Decizia civilă nr. 1912/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie
Dosar nr. (...) Cod operator 8428
D. CIVILĂ NR. 1912/R/2011
Ședința publică din 27 mai 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: C.-M. CONȚ JUDECĂTORI: I.-D. C.
A.-A. P. GREFIER : A. A. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta C. L.-L., împotriva sentinței civile nr. 264 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...), privind și pe pârâții intimați P. M. C.-N. și M. C.-N., PRIN P., având ca obiect plângere la L. nr. 1..
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă pentru reclamanta recurentă, doamna avocat H. I., care arată că se prezintă în substituirea doamnei avocat P. G. D., lipsă fiind reclamanta recurentă personal și reprezentanții pârâților intimați.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul declarat de reclamanta C. L.-L., a fost formulat și motivat în termen legal, a fost comunicat părților adverse și nu a fost legal timbrat la data înregistrării cererii de recurs.
S-a făcut referatul cauzei după care doamna avocat H. I. depune la dosar împuternicirea avocațială nr. 45/(...) din care rezultă că reclamanta recurentă C. L. a împuternicit-o pe doamna avocat D. P. G. să o reprezinte în prezenta cauză, în fața Curții de A. C. și delegația de substituire nr. 43 din (...), din care rezultă că doamna avocat D. P. G. a împuternicit-o pe doamna avocat I. H. să se prezinte în substituirea sa în prezenta cauză, în fața Curții de A. C.
Curtea constată că la data de (...), pârâtul intimat M. C.-N., prin P., a înregistrat la dosar o întâmpinare, în 2 exemplare, prin care solicită respingerea recursului ca nefondat și pe cale de consecință menținerea sentinței recurate ca temeinică și legală.
Instanța înmânează reprezentantei reclamantei recurente un exemplar din întâmpinarea pârâtului intimat M. C.-N., prin P.
Raportat la conținutul adresei a cărui copie se află la f. 55 din dosarul instanței de fond, prin care P. M. C.-N. - D. F. I. de S. a comunicat instanței de fond că imobilul situat în C.-N., str. Brașov nr. 35 este revendicat de către numita C. L. L., iar din evidențele Serviciului Juridic
Contencios nu reiese existența vreunui proces pe rol referitor la imobilul mai sus menționat, Curtea pune în vedere reprezentantei reclamantei recurente să precizeze dacă are cunoștință despre faptul că alte persoane în afara reclamantei recurente au revendicat imobilul mai sus menționat în temeiul L. nr. 1..
Reprezentanta reclamantei recurente arată că are cunoștință despre faptul că imobilul situat în C.-N., str. Brașov nr. 35 este revendicat doar de reclamanta C. L. L. și de asemenea, arată că nu are de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat.
Nemaifiind de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat,
Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul reprezentantei reclamantei recurente în susținerea recursului care formează obiectul prezentului dosar.
Reprezentanta reclamantei recurente solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și modificarea în totalitate a sentinței recurate în baza art. 304 pct. 9 C.pr.civ., în sensul admiterii acțiunii formulate de reclamantă, pentru motivele dezvoltate pe larg în memoriul de recurs, pe care le susține verbal și de asemenea, arată că nu solicită cheltuieli de judecată în recurs.
Reprezentanta reclamantei recurente arată că, în esență, instanța de fond a respins acțiunea reclamantei pentru că reclamanta nu a făcut dovada calității de persoană îndreptățită la acordarea de măsuri reparatorii în baza L. nr. 10/2011 pentru imobilul situat în C.-N., str. Brașov nr. 35, însă ea consideră că instanța de fond a dat o interpretare greșită a dispozițiilor art. 4 alin. 3 din L. nr. 1., conform cărora reclamanta avea posibilitatea să solicite restituirea imobilului în litigiu printr-o notificare, respectiv printr-o cerere formulată în baza L. nr. 1..
De asemenea, reprezentanta reclamantei recurente arată că instanța de fond, prin hotărârea pronunțată în cauză, a arătat că în speță își găsesc aplicarea dispozițiile art. 696 și art. 700 C.civ., însă ea consideră că în situația în care în cauză s-ar fi aplicat dispozițiile art. 4 alin. 3 din L. nr. 1., nu mai aveau aplicare dispozițiile art. 696 și art. 700 C.civ. și de asemenea, arată că la momentul când antecesoarea reclamantei recurente a renunțat la succesiune, imobilul situat în C.-N., str. Brașov nr. 35 nu se afla în patrimoniul succesoral, astfel încât, instanța poate avea în vedere faptul că antecesoarea reclamantei recurente a renunțat la succesiune doar cu privire la bunurile care se aflau în patrimoniu succesoral la data deschiderii succesiunii.
Reprezentanta reclamantei recurente solicită instanței să aibă în vedere contextul social în care s-a făcut această renunțare la succesiune, precum și declarația autentificată sub nr. 55/(...) la B. G. G.-S., prin care reclamanta C. L.-L. declară că a acceptat succesiunea după defunctul său unchi S. T..
De asemenea, reprezentanta reclamantei recurente arată că prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâtul intimat M. C.-N., prin P. reia aceleași apărări ca și la fondul cauzei.
În ceea ce privește întâmpinarea pârâtului intimat M. C.-N., Curtea constată că această întâmpinare a fost depusă la dosar cu nerespectarea prevederilor art. 308 alin. 2 C.pr.civ., respectiv a fost depusă la dosar cu mai puțin de 5 zile înaintea termenului de judecată, astfel încât, sancțiunea este neluarea ei în seamă, însă Curtea va considera apărările din întâmpinare ca și concluzii scrise.
C U R T E A :
Prin sentința civilă nr. 264 din 16 martie 2011 a T.ui C. pronunțată în dosarul nr. (...) s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a M. C.- N. invocată de acesta și s-a respins acțiunea civilă extinsă, formulată de reclamanta C. L.-L., în contradictoriu cu M. C.-N. ȘI P. M. C.-N., având ca obiect L. 1..
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin dispoziția 5187/(...) emisă de P. Mun C.-N. s-a respins notificarea
2180/2001 formulată de reclamantă pentru imobilul înscris inițial în CF
9589 nr.top 1662 situat în C.-N., str. Brasov, nr. 35.
Pentru a pronunța această dispoziție s-a motivat că reclamanta nu face dovada calității de moștenitoare a foștilor proprietari tabulari ai imobilului revendicat.
Potrivit extrasului CF nr.9589 C. asupra imobilului teren și construcție înscris pe parcela cu nr. top 1662 proprietari tabulari sub B 1 și 2 au fost înscriși S. T. și soția născută Bozga Ș..
Imobilul a fost preluat in baza Decretului 32/1950 cu titlu de naționalizare in favoarea S.ui Român
Din actele de stare civilă depuse de reclamantă rezultă că S. T. a decedat la data de (...). La data decesului acestuia a rămas în viață S. L., soție, decedată la rândul său la data de (...).
S. T. a avut ca soră pe S. E., căsătorită C., decedată în anul 1980.
C. E. a avut o singură fiică, reclamanta.
Reclamanta justifica calitatea de moștenitor doar a unchiului său S.
T., nu și a soției acestuia S. Ș., având în vedere regulile devoluțiunii legale reglementate de C. C.
Instanța de fond a pus în discuția părților și a dispus efectuarea uneia drese către Camera Notarilor P.i C., care a comunicat copiile certificatelor de moștenitor 8. prin care s-a dezbătut masa succesorală după S. T. și certificat de moștenitor 8., prin care s-a dezbătut masa succesorală după S. Ș. A. soția lui S. T. .
Prin certificatul de moștenitor 8. s-a stabilit calitatea de unic moștenitor a defunctului S. T. a soției S. Ș. A. soție supraviețuitoare și moștenitoare testamentară reținându-se că prin declarații autentice notariale, inclusiv a lui C. E., frați și surorile defunctului au renunțat la moștenire.
T. a constatat că reclamanta nu justifică calitatea de moștenitoare după mătușa sa S. Ș. A., prin certificatul de moștenitor 8., stabilindu-se calitatea de moștenitor a acesteia în favoarea altor persoane.
Susținerile reclamantei că în cuprinsul certificatului de moștenitor nu s-a avut în vedere imobilul, obiect al notificării sale, au fost apreciate de tribunal ca neavând relevanță.
T. a apreciat însă relevant faptul că prin declarație autentică cuprinsă în certificatul de moștenitor antecesoarea sa, a pierdut calitatea de moștenitoare a fratelui său și nu mai justifică calitatea de persoană îndreptățită în condițiile legii 1.
Faptul că mama sa a renunțat la succesiunea fratelui său, nu justifică admiterea cererii chiar dacă dezbaterea succesiunii nu a avut loc și cu privire al imobilul în litigiu.
În acest sens, sunt și interpretările Înaltei Curți de C. și Justiție, în
D. RIL 1., tot cu privire la aplicarea unei legi de retrocedare a bunurilor confiscate de regimul anterior, care a stabilit că potrivit dispozițiilor art. 696 din C. civil, eredele care renunță la succesiune este considerat că nu aavut niciodată această calitate, titlul de moștenitor fiind desființat cu efect retroactiv, moștenitorul fiind considerat ca o persoană străină de moștenire.
De aceea, cel care renunță la succesiune nu intră în categoria persoanelor care sunt moștenitori, el neputând dovedi această calitate întrucât, în acest caz, nu este vorba de neacceptarea succesiunii în condițiile art. 700 din C. civil și care este doar prezumat de lege ca renunțător, ci, dimpotrivă, se dovedește cu certitudine (declarație notarială) că nu este moștenitor, dat fiind faptul că a renunțat expres la succesiune.
Prin efectul renunțării, moștenitorul este socotit că nu a fost niciodată moștenitor, iar vocația sa succesorală este retroactiv desființată.
Regula indivizibilității patrimoniului succesoral conferă același caracter indivizibil și opțiunii succesorale care nu poate fi condiționată de aspectul cantitativ al patrimoniului succesoral. R. vizează atât bunurile existente în succesiune la data decesului, cât și cele care, eventual, ar intra în succesiunea respectivă.
Raportat la această constatare, tribunalul a apreciat că nu mai există nici un interes din partea reclamantei în a se analiza și pronunța asupra cererii formulată de reclamantă, având ca obiect constatarea preluării imobilului de către S. Român fără titlu.
Pentru aceste considerente, tribunalul, în temeiul art. 26 din L. nr.
1., apreciind că reclamanta nu a făcut dovada calității sale cerută de dispozițiile L. nr.1., a respins acțiunea civilă extinsă, formulată de reclamanta C. L.-L., în contradictoriu cu M. C.-N. și P. M. C.-N. având ca obiect L. nr. 1..
Împotriva acestei sentințe, reclamanta C. L.-L. a declarat recurs, în termen legal, solicitând instanței admiterea acestuia, modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată, precum șiobligarea pârâtului intimat la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea recursului, reclamanta a învederat instanței că hotărârea criticată este nelegală, fiind dată cu aplicarea greșită a legii, motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C.pr.civ.
În opinia reclamantei recurente, obiect al acceptării sau renunțării îl reprezintă doar drepturile și bunurile care se află legal în patrimoniul defunctului la data exprimării opțiunii succesorale.
În speță, în anul 1969, la data întocmirii certificatului de moștenitor nr. 8. când defuncta C. E. și-a exprimat opțiunea de renunțarea la succesiunea după defunctul S. T., imobilul în litigiu nu se găsea în patrimoniul defunctului deoarece era întabulat ca proprietar S. Român, astfel încât antecesoarea reclamantei nu a renunțat la succesiune.
Instanța de fond a dat o interpretare greșită dispozițiile art. 4 alin. 3 din L. nr. 1., deoarece prevederile conținute în art. 696 și art. 700 C.civ., cu caracter general, nu își găsesc aplicarea conform principiului de drept specialia generalibus derogant. Prin notificarea nr. 2180/(...) prin care reclamanta a solicitat restituirea în natură a imobilului în litigiu, reclamanta a înțeles să accepte succesiunea celor doi defuncți.
În mod greșit instanța de fond a reținut că reclamanta nu justifică calitatea de moștenitor după defuncta S. Ș. A. deoarece descendenții renunțătorului pot veni la moștenire în nume propriu în condițiile art. 698
C.civ., astfel încât în virtutea dreptului de acrescământ, partea renunțătorului profită coerezilor care au acceptat succesiunea.
Pârâtul intimat M. C.-N., prin întâmpinare, a solicitat respingerearecursului ca nefondat și, în consecință, menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică (f.10).
În susținerea poziției procesuale, pârâtul intimat a arătat că în mod corect și cu respectarea dispozițiilor legale, tribunalul a reținut că reclamanta nu justifică calitatea de moștenitoare, având în vedere principiul indivizibilității patrimoniului succesoral.
Pârâtul intimat, P. M.-N., deși legal citat, nu și-a delegat reprezentantîn instanță și nu a depus întâmpinare prin care să-și exprime poziția procesuală.
Analizând sentința criticată prin prisma motivelor de recurs invocate și a apărărilor formulate Curtea, în temeiul art. 3041 C.pr.civ., reține următoarele:
Prin notificarea înregistrată sub nr. 2180/(...) la B. C. M. și expediată Primăriei mun. C.-N., reclamanta C. L.-L. a solicitat restituirea în natură a imobilului situat în C.-N., str. Brașov, nr. 35, înscris în CF nr. 9589, nr. top. 1662 constând din casă și teren, iar în cazul în care restituirea în natură nu este posibilă, acordarea de despăgubiri bănești conform L. nr. 1.. În cuprinsul notificării, reclamanta a arătat că este moștenitoare legală a proprietarilor tabulară S. T. și Ș. care au decedat, în calitate de nepoată de frate (f.7-8 dosar fond)
Prin Dispoziția nr. 5187/(...) emisă de P. mun. C.-N. s-a respins notificarea nr. 2180/(...) formulată de reclamantă pentru imobilul înscris inițial în CF nr. 9589, nr.top. 1662, situat în C.-N., str. Brașov, nr. 35, deoarece revendicatoarea nu a făcut dovada calități de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii prevăzute de L. nr. 1., nefăcând dovada calități de moștenitoare după foștii proprietari tabulari ai imobilului (f.5 dosar fond).
Conform C. nr. 9589 C., A+1, nr. top. 1662 constând din casă, curte și grădină în situat în str. A. Mureșeanu, nr. 55, în suprafață de 252 stjp. a fost întabulat dreptul de proprietate, în părți egale, în favoarea lui S. T. și soția născută Bozga Ș. prin încheierea de C. nr. 3649/(...) (f.9-13 dosar fond).
În baza Decretului nr. 92/1950 privitor la naționalizarea unor imobile și a extrasului din tabelul anexă, asupra imobilul mai sus arătat, s-a întabulat dreptul de proprietate, cu titlu de drept naționalizare, în favoarea S.ui Român, în administrarea Sfatului P.ular al orașului C.
Ulterior, prin încheierea de CF nr. 98/(...), în baza planurilor de împărțire pe apartamente, imobilul mai sus menționat s-as dezlipit din C. nr. 9589 și s-a împărțit în: imobilul cu nr.top.nou 1662/1 constând în casă și teren în suprafață de 157 mp. transcris în CF col.nr. 1. și imobilul cu nr.top. nou 1662/2, teren în str. Brașov, nr. 35, în suprafață de 750 mp., transcris în CF nr. 1., în favoarea S.ui Român și în administrarea operativă a mun.C.-N..
În consecință, imobilul mai sus descris a fost preluat în mod abuziv de S. Român și face obiectul L. nr.1., conform prevederilor art.2 lit.a din acest act normativ.
S. T. a decedat la data de 0(...), așa cum rezultă din certificatul de deces anexat la f.19 din dosar fond.
Conform certificatului de moștenitor nr. 867/(...) emis de N. de S. J. C., moștenitoarea defunctului S. T. este S. Ș. A., în calitate de soție supraviețuitoare și moștenitoare testamentară. În cuprinsul acestui act semenționează că au renunțat la succesiune - sunt decăzuți din succesiune conform art. 700 C.civ.-, numiții: S. N., S. I., C. E., M. M., H. M. și S. Ș., toți frați și surori ai defunctului. (f.143 dosar fond)
S. Ș. A. a decedat la data de (...), așa cum rezultă din certificatul de deces anexat la f.18 dosar fond.
Potrivit certificatului de moștenitor nr. 819/(...) emis de N. de S. J. C., moștenitorii defunctei S. Ș. A. sunt: Monda L., Bozga Macedon și Oros M. L., în calitate de legatari (f.146 dosar fond).
S. T. a fost fratele numitei S. E., căsătorită C., care a fost mama reclamantei și care a decedat la data de (...), așa cum reiese din actele de stare civilă anexate la f.13-16 dosar fond.
Art. 696 C.civ. prevede că eredele ce renunță este considerat că nu a fost niciodată moștenitor.
Așadar, titlul de moștenitor al renunțătorului este desființat cu efect retroactiv, moștenitorul fiind considerat ca o persoană străină de moștenire.
Potrivit art. 698 C,.civ., eredele renunțător nu poate fi reprezentat niciodată. Dacă renunțătorul este singur în gradul său, sau dacă coerezii săi renunță, copii lor vin la succesiune în virtutea propriului lor drept, pentru părți egale.
În consecință, partea renunțătorului profită coerezilor săi, fără voia lor, indiferent dacă acceptarea coerezilor s-a făcut înainte sau după renunțarea comoștenitorului, deoarece acceptarea succesiunii este indivizibilă. Dacă renunțătorul este singur în grad succesibil, moștenirea trece în cadrul devoluțiunii legale la moștenitorii subsecvenți.
În speță, așa cum s-a arătat, toți frații și toate surorile defunctului S. T., în calitate de colaterali privilegiați, au renunțat la succesiunea acestuia, prin declarații autentice date în fața fostului notariat de stat, astfel încât la succesiunea acestuia pe lângă soția supraviețuitoare S. Ș. A. are vocație concretă și reclamanta, descendenta renunțătoarei C. E., în calitate de nepoată de soră a defunctului, care vine în concurs cu soția supraviețuitoare.
Critica recurentei referitoare la faptul că obiect al renunțării îl reprezintă doar drepturile și bunurile care se află legal în patrimoniul defunctului la data exprimării opțiunii succesorale astfel încât antecesoarea sa nu a renunțat la succesiune cu privire la imobilul în litigiu, nu poate fi primită deoarece regula indivizibilității patrimoniului succesoral conferă același caracter indivizibil și actului juridic de opțiune succesorală care nu poate fi condiționat de aspectul cantitativ al patrimoniului succesoral. . la moștenire reprezintă manifestarea de voință a moștenitorului prin care acesta declară că înțelege a nu se folosi de drepturile succesorale pe care vocația sa i le conferă astfel încât renunțarea vizează atât bunurile existente în patrimoniul lui de cujus la data decesului, cât și cele care eventual ar intra în viitor în patrimoniul defunctului. În acest sens actul de opțiune succesorală este indivizibil deoarece succesibilul are dreptul să opteze între a renunța sau accepta moștenirea, dar în întregul ei, astfel încât nu are posibilitatea de a accepta o anumită parte a moștenirii și de a renunța la o altă parte.
Potrivit art. 4 alin. 3 și alin. 4 din L. nr. 1., succesibili care, după data de 6 martie 1945, nu au acceptat moștenirea sunt repuși de drept în termenul de acceptare a succesiunii pentru bunurile care fac obiectul prezentei legi. Cererea de restituire are valoare de acceptare a succesiunii pentru bunurile a căror restituire se solicită în temeiul prezentei legi. Decotele moștenitorilor legali sau testamentari care nu au urmat procedura prevăzută la C. III profită ceilalți moștenitori ai persoanei îndreptățite care au depus în termen cererea de restituire.
Prin urmare, reclamanta care nu a acceptat moștenirea defunctului
S. T., dar nici nu a renunțat la ea, prin formularea notificării în baza L. nr.
1., în temeiul textului legal mai sus citat, a fost de drept repusă în termenul de acceptare a succesiunii acestui defunct pentru imobilul situat în C.-N., str. Brașov, nr. 35, înscris inițial în CF nr. 9589 C., nr.top.1662, astfel încât în mod greșit tribunalul a făcut aplicarea prevederilor legale mai sus citate.
Așa cum s-a arătat, soția defunctului S. T. a decedat la data de (...), ulterior decesului defunctului ei soț, iar potrivit regulilor devoluțiunii legale a moștenirii, reclamanta nu justifică calitatea de moștenitoare a defunctei S. Ș. A. întrucât nu are vocație succesorală legală concretă și mai mult decât atât, conform certificatului de moștenitor, moștenitorii acesteia sunt alte persoane fizice decât reclamanta în calitate de legatari, astfel că soluția tribunalului este legală și corectă din acest punct de vedere.
Pentru aceste considerente de fapt și de drept, Curtea, în temeiul art. 312 alin. 1 și alin. 3 raportat la art. 304 pct. 9 C.pr.civ., va admite în parte recursul declarat de reclamanta C. L.-L. împotriva sentinței civile nr. 264 din 16 martie 2011 a T.ui C. pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o va casa în parte cu privire la soluția dată plângerii reclamantei având ca obiect calitatea reclamantei de persoană îndreptățită la acordarea de măsuri reparatorii în baza L. nr. 10/2011 pentru cota de proprietate a defunctului S. T., din imobilul situat în C.-N., str. Brașov, nr. 35, înscris inițial în CF nr. 9589 C., nr. top. 1662 și, în aceste limite va dispune trimiterea cauzei pentru rejudecare pe fond la Tribunalul Cluj, menținând restul dispozițiilor din sentință în ceea ce privește respingerea plângerii reclamantei având ca obiect constatarea calității de persoană îndreptățită după defuncta S. Ș. A..
În rejudecare, tribunalul va soluționa plângerea reclamantei ținând seama de calitatea de persoană îndreptățită la acordarea de măsuri reparatorii în baza L. nr.10/2011 pentru cota de proprietate a defunctului S. T., din imobilul situat în C.-N., str. Brașov, nr. 35, înscris inițial în CF nr. 9589 C., nr. top. 1662 și va decide dacă este posibilă restituirea în natură a imobilului litigios, iar în caz contrar, se va pronunța asupra măsurilor reparatorii solicitate de reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L.
D E C I D E :
Admite în parte recursul declarat de reclamanta C. L.-L. împotriva sentinței civile nr. 264 din 16 martie 2011 a T.ui C. pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o casează în parte cu privire la soluția dată plângerii reclamantei având ca obiect calitatea reclamantei de persoană îndreptățită la acordarea de măsuri reparatorii în baza L. nr. 10/2011 pentru cota de proprietate a defunctului S. T., din imobilul situat în C.-N., str. Brașov, nr.
35, înscris inițial în CF nr. 9589 C., nr. top. 1662 și, în aceste limite dispune trimiterea cauzei pentru rejudecare pe fond la Tribunalul Cluj.
Menține restul dispozițiilor din sentință în ceea ce privește respingerea plângerii reclamantei având ca obiect constatarea calității de persoană îndreptățită după defuncta S. Ș. (A.).
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 27 mai 2011.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
C.-M. CONȚ I.-D. C. A.-A. P.
GREFIER, A. A. M.
Red.A.A.P. Dact.H.C./3 ex./(...) Jud.fond: D.T..
| ← Decizia civilă nr. 2469/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 197/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
