Decizia civilă nr. 197/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie
Dosar nr.(...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 197/R/2011
Ședința publică din data de 21 ianuarie 2011
Instanța constituită din:
Președinte : ANA I.
Judecători :D.-L. B.- vicepreședinte al C. de A. C.
A. C.
Grefier : S.- D. G.
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul declarat de pârâta A. M. împotriva deciziei civile nr. 3., pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe reclamanta A. DE P. S. T. NR. 4 C., având ca obiect obligația de a face.
În data de 20 ianuarie 2011, pârâta recurentă a depus la dosar ". scrise ".
C U R T E A
Prin sentința civilă nr.8482, pronunțată în data de 05 iunie 2009 de
Judecătoria Cluj-Napoca, în dosarul nr.(...), s-a admis acțiunea precizatăformulată de reclamanta A. de P. din C.-N., str. T., nr. 4, bl. B4, jud. C. in contradictoriu cu pârâta A. M., fiind obligată pârâta să predea reclamantei următoarele documente: Statutul A. de P., acordul de asociere cu anexele in original, procesul-verbal al adunării generale de constituire, încheierea judecătorului delegat prin care s-a admis cererea de constituire a asociației, atestarea codului fiscal eliberată de APP C., cartea tehnică a imobilului, documentația tehnică care a stat la baza înscrierii imobilului in regim de carte funciară in 1978, ștampila A. de proprietari in măsura in care există.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a stabilit că între pârâtă și reclamantă a intervenit, în anul 2005, o convenție, în baza căreia pârâta s-a obligat să îndeplinească toate formalitățile necesare constituirii A. de P., în schimbul unei remunerații.
După finalizarea procedurii de constituire a A. de P. T. nr.4 C.-N., în data de 28 februarie 2008 pârâta a ridicat un exemplar din actele constitutive, încheierea judecătorului delegat si codul fiscal al asociației însă a refuzat să predea aceste documente reprezentanților reclamantei, apreciind ca sunt false, sens in care a și sesizat P. de pe lângă Judecătoria Cluj- Napoca.
În data de (...), reclamanta a notificat-o pe pirita A. M., prin intermediul executorului judecătoresc Cimpian Mihai, pentru ai fi predatăîntreaga documentație de transformare a A. de L. din str. T. nr.4 in Asociație de P., pe care aceasta a ridicat-o de la Judecătoria Cluj-Napoca.
In urma refuzului pârâtei de a se conforma cerințelor reclamantei, in
ședința Adunării Generale din data de (...), președintele A. de P. T. nr.4 a solicitat acesteia din nou să predea întreaga documentație, insa aceasta a refuzat.
Din cele enunțate rezultă că intre reclamanta si pârâta a intervenit un contract de mandat, in temeiul căruia reclamanta a împuternicit-o pe pârâtă să încheie in numele ei și pentru ea anumite acte juridice, în sensul dispozițiilor art.1532 cod civil .
Mandatul este, in principiu un contract consensual, care ia naștere prin simplul acord de voința al părților, nefiind supus de lege vreunei forme speciale.
Întrucât mandatarul lucrează in numele si pentru mandant, art.1541
Cod civil îl obliga pe acesta, oricând i se va cere, sa dea socoteala mandantului de actele îndeplinite de el in puterea mandatului și de a-i remite tot ceea ce a primit în calitatea sa de reprezentant, chiar daca ceea ce a primit nu s-ar fi cuvenit celui reprezentat.
Din probele de la dosar rezulta ca deși pârâta a lucrat ca si mandatar al reclamantei, după obținerea întregii documentații de constituire a A. de P., nu a înțeles să dea socoteala reclamantei, refuzând să remită acesteia tot ceea ce a primit in calitatea ei de reprezentant.
Apărarea pârâtei, în sensul că nu a remis documentele solicitate datorită faptului că acestea sunt false, a fost înlăturată de instanță cu motivarea că, in calitatea sa de mandatar, pârâta avea obligația de a-și îndeplini in întregime mandatul, fără a face calificări de natură juridica asupra documentelor pe care le deține.
În considerarea motivelor de fapt si de drept enunțate, instanța a admis acțiunea precizată .
Prin decizia civilă nr.175 pronunțată la data de (...) în dosarul nr. (...) de Tribunalul Cluj, s-a admis excepția lipsei calității de reprezentant a lui S. R. pentru reclamanta A. de P. str. T., nr.4 C.-N.
S-a admis apelul declarat de pârâta A. M. împotriva sentinței civile nr.
8482/(...) pronunțată în dosar nr. (...) al J. C.-N., care a fost schimbată în tot, în sensul că a fost anulată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. de P. str. T. nr.4 C.-N.
Totodată, a fost obligată intimata să plătească apelantei A. M. suma de 1500 lei, cheltuieli de judecată în fond și în apel.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a constatat faptul că cererea de chemare în judecată a fost formulată de A. de L. (P.) str. T. nr.4, bl.B4, reprezentată de numitul S. R., în calitate de președinte.
Prin încheierea civilă nr.106/(...), dată de judecătorul delegat la A. F. a municipiului C.-N., s-a admis cererea formulată de A. de L. din C.-N. str. T. nr.4, bloc.B4, prin d-na A. M., și s-a dispus autorizarea constituirii asociației de proprietari și înregistrarea în registrul persoanelor juridice de pe lângă Administrația Financiară Cluj-Napoca, în baza statutului și a acordului de asociere.
În ședința publică din (...), tribunalul a pus în vedere numitului S. R. să facă dovada calității sale de președinte al A. de P. din C.-N. str. T. nr.4,bloc.B4, iar în ședințele publice din (...) și (...) a dispus emiterea unei adrese către asociație, în vederea depunerii actelor din care să rezulte calitatea menționată mai sus, însă aceste dispoziții ale instanței nu au fost respectate, la dosar nefiind depuse actele solicitate.
Potrivit art.30 alin.1 lit. i din L. nr.2., „comitetul executiv, reprezentat de președintele asociației de proprietari, are următoarele atribuții:…inițiază sau apără în procese, în nume propriu sau în numele proprietarilor membri ai asociației de proprietari, interesele legate de clădire";, iar conform art.31 alin.1 din aceeași lege „președintele asociației de proprietari reprezintă asociația în derularea contractelor și își asumă obligații în numele acesteia. El reprezintă asociația de proprietari în relațiile cu terții, inclusiv în acțiunile inițiate de asociație împotriva unui proprietar care nu și-a îndeplinit obligațiile față de asociație sau în procesele inițiate de un proprietar care contestă o hotărâre a adunării generale a proprietarilor";.
Totodată, conform dispozițiilor art.161 C.proc.civ., când reprezentantul părții nu face dovada calității sale, se poate da un termen pentru îndeplinirea acestor lipsuri. Dacă lipsurile nu se împlinesc, instanța va anula cererea.
În speță, tribunalul a constatat că numitul S. R. a formulat prezenta cerere de chemare în judecată susținând ca are calitatea de președinte al A. de P. din C.-N. str. T. nr.4, bloc.B4 însă, deși i s-a pus în vedere să facă dovada acestei calități, nu și-a îndeplinit obligația.
În consecință, tribunalul a admis excepția lipsei calității de reprezentant a lui S. R. pentru reclamanta A. de P. str. T., nr.4 C.-N., anulând cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. de P. str. T., nr. 4 C.-N.
În baza art.274 C.proc.civ., intimata a fost obligată să plătească apelantei A. M. suma de 1500 lei cheltuieli de judecată în fond și în apel, reprezentând onorariul avocațial.
Prin decizia civilă nr. 1. a C. de A. C. a fost admis recursul reclamantei A. de P. din str. T. nr.4 C.-N. formulat împotriva deciziei civile nr. 1. din 18 martie 2010, a T. C., pronunțată în dosar nr. (...), care a fost casată, cauzafiind trimisă la același tribunal, pentru judecarea apelului pe fond .
Curtea a reținut că principalul motiv de recurs invocat de reclamantă este cel prevăzut de art.304 pct.9 C.pr.civ. coroborat cu art.312 alin.5
C.pr.civ., referitor la modul de soluționare de către instanța de apel a excepției lipsei calității de reprezentant a domnului S. R. pentru reclamanta
A. de P. din str. T. nr.4 C.-N.
Curtea constată că potrivit procesului-verbal încheiat în data de(...),cu ocazia Adunării generale a locatarilor din str. T. nr.4, domnul S. R. a fost ales în funcția de președinte al asociației. Ulterior, în cuprinsul procesului- verbal încheiat în data de (...), în A. generală a locatarilor din A. de L. bl. B4, din str. T. nr.4, s-a consemnat că administratorul și președintele, domnul Jenei I. și domnul S. R., și-au dat demisia din (...), iar domnul Naghiu R. este propus pentru funcția de președinte. A. din urmă a declarat că acceptă să fie președinte numai după o lună, până când se va informa. La finalul procesului verbal s-a consemnat faptul că se va încerca discutarea problemei la o altă ședință, după o lună, pe care o va conduce Naghiu R. dacă acceptă funcția de președinte.
Conform procesului - verbal al Adunării Generale al A., încheiat în data de (...), locatarii prezenți au trecut la alegerea președintelui, domnul S. R. declarând că rămâne președinte; participanții au arătat că sunt de acord cu propunerile făcute.
Prin urmare, din înscrisurile mai sus prezentate reiese cu evidență că
S. R. a fost reales în funcția de președinte al A. de P., în cadrul adunării generale din data de (...), prin voința locatarilor prezenți în cadrul adunării generale, astfel încât instanța de apel în mod greșit a admis excepția lipsei calității de reprezentant a lui S. R. pentru reclamanta A. de P. din str. T. nr.4
C.-N. reținând faptul că acesta nu și-a dovedit calitatea de reprezentant.
Apărarea pârâtei intimate referitoare la inexistența vreunui proces verbal al adunării generale a asociației de alegere a președintelui asociației sau a unui alt înscris prin care dl. S. R. să fie împuternicit a reprezenta reclamanta în instanță, nu poate fi primită deoarece, așa cum s-a arătat, reclamanta a dovedit existența procesului-verbal de alegere a președintelui asociației, proces-verbal care se bucură de prezumția de legalitate, atâta timp cât pârâta nu a probat desființarea lui printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă
Având în vedere împrejurarea că tribunalul a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor art.161 C.pr.civ., prin admiterea eronată a excepției lipsei calității de reprezentant, procesul s-a judecat fără a se intra în cercetarea fondului, fiind incident astfel motivul de recurs prevăzut de art.312 alin.5 coroborat cu art.304 pct.9 C.pr.civ.
În rejudecare după casare cu trimitere, cauza a fost înregistrată pe rolul
T. C. cu nr. unic 5864/117/Rj./2010.
Prin decizia civilă nr. 3. 9 septembrie.2010 a T. C., a fost respins canefondat apelul pârâtei A. M., fiind păstrată în tot sentința civilă nr. 8. a J. C.-N.
Totodată, instanța de apel a obligat apelanta să plătească intimatei A. de P. din C.-N. suma de 1000 lei, cheltuieli de judecată.
În considerente deciziei, instanța de apel a reținut faptul că din probele administrate în primă instanță reiese cu certitudine că pârâta apelantă A. M. a acționat în calitate de mandatar al reclamantei, în vederea efectuării demersurilor necesare constituirii A. de P.
În această calitate, în data de (...), pârâta a ridicat un exemplar original al actelor constitutive ale A., încheierea judecătorului delegat și codul fiscal, fără a le preda ulterior reprezentanților reclamantei, împrejurare recunoscută de pârâtă în răspunsul la interogator.
Susținerile apelantei, în sensul că nu a predat actele constitutive întrucât acestea sunt false, că astfel poate preîntâmpina dispariția ori denaturarea lor și că intenționează să facă demersuri pentru a proba falsurile președintelui A. sunt, în opinia instanței de apel, irelevante în speță. Nicio dispoziție legală nu o îndreptățește pe apelantă să rețină respectivele documente, ea având obligația legală de restituire, conform art. 1541 C. civ.
Dreptul de retenție, invocat de parte în cuprinsul motivelor de apel, nu își găsește aplicabilitate în speță, în condițiile în care pârâta nu a cerut mandantului restituirea cheltuielilor legate de îndeplinirea mandatului, ci arefuzat restituirea documentelor, motivând prin necesitatea dovedirii unui pretins fals.
Referitor la excepția lipsei calității de reprezentant a numitului S. R., instanța de apel constată că această chestiune nu poate fi repusă în discuție, excepția fiind soluționată irevocabil prin decizia civilă nr. 1. a C. de A. C.
Pentru cele ce preced, T. a apreciat că sunt nefondate criticile apelantei și a respins această cale de atac.
Împotriva deciziei civile nr. 3. a T. C., a declarat recurs, în termen legal,pârâta A. M., solicitând casarea cu trimiterea cauzei spre rejudecare, întrucât nu a fost cercetat fondul litigiului.
Motivând recursul, pârâta a invocat în drept dispozițiile art. 304 pct. 8
C. proc. civ., în considerarea cărora a solicitat casarea cu trimitere, întrucât:
1. În mod greșit instanța de apel a reținut în cuprinsul hotărâri pronunțate faptul că pârâta a acționat ca mandatară a reclamantei, în scopul efectuării demersurilor necesare constituirii A. de P.
În realitate, între cele două părți în proces nu a fost încheiat un contract de mandat, în sensul prevederilor art. 1532 C. civ., înțelegerea intervenită în data de (...), constând în întocmirea documentației de constituire a A. de P. contra sumei de 2.500.000 lei vechi, neavând valoarea unui contract de mandat, ci a unui contract nenumit.
Potrivit dispozițiilor art. 1532 C. civ., contractul de mandat este unul gratuit, iar nu oneros și, mai mult decât atât, mandatarul lucrează exclusiv în interesul altei persoane, nu și în interesul său. Or, în cauză, pârâta a fost remunerată pentru activitatea prestată și a acționat atât în interesul comun, al locatarilor, cât și în interesul său personal, aparținând respectivei colectivități.
Nefiind incidente prevederile generale aplicabile contractului de mandat, nu operează nici obligația mandatarului de a da socoteală mandantului de toate actele îndeplinite și de a-i remite tot ceea ce a primit în calitatea sa de reprezentant.
2. Susținerile instanței de apel în sensul că pârâta avea posibiltiatea de a cere în instanță anularea hotărârilor adoptate de A. G. a L. sunt nefondate, întrucât nu se putea formula o astfel de solicitare în temeiul Legii nr. 2., atâta timp cât A. de P. nu a fost constituită cu respectarea prevederilor legale în materie. Mai mult, evocatele hotărâri nu sunt ale Adunării Generale a L., iar această împrejurare nu a fost verificată de către instanțele de fond.
3. Susținerile reclamantei, în sensul că pârâta nu are calitatea de membru al adunării generale sunt contrare realității, din cuprinsul proceselor-verbale datate „(...)";, rezultând în mod neîndoielnic faptul că pârâta a fost numită cenzor al asociației de proprietari.
4. Recurenta confirmă faptul că a refuzat predarea documentației de constituire a A. de P., motivând prin aceea că documentele îi erau necesare în original pentru a-și face probațiunea în cadrul dosarului penal nr. (...), aflat pe rolul J. C.-N., precum și pentru a preîntâmpina eventuala dispariție a acestora ori denaturarea lor. De altfel, apreciază recurenta, nu ar putea fi obligată la predarea unor acte falsificate, inapte să producă efecte juridice și care nu intră în categoria înscrisurilor recunoscute de lege.
5. În mod corect, în primul ciclu procesual, apreciază recurenta, a fost anulată cererea de chemare în judecată, constatându-se că S. R. nu a făcut dovada calității sale de reprezentant al A. de P., iar aceste considerente ar fi trebuit să se regăsească și în motivarea deciziei atacate.
Intimata și-a exprimat poziția procesuală prin întâmpinarea înregistratăîn data de (...), solicitând respingerea recursului și, în consecință,menținerea deciziei civile nr. 3. a T. C., cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.
În esență, se arată că soluția casării cu trimitere spre rejudecare nu poate opera în considerarea dispozițiilor art. 304 pct. 8 C. proc. civ. și, mai mult decât atât, în condițiile în care instanța de apel a soluționat cauza în fond, iar nu în temeiul vreunei excepții care să împiedice analizarea fondului.
Se apreciază că intră sub incidența autorității de lucru judecat susținerile referitoare la calitatea de reprezentant a domnului S. R., iar toate acele motive de recurs care vizează în realitate netemeinicia hotărârii atacate și tind la reaprecierea stării de fapt sunt inadmisibile.
Cu privire la motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ., invocat în mod expres de către recurentă, se consideră că în mod legal instanțele de fond au reținut existența contractului de mandat și în temeiul acestuia a fost obligată la predarea întregii documentații de constituire a A. de P. (p. 8-11 dosar).
Prin memoriul înregistrat în data de (...) (p. 15-16, dosar), după împlinirea termenului de motivare a recursului,recurenta precizează că în dosarul penal nr. 5441/P/2009 a fost menținută soluția de neîncepere a urmăririi penale împotriva numitului S. R., motivele care fundamentează această soluție constituind, în opinia recurentei, argumente ale nelegalității actului constitutiv al A. de P., acesta neîndeplinind condițiile de formă și fond prevăzute de L. nr. 2..
Se solicită trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel, pentru o abordare a fondului litigiului și aplicarea în speță a prevederilor art. 1081 lit. a și e C. proc. civ., întrucât reclamantul în mod abuziv și cu rea-credință a promovat prezenta acțiune în justiție.
Apreciind cu privire la legalitatea hotărârii atacate, din pespectivamotivelor de recurs formulate în termenul procedural, Curtea consideră cărecursul pârâtei este nefondat.
Cel dintâi motiv de recurs a fost fundamentat pe dispozițiile art. 304 pct. 8 C. proc. civ., cu referire la interpretarea pe care instanța de apel a dat-o convenției intervenită între părți în data de (...), convenție care, în opinia recurentei, nu are natura unui contract de mandat, așa cum în mod greșit a fost calificat de instanță.
Recurenta susține că două sunt argumentele decisive pentru a fi înlăturată incidența dispozițiilor art. 1532 și urm. C. civ., referitoare la mandat, și anume:
1.remunerația pe care a primit-o din partea asociației de locatari pentru a întocmi documentația de constituire a asociației de proprietari;
2.existența unui interes personal în care a acționat, având ea însăși calitatea de locatar și fiind membru al numitei asociații.
Potrivit dispozițiilor art. 1532 C. civ., rezultă că mandatul este contractul prin care o persoană, numită mandatar, se obligă să încheie unul sau mai multe acte juridice pe seama unei alte persoane, numită mandant, care îi dă această împuternicire și pe care îl reprezintă.
În principiu, mandatul este un contract cu titlu gratuit însă legea nu interzice ca mandatarul să fie remunerat, caracterul gratuit fiind de natura, iar nu de esența acestui tip de contract; în acest sens sunt dispozițiile permisive ale art. 1354 C. civ.
Prin urmare, caracterul oneros al unei convenții nu reprezintă un argument suficient pentru a exclude incidența dispozițiilor referitoare la mandat, impedimentul invocat de recurentă nefiind unul absolut.
În privința interesului cu care mandatarul acționează, este cunoscută și instituția mandatului în interes comun, în acest caz, mandatarul contractează cu un terț și, alături de mandant, este și el cointeresat în încheierea actului care formează obiectul mandatului.
Mandatul în interes comun reprezintă o operațiune juridică valabilă, fiind necesar a distinge această variantă a contractului de mandat de ipoteza în care mandatarul încheie actul juridic care formează obiectul mandatului cu sine însuși sau cu o terță persoană pe care tot el o reprezintă ( dubla reprezentare), caz în care se poate cere anularea actului.
Cointeresarea mandatarului nu exclude, așadar, existența valabilă a contractului de mandat, astfel că nici cel de-al doilea argument invocat de recurentă pentru a înlătura incidența dispozițiilor referitoare la mandat nu poate fi primit.
Relevante sunt în cauză și dispozițiile art. 1539 și urm. C. civ., care reglementează efectele contractului de mandat între părțile contractante, două fiind obligațiile fundamentale ale mandatarului, și anume: obligația de a executa mandatul și obligația de a da socoteală mandantului despre îndeplinirea mandatului, în virtutea acestei din urmă obligații, mandatarul fiind dator să restituie mandantului tot ce i s-a predat în puterea mandatului, bunuri sau documente primite de la mandant.
În cauză, instanțele de fond au stabilit, în urma analizei și sintezei probelor administrate, că există împrejurări de fapt ce fac neîndoielnică intenția părților de a încheia un contract de mandat, în considerarea căruia pârâta s-a obligat, în raport cu A. de L. T. nr.4, să întreprindă demersurile juridice necesare constituirii asociației de proprietari, ca persoană juridică distinctă, contra sumei de 2.500.000 lei vechi. De altfel, starea de fapt, sub acest aspect, nu a fost contestată de pârâtă în proces, ea conferind înțelegerii intervenite între părți o altă valoare juridică decât aceea specifică contractului de mandat.
Față de cele ce preced, constatând că în mod corect instanțele de fond au calificat juridic actul încheiat de părți ca fiind un contract de mandat, în virtutea căruia pârâta a acționat în instanță pentru constituirea A. de P. T. nr.4 și chiar a ridicat un exemplar original al actelor constitutive, încheierea judecătorului delegat și codul fiscal, ea poate fi obligată să dea socoteală mandantului prin restituirea tuturor documentelor primite.
Din această perspectivă, motivarea recurentei referitoare la caracterul fals al documentelor și ineficiența lor juridică nu este de natură să conducă la exonerarea obligației de restituire, care operează independent deaprecierile pe care mandatarul le face la un moment dat cu privire la valabilitatea actelor pe care trebuie să le predea mandantului după îndeplinirea mandatului.
Este dovedit faptul că recurenta, în calitate de mandatar, a nesocotit dispozițiile art. 1541 C. civ., potrivit căruia mandatarul este obligat să dea socoteală mandantelui de actele îndeplinite și de a-i restitui tot ceea ce a primit în calitate de reprezentant, ignorarea acestui text normativ obligând mandantul la promovarea prezentei acțiuni civile în justiție, o acțiune în restituire, întemeiată pe contractul de mandat.
De altfel, observă Curtea că însăși recurenta învederează, prin memoriul depus la dosar, soluția de neîncepere a urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunii de fals și uz de fals în înscrisuri sub semnătură privată pronunțată de P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca și confirmată de către instanță în dosarul nr. (...) al J. C.-N.
Motivele circumscrise pct. II din declarația de recurs nu pot fi încadrate în vreunul dintre cazurile de nelegalitate reglementate prin art. 304 C. proc. civ., recomandarea pe care instanța de apel o face părții în considerarea dreptului de acces la justiție, pentru a solicita anularea hotărârilor adoptate de A. G. a L., fiind lipsită de consecințe juridice în actualul proces, generat exclusiv de efectele contractului de mandat.
În cuprinsul celui de al treilea motiv de recurs susținut de pârâtă, sunt invocate aspecte de netemeinicie, este afirmată o stare de fapt contrară celei stabilită prin hotărârile instanțelor de fond. Or, atâta timp cât dispozițiile art. 304 pct. 10 și 11 C. proc. civ. au fost abrogate prin O. nr. 1., un astfel de motiv nu poate fi primit, întrucât el tinde la reaprecierea împrejurărilor de fapt, într-o manieră incompatibilă cu specificul căii extraordinare de atac a recursului.
În sfârșit, recurenta critică hotărârea instanței de apel sub aspectul considerentelor referitoare la excepția lipsei calității de reprezentant al domnului S. R..
Curtea constată că cele reținute de către instanța de apel sunt corecte, statuările C. de A. C. prin decizia civilă nr. 1576/R/(...) impunându-se cu forță obligatorie prin efectul pozitiv al autorității lucrului judecat.
În cadrul prezentului proces, în cel dintâi ciclu procesual, a fost irevocabil tranșată calitatea în care S. R. a acționat, statuându-se că acesta are calitatea de reprezentant al A. de P. T. nr.4 din C.-N., fiind reales în funcția de președinte în cadrul Adunării Generale din data de (...).
Nu se verifică, prin urmare, niciunul dintre motivele de recurs susținute de pârâtă, astfel că, în absența unor motive de nulitate de ordine publică, care ar putea fi invocate din oficiu de către instanță, vâzănd și dispozițiile art. 312 alin. 1 C. proc. civ., Curtea va respinge acest recurs ca nefondat și va menține în tot decizia atacată.
Aplicând dispozițiile art. 316, rap. la art. 274 C. proc. civ., Curtea va obliga recurenta să plătească intimatei 500 lei cheltuieli de judecată în recurs, justificate prin chitanța de plată a onorariului avocațial emisă cu nr.
81/(...) (p. 14 dosar).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELEL LEGII D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta A. M. împotriva deciziei civile nr. 391 din 9 septembrie 2010 a T. C., pe care o menține.
Obligă recurenta să plătească intimatei A. de P. str. T. nr. 4 C., 500 (cinci) sute lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 21 ianuarie 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
ANA I. D.-L. B. A. C.
GREFIER S.-D. G.
Red.DB/dact.MS
2 ex./(...)
| ← Decizia civilă nr. 1912/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 1558/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
