al condamnării defunctului S.
I. prin sentința penală nr. 31/(...), pronunțată de T. M. C., Secția I-a în dosar nr.1494/1949, rămasă irevocabilă prin D. nr. 1138/(...), pronunțată de C. M. de C. și Justiție în dosar nr. 563/1950, prin care a fost condamnat la 7 ani temniță grea, 5 ani degradare civică și confiscarea averii.
S-a respins capătul de cerere privind daunele morale, bunurile confiscate și cheltuielile de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a avut în vedere următoarele: Prin sentința penală nr. 31 din (...) pronunțată de T. M. C., Secția I-a în dosar nr.1494/1949, rămasă irevocabilă prin D. nr. 1138 din (...), pronunțată de C. M. de C. și Justiție în dosar nr. 563/1950, defunctul S. I., antecesorul reclamanților, a fost condamnat la 7 ani temniță grea, 5 ani degradare civică și confiscarea averii pentru crimă de uneltire contra ordinei sociale, făcându-se aplicațiunea art. 209 pct. III C.pen., combinat cu art. 157 C.pen. și Decretul nr. 212/1948, reținându-se în sarcina sa că a susținut, prin alimente și bani, activitatea unei organizații subversive din care făcea parte, cooptând și alți membri.
Așadar, sunt incidente prevederile art. 1 alin. 2 lit. a din L. nr.
221/2009, urmând a se constata caracterul politic de drept al condamnării defunctului.
Petitul privind acordarea daunelor morale a fost respins, având în vedere că prin D. nr. 1358/(...) a C. Constituționale, publicată în Monitorul Oficial nr. 761 din (...) și intrată în vigoare la aceeași dată s-a admis excepția de neconstituționalitate ridicată de S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice - D. G. a F. P. C., într-o serie de dosare aflate pe rolul T. C. - Secția civilă și s- a constatat că prevederile art. 5 alin. 1 lit. a teza I din L. nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu modificările și completările ulterioare, sunt neconstituționale.
Potrivit art. 31 alin. 1 din L. nr. 47/1992, privind organizarea și funcționarea C. Constituționale „D. prin care se constată neconstituționalitatea … a unei dispoziții dintr-o lege … în vigoare, este definitivă și obligatorie";.
În atare situație, solicitarea de acordare a daunelor morale, în temeiul textului de lege declarat neconstituțional, nu poate fi primită, aceeași soartă având și cererea formulată pe temeiul dreptului comun, raportat la motivarea deciziei menționate.
Astfel, din cuprinsul acestei decizii, T. a reținut faptul că, așa cum s-a statuat în jurisprudența acestei instanțe, „atât Parlamentul cât și Guvernul, respectiv autoritățile și instituțiile publice urmează să respecte cele stabilite de Curtea Constituțională în considerentele și în dispozitivul prezentei decizii";.
De asemenea, C. a avut în vedere și faptul că „nu poate exista decât o obligație <morală> a statului de a acorda despăgubiri persoanelor persecutate";, „C. Europeană a D. O. a statuat… că dispozițiile Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu impun statelor membre nici o obligație specifică de a repara nedreptățile sau daunele cauzate de predecesorii lor";.
Din această perspectivă, C. a concluzionat că „în materia despăgubirilor pentru daunele morale suferite de foștii deținuți politici în perioada comunistă nu ar exista vreo obligație a statului de a le acorda și, cu toate acestea, legiuitorul român de după 22 decembrie 1989 a adoptat 2 acte normative, Decretul-lege nr. 118/1990 și L. nr. 221/2009, având același scop";.
În același sens s-a pronunțat și Curtea Constituțională a Ungariei, stabilind că măsura compensării prevăzută de legislația internă, care reglementa acordarea de despăgubiri pentru daune morale persoanelor condamnate politic în perioada comunistă, nu este luată pe baza existenței unei obligații legale, care-și are izvorul în trecut, ci statul a acordat aceste compensații în echitate, astfel încât nicio persoană nu poate avea un drept substanțial la despăgubiri pentru daune morale.
Instanța constituțională a mai avut în vedere faptul că „prin adoptarea art. 5 alin. 1 lit. a din L. nr. 221/2009 nu s-ar putea susține că persoanele în cauză ar putea avea o <. legitimă> (astfel cum este consacrată în jurisprudența constată a C. E. a D. O.) la acordarea despăgubirilor morale întrucât, așa cum a statuat instanța de la S. … atunci când există o dispută asupra corectei aplicări a legii interne și atunci când cererile reclamanților sunt respinse în mod irevocabil de instanțele naționale, nu se poate vorbi despre o <. legitimă> în dobândirea proprietăților";. În acest sens, a fost citată o cauză în care o dispoziție de lege referitoare la obținerea compensațiilor a fost anulată pe calea exercitării controlului de constituționalitate al acesteia, ceea ce a dus la concluzia C. E. a D. O. că reclamanții nu au putut dobândi o <. legitimă> în obținerea compensațiilor respective.
Rezultă, așadar, din cele menționate anterior, că, în opinia C.
Constituționale, S. R. nu poate fi considerat persoană răspunzătoare de prejudiciile cauzate condamnaților politici și celor care au fost supuși măsurilor administrative cu un asemenea caracter, nefiind aplicabile, astfel, prevederile art. 998-999 C. civ. Implicit, nici celelalte condiții ale antrenării răspunderii civile delictuale nu sunt îndeplinite.
Față de cele ce preced, tribunalul a respins petitul privind daunele morale.
Referitor la capătul de cerere privind acordarea contravalorii bunurilor confiscate, acesta a fost respins, având în vedere faptul că, în ședința publică din (...), a fost încuviințată proba testimonială, având ca și teză probatorie și aspectul legat de confiscare, martorii fiind citați pentru următorul termen, însă aceștia nu s-au prezentat, reprezentanta reclamanților nu a mai insistat în recitarea lor, depunând o precizare de acțiune pe temeiul dreptului comun, iar la ultimul termen de judecată nu a mai înțeles să se prezinte nici aceasta și nici reclamanții.
În consecință, sunt incidente prevederile art. 1169 C.civ. coroborate cu art. 129 alin.1 C.pr.civ., reclamanții având obligația să-și probeze pretențiile.
Cât privește acordarea cheltuielilor de judecată aferente petitului admis, T. a respins această cerere, aceste pretenții nefiind justificate conform art. 274 alin. 2 C.pr.civ.
3. Declarația de recurs. Î. acestei sentințe au declarat recurs, întermenul legal, reclamanții S. D., S. P., M. Ana, născută S. și Z. M., născută S., cât și pârâtul S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice, prin D. G. a F. P. C.
3.1. Prin recursul declarat, reclamanții au solicitat admiterearecursului și modificarea în parte a sentinței atacate, în sensul admiterii acțiunii, așa cum a fost formulată și precizată.
În ceea ce privește solicitarea de acordare a daunelor morale, se apreciază că în mod greșit prima instanță a respins această cerere, în condițiile în care reclamanții nu au renunțat la invocarea dispozițiilor art. 5 din L. nr. 221/2009, păstrând acest text de lege pe lângă celelalte invocate în cursul procesului.
Trebuia să se considere că D. nr. 1358/2010 a C. Constituționale nu este aplicabilă cauzelor aflate pe rol la data pronunțării acestei decizii, ci numai celor ulterior înregistrate, altfel s-ar crea premisele unui tratament diferențiat aplicat persoanelor aflate în situații similare.
În sensul incidenței principiului neretroactivității este și jurisprudența
C.E.D.O., conturată prin H. din 8 martie 2006 în cauza Blecic contra Croația
(paragraful 81).
În ceea ce privește cererea de a fi obligat pârâtul la plata cheltuielilor de judecată, se apreciază că respingerea acestei cereri este neîntemeiată, atâta timp cât cheltuielile făcute de părți au fost dovedite, iar S. R. se află în culpă procesuală.
3.2. Pârâtul S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice, prin D. G. a F. P. C., a solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii reclamanților.
În motivarea recursului, s-a arătat că hotărârea primei instanțe este nelegală cu privire la dispoziția care constată caracterul politic al condamnării suferite de autorul comun al reclamanților, fiind vorba de o condamnare căreia legea îi conferă caracter politic, astfel că nu era necesară o statuare a instanței de judecată sub acest aspect.
4. Prin întâmpinarea formulată (f.16), pârâtul S. R. prin Ministerul
Finanțelor Publice prin D. G. a F. P. C. a solicitat respingerea recursuluideclarat de reclamanți, atâta timp cât nu mai există un temei juridic pentru acordarea daunelor morale, dispozițiile art. 5 alin. 1 lit. a din L. nr.
221/2009 fiind declarate neconstituționale prin D. nr. 1358 din (...).
5. Judecata în recurs. Verificând hotărârea atacată, C. constată că recursurile declarate în cauză se impun a fi admise, cu consecința casăriisentinței și trimiterii cauzei spre rejudecare la același tribunal, în considerareacelor ce succed:
Potrivit dispozițiilor art. 4 alin. 5 din L. nr. 221/2009, judecarea cererilor prin care se solicită instanței de judecată să constate caracterul politic al condamnării pentru alte fapte decât cele prevăzute la art. 1 alin. 2 ori să constate caracterul politic al unor măsuri administrative, altele decât cele prevăzute la art. 3, se face „cu participarea obligatorie a procurorului";.
Participarea procurorului la judecata acestor cereri și punerea de concluzii este de natură să condiționeze legalitatea actelor de procedură săvârșite de instanță și a hotărârii pronunțate, sancțiunea operantă fiind nulitatea absolută, pentru nelegala constituire a completului.
În cauză, observă C. că în ședința publică din 29 martie 2011, procurorul de ședință a declarat că nu înțelege să participe la soluționarea cauzei pendinte, astfel că acesta nici nu a pus concluzii cu prilejul dezbaterilor judiciare orale asupra fondului (pag. 68 dosar tribunal).
Corespunde realității faptul că reclamanții au sesizat instanța de judecată cu soluționarea unei cereri având ca obiect constatarea caracterului politic al unei condamnări căreia L. nr. 221/2009 îi conferă de drept acest caracter, prin dispozițiile art. 1 alin. 2 lit. a.
Or, dispozițiile imperative referitoare la obligativitatea participării procurorului sunt cuprinse în art. 4 al Legii nr. 221/2009, care reglementează ipotezele în care condamnările sau măsurile administrative luate nu au ex lege caracter politic, fiind absolut necesară o statuare a instanței sub acest aspect.
Indiscutabil, însă, participarea procurorului este obligatorie în toate situațiile de sesizare a instanței de judecată, fără a se putea aprecia cu privire la interesul părții în formularea unei astfel de cereri înainte de pronunțarea hotărârii judecătorești și, în funcție de acesta, a se stabili obligativitatea participării procurorului .
Cum reclamanții au sesizat instanța de judecată cu o cererea având ca obiect constatarea caracterului politic al unei condamnări, independent de interesul acestora, participarea procurorului era obligatorie.
Față de cele ce preced, verificându-se motivul de casare de ordine publică reglementat prin art. 304 pct. 1 C.proc.civ., în baza dispozițiilor art. 312 alin. 3 teza a II-a, C. va admite cele două recursuri și va casa hotărârea cu trimiterea cauzei spre rejudecare la același tribunal, într-o legală constituire a completului de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursurile declarate de reclamanții S. D., S. P., M. ANA și Z.
M., precum și de pârâtul S. R. prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE împotriva sentinței civile nr. 315 din (...) a T. C., pronunțată în dosar nr. (...), pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare la același tribunal.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 1 iulie 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI V. M. D.-L. B. A. C.
În C.O., semneazăvicepreședintele instanței
S.-D. G.
GREFIER
Red.DB/dact.MS
3 ex./(...) Jud.fond: O.C.T.
| ← Decizia civilă nr. 4476/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 175/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
