Decizia civilă nr. 277/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 277/A/2011
Ședința 23 septembrie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE : I. D. C.
JUDECĂTOR : M. C. V.
GREFIER : A. B.
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, în rejudecare după casare prin D. civilă nr. 5209 din 06 mai 2009, pronunțată în dosarul nr. (...) al Înaltei Curți de C. și Justiție, a deciziei civile nr. 1. din 04 aprilie 2008, pronunțată de Curtea de A. C., în dosarul nr. (...), apelul declarat de către reclamanții V. G. V., V. F. și V. R. M., precum și apelul declarat de către P. M. C.-N., împotriva sentinței civile nr. 757 din 7 noiembrie 2007 a T. C., pronunțată în dosarul nr. (...), având ca obiect acțiune în baza L. nr. 1..
Mersul dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 16 septembrie 2011, când s- a dispus amânarea pronunțării asupra recursului pentru data de azi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 757/(...) pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...) s-a admis în parte plângerea formulată de petenții V. G. V., V. F., V. R. M. împotriva pârâților P. M. C.-N. și C. pentru A. L. nr.
1. și în consecință, s-a anulat în parte Dispoziția nr. 2444/(...) emisă de
P. M. C.-N.
S-a dispus restituirea în natură pe seama petenților a suprafeței de 971 mp teren identificat în planul de situație aflat la fila 112, ca fiind între punctele A-B-C-D-E-F-G-H-J-K-M-L, respectiv:
- 109 mp din nr. top 21193/1/(...)3/2/1/1, din C.F. 185 C.;
- 373 mp din nr. top.21193/1/3 din C.F. 31327 C.;
- 299 mp din nr. top 21193/1/2 din C.F. 31327 C.;
- 190 mp din nr. top 21193/1/1, din C.F. 31327 C. conform expertizei efectuate de ing. G. T. și care face parte integrantă din hotărâre.
S-a dispus acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale, pentru suprafața de 1709 mp. teren.
S-au menținut dispozițiile în ce privește art. 2-5.
S-a respins cererea privind acordarea unui alt teren in compensare.
S-a respins cererea privind despăgubiri pentru instalații și împrejmuire.
S-a respins cererea privind stabilirea servituții de trecere.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a stabilit faptul că petenții au notificat P. municipiului C.-N., la data de (...), solicitând restituirea in natură si respectiv măsuri reparatorii prin echivalentpentru imobilul cu nr. top. 21193/(...)3/1/2 si 21193/1/3 - teren în suprafață totală de 2484 mp și pentru drumul de servitute cu nr. top.
21193/1/4/1 si 21193/2/1/1 în suprafață de 196 mp. S. solicitată in natură a fost de 792 mp iar pentru diferența de 1692 mp., ocupată de blocuri, trotuare și construcții, s-au solicitat despăgubiri. Totodată, au fost pretinse despăgubiri și pentru instalațiile încorporate în sol, respectiv pentru împrejmuirea preluată.
Prin Dispoziția nr. 2/444/(...) emisă de P. municipiului C.-N., s-a dispus restituirea în natură a suprafeței de 238 mp situat pe str. D.
84-86, sub condiția restituirii sumei reprezentând despăgubiri acordate la expropriere, actualizate. Pentru restul terenului expropriat
- în suprafață de 2442 mp. - s-au propus despăgubiri, acordate în condițiile legii speciale.
În urma analizei și sintezei probelor care au fost administrate în cauză (înscrisuri, proba cu expertiza tehnică judiciară), tribunalul a apreciat că varianta propusă de expert, respectiv restituirea în natură a suprafeței de 971 mp teren neafectat de construcții și instalații, liber de orice sarcini și în limitele arătate de expert, este cea corectă și reală.
Varianta în care s-a propus restituirea suprafeței de 1038 mp. nu este obiectivă și reală pentru că în această variantă punctele D-E se identifică cu traseul conductei de gaz și canalizare, iar punctele E-F au fost trasate artificial pentru a mări frontul la stradă al parcelei.
Este fără îndoială că terenul a fost preluat abuziv, este situat intravilan și nu a fost restituit până în prezent.
Susținerile pârâtului privind existenta unui punct gospodăresc pe terenul solicitat nu au fost dovedite.
In ce privește apartenența terenului la domeniul public, această împrejurare nu împiedică restituirea în natură, având în vedere data la care imobilul a fost cuprins în inventarul bunurilor care aparțin domeniului public.
În ceea ce privește terenul în suprafață de 1709 mp., care nu poate fi restituit în natură, pentru acesta urmează să se acorde despăgubiri în condițiile legii speciale, iar sub acest aspect prevederile cuprinse la art. 2-5 din dispoziția atacată trebuie menținute.
Instanța a considerat că cererea petenților privind acordarea unui alt teren in compensare nu poate fi primită, întrucât parcela solicitată are o suprafață mult mai mare decât suprafața nerestituită în natură, iar pârâtul, ca proprietar al imobilului, nu a optat pentru această modalitate, conform copiei anunțului făcut de Primăria Cluj- Napoca.
Petenții au solicitat si despăgubiri pentru instalația de apă, canalizare, două cămine de vizitare si gardul demolat.
Această cerere este si ea neîntemeiată deoarece Legea 1. se referă la măsuri reparatorii pentru imobilele preluate si care, conform art. 6 înseamnă terenuri cu sau fără construcții dar si bunurile mobile devenite imobile prin incorporare in aceste construcții.
Reclamanții nu au formulat o cerere expresă pentru crearea unei servituți de trecere spre terenul restituit in natură, dar din conținutul motivelor dezvoltate - punctul C rezultă că se solicită o asemene servitute.
Prin aceeași expertiză s-a arătat că servitute a de trecere din str. D. către terenul ce a fost întotdeauna în proprietatea reclamanțilorface obiectul dosarului 4. al T. C., dosar in care s-a propus si o servitute către terenul ce urmează a fi restituit in natură.
Întrucât reclamanții nu au formulat o cerere expresă privitoare la stabilirea unui drept de servitute de trecere, soluționarea acestei urmează să se facă într-un dosar distinct.
Prin decizia civilă nr. 1./(...) a C. d e A. C. pronunțată în dosar nr.
(...), s-a admis în parte apelul declarat de reclamanții V. G. V., V. F., V. R. M. împotriva sentinței civile nr. 757 din 7 noiembrie 2007 a T. C., pronunțată în dosar nr. (...) care a fost schimbată, în parte, în sensul că au fot obligați pârâții să propună acordarea unor despăgubiri reclamanților în condițiile T. VII din Legea nr. 2. și pentru următoarele bunuri: instalația de apă, instalația de canalizare, două cămine de vizitare și gard din lemn, încorporate imobilului teren preluat de stat prin expropriere, situat administrativ în C.-N., str. D. nr. 84-86, evidențiat în CF 17907 cu nr. top
21193/(...)3/(...)3/(...)3/1/(...)3/2/1/1, având în vedere despăgubirile încasate la expropriere.
Au fost păstrate celelalte dispoziții ale sentinței.
S-a respins ca nefondat apelul declarat de P. M. C.-N. în contra aceleiași hotărâri.
Pentru a pronunța această decizie, curtea a reținut următoarele:
Corespunde realității faptul că prin notificarea formulată la data de 20 iunie 2001 și înregistrată cu nr. 213/2001, reclamanții V. G., V. F. A. și V. R. M., în calitate de moștenitori ai defunctului proprietar tabular V. F., au solicitat măsuri reparatorii aferente terenurilor preluate în mod abuziv de stat, respectiv: 2484 mp teren identificat cu nr. top. 21193/(...)3/1/2 și 21193/1/3 și 196 mp teren identificat cu nr. top. 21193/1/4/1 și 21193/2/1/1, având categoria de folosință „. de servitute";. Reclamanții au precizat că solicită restituirea în natură a parcelei libere de construcții, în suprafață de 792 mp și despăgubiri bănești pentru diferența rămasă, precum și pentru instalațiile și gardul, care au fost preluate împreună cu terenul, după cum urmează: instalația de apă (48 ml), instalația de canalizare (48 ml), cămine de vizitare în incinta imobilului (2 buc.), gard din lemn (105 ml), edificat în partea estică a terenului.
La data de 26 august 2005, reclamanții au trimis o nouă notificare, prin care solicită restituirea în natură a suprafeței de 992 mp și despăgubiri bănești aferente diferenței de teren, instalațiilor de apă, canalizare și gardului din lemn.
Prin dispoziția emisă de P. municipiului C.-N. cu nr. 2444/(...) s- a dispus restituirea în natură, în favoarea reclamanților, a terenului în suprafață de 238 mp, situat administrativ în str. D. nr. 84-86, evidențiat în CF 17907, cu nr. top. 21193/(...)3/(...)3/(...)3/1/4/1 și
21193/2/1/1. Totodată, s-a propus acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale, respectiv T. VII al L. nr. 2. pentru diferența de
2442 mp teren din totalul suprafeței de 2484 mp teren, preluat de stat prin expropriere..
Actele de stare civilă anexate notificării, precum și extrasele de carte funciară fac dovada indubitabilă a calității reclamanților, aceea de persoane îndreptățite la măsuri reparatorii în baza L. nr. 1., a existenței și întinderii dreptului de proprietate pe care autorul comun al acestora l-a avut asupra imobilului teren cu privire la care se pretind măsuri reparatorii.
Prin raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat în cauză de ing. expert G. T., se concluzionează în sensul că este liberă și susceptibilă de restituire în natură o suprafață de 971 mp teren, din totalul corpului de proprietate pretins a fi restituit, pe acest teren fiind amplasate garaje în construcție provizorie, o parte din traseul rețelei electrice și a celui de canalizare, traseu care poate însă fi modificat, o alee betonată și o bordură din beton.
În același sens se pronunță expertul și prin răspunsul la obiecțiunile formulate de către C. tehnică pentru aplicarea L. nr. 1..
Potrivit dispozițiilor art. 11 alin. 3 din Legea nr. 1., republicată, în cazul în care construcțiile expropriate au fost integral demolate și lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupă terenul parțial, persoana îndreptățită poate obține restituirea în natură a părții de teren rămase liberă, pentru cea ocupată de construcții noi, autorizate, cea afectată servituților legale și altor amenajări de utilitate publică ale localităților, măsurile reparatorii urmând a se stabili în echivalent.
Norma permite aplicarea prin analogie a dispozițiilor art. 10 alin. 3, 4, 5 și 6.
Potrivit dispozițiilor art. 10 alin. 3, se vor restitui în natură terenurile pe care s-au ridicat construcții neautorizate în condițiile legii, precum și construcții ușoare sau demontabile.
Potrivit dispozițiilor art. 10 pct. 4 din Normele metodologice de aplicare unitară a L. nr. 1., aprobate prin H. nr. 2., se instituie obligativitatea restituirii în natură a terenurilor, în ipoteza în care pe acestea se află construcții ușoare sau demontabile (garaje, chioșcuri și altele asemenea), chiar dacă amplasarea acestora a fost autorizată
(construcțiile care au acest regim se amplasau, potrivit legii, numai pentru o perioadă determinată, autorizația fiind una temporară).
În cuprinsul art. 10 pct. 3 din normele metodologice este determinat înțelesul sintagmei „amenajări de utilitate publică ale localităților urbane și rurale"; precizându-se că legiuitorul a avut în vedere toate acele suprafețe de teren supuse unor amenajări care servesc nevoilor comunității, și anume căi de comunicație, dotări tehnico-edilitare subterane, amenajări de spații verzi din jurul blocurilor de locuit, parcuri și grădini publice, piețe pietonale.
În speță, prima instanță a făcut o judicioasă aplicare a textelor normative evocate mai sus, apreciind în mod temeinic că este posibilă restituirea în natură a unei suprafețe determinate de 971 mp teren, ocupată exclusiv de garaje, respectiv construcții demontabile în înțelesul legii, în jurul cărora există o alee betonată.
Este adevărat că expertul reține faptul că parcela identificată pentru a putea fi restituită în natură este afectată de o porțiune din traseul liniei electrice și ale rețelei de canalizare, pe o porțiune scurtă, însă se constată că acesta nu reprezintă un impediment real pentru o restituire în natură, fiind posibilă modificarea traseului indicat.
Cu referire la servitutea de trecere, în mod corect tribunalul a constatat că reclamanții nu au formulat o cerere expresă în acest sens, cerere care de altfel ar avea caracterul unei acțiuni de drept comun de natură să atragă competența unei alte instanțe, nicidecum a secției civile a tribunalului, învestită printr-o normă imperativă de competență specială. Se reține totodată împrejurarea că stabilirea unui drept de trecere face obiectul dosarului civil nr. 4., în curs de soluționare pe rolul T. C.
Prima instanță a omis însă a se pronunța cu privire la pretențiile reclamanților, referitoare la acordarea unor măsuri reparatorii în echivalent pentru instalațiile și împrejmuirea, preluate odată cu terenul, cu toate că o astfel de cerere a fost formulată prin notificare adresată P. municipiului C.-N., în condițiile L. nr. 1., așa după cum s-a arătat mai sus.
În aceste circumstanțe, instanța de apel a procedat la o suplimentare a probatoriului, reclamanții justificându-și pretențiile prin înscrisuri și declarația martorului A. I. A., potrivit foii de sarcini a colii funciare nr. 17907 C., sub C+2 se înscrie un drept de ipotecă asupra porțiunii de sub B 4 a proprietarului V. Francsic, în favoarea Uzinelor de Apă și C. ale M. C., pentru suma de 320 lei taxă de apă și canal, planurile de situație, detaliul gardului și detaliu de montare a apometrului, relevă cu certitudine faptul că imobilul a beneficiat de instalațiile de apă și canalizare, fiind totodată împrejmuit cu un gard.
Martorul A. Iuliu a declarat în fața instanței că a deținut un imobil în vecinătatea celui care a aparținut reclamanților și cunoaște faptul că la data preluării prin expropriere, terenul în litigiu era împrejmuit parțial, la frontul de la stradă existând un gard din lemn, respectiv construit din stâlpi din lemn și șipci, pe o lungime de cel mult
40 ml. De asemenea, o porțiune a curții era împrejmuită pe două laturi cu un gard din lemn, cu o lungime de aproximativ 2. ml.
Martorul a arătat că imobilul avea instalație de apă, instalație de canalizare și cămin de vizitare, iar după preluare gardul a fost rupt și ars, astfel încât nu s-a putut recupera nimic din materialul lemnos și nici din materialele încorporate în instalațiile de apă și canalizare.
Potrivit dispozițiilor art. 6 alin. 1 și 2 din Legea nr. 1., prin imobile, în sensul prezentei legi, se înțeleg terenurile cu sau fără construcții, precum și bunurile mobile devenite imobile prin încorporare. M. reparatorii privesc și instalațiile preluate odată cu imobilul, indiferent de destinația acestuia.
Reclamanții sunt așadar îndreptățiți la măsuri reparatorii aferente instalațiilor de apă și canalizare încorporate în imobilul teren preluat de stat prin expropriere, precum și gardului împrejmuitor, construit din lemn, atâta timp cât au dovedit cu certitudine existența acestor bunuri la momentul preluării terenului de către stat.
Pentru cele ce preced văzând și dispozițiile art. 296 C.pr.civ. curtea a respins ca nefondat apelul pârâtului și a admis în parte apelul reclamanților.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termen legal pârâtul, iar prin decizia civilă nr. 5209/(...) a Înaltei Curți de C. și
Justiție s-a admis recursul declarat împotriva deciziei civile nr. 102/(...) a C. de A. C., care a fost casată și trimisă cauza aceleiași instanțe pentru rejudecare.
Instanța de recurs a reținut în esență că expertiza efectuată în cauză și schița terenului în litigiu aflat în dosarul administrativ constituit la nivelul unității administrativ-teritoriale sesizate cu notificarea, nu lămuresc, în raport de normele aplicabile raportului juridic litigios, existența / inexistența în cauză a unui impediment la restituirea bunului în natură și eventual, parte care poate fi restituită în natură în măsura în care s-ar constata ca reală susținerea pârâtului privind imposibilitatea de restituire a bunului, în tot sau în parte.
În considerarea celor arătate, s-a impus casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru suplimentarea probațiunii, inclusiv completarea lucrării de expertiză tehnică în vederea determinării cu rigurozitate a terenului liber ce poate fi restituit în natură, în accepțiunea legii speciale, scop în care vor fi solicitate și relații corespunzătoare de la instituțiile ce dețin rețelele de cablu menționate privind posibilitatea translatării acestora și limitele acestei translații.
Se vor verifica și celelalte susțineri ale pârâtului potrivit cărora pe terenul restituit s-ar afla platforma betonată mare, care are destinația de punct gospodăresc, aspect ce nu a fost supus dezbaterii în cauza dedusă judecății, deși a fost invocat.
Vor fi analizate și celelalte critici privind greșita acordare a măsurilor reparatorii prin echivalent în modalitatea despăgubirii pentru bunurile mobile considerate imobile prin destinație, urmând a se verifica susținerile privind includerea acestora în despăgubirea acordată la momentul exproprierii, ca și aptitudinea acestora de a se încadra în categoria menționată în raport de prev. art. 468 C. civil, care reglementează bunurile „imobile prin destinație";.
În rejudecare, dosarul s-a înregistrat pe rolul C. de A. C. sub nr.
(...).
Prin apelul declarat de reclamanți , aceștia au solicitat admitereaapelului și modificarea sentinței atacate, în parte, în sensul admiterii acțiunii introductive în întregime, astfel cum a fost ea formulată.
A.anții arată că terenul cu privire la care s-a propus acordarea de măsuri reparatorii în echivalent este ocupat în prezent de construcții demontabile, platforme betonate și alei.
Invocând caracterul devolutiv al apelului, apelanții apreciază că în mod neprocedural instanța nu a luat în considerare obiecțiunile formulate la raportul de expertiză tehnică judiciară, obiecțiuni care vizau și reglementarea accesului spre terenul retrocedat.
Solicită apelanții acordarea unui alt imobil în schimb, aferent terenului în suprafață de 278,4 mp, evidențiat în completarea la raportul de expertiză tehnică judiciară.
Totodată, solicită despăgubiri pentru instalațiile și împrejmuirea imobilului, bunuri care au fost expropriate odată cu terenul în litigiu, realizându-se astfel o justă și integrală reparație.
Se afirmă că obiecțiunile Comisiei tehnice pentru aplicarea L. nr.
1. nu puteau fi luate în considerare de către instanță, întrucât au fost făcute cu rea-credință și în disprețul legii. Practic, prin soluția propusă se realizează „o nouă expropriere";, printr-un abuz grav al comisiei de specialitate competentă în materie.
P. municipiului C.-N. solicită prin declarația de apel schimbareasentinței atacate în sensul respingerii acțiunii, ca neîntemeiată.
A.antul afirmă nelegalitatea sentinței, întrucât terenul în litigiu este situat într-o zonă sistematizată a orașului și face parte din inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public. Rapoartele întocmite în cauză relevă cu certitudine faptul că terenul expropriat de la antecesorul reclamanților nu poate fi restituit în natură, fiind teren traversat de utilități publice, aparținând domeniului public, pe acest imobil este amplasat un punct gospodăresc, platforma betonată este necesară ai bunei utilizări a imobilelor învecinate și aceste terenuri sunt cuprinse în domeniului public al municipiului C.-N., iar din punctde vedere urbanistic, parcelele restituite reclamanților nu pot fi construite.
Scopul pentru care terenul a fost expropriat a fost realizat în integralitatea sa, fiind în prezent destinat bunei funcționări a locurilor de locuințe construite în vecinătate. Relevantă este, în opinia apelantului, și împrejurarea că începând cu anul 2004 spațiul verde este întreținut și amenajat de către autoritatea administrativ-teritorială, astfel încât cetățenii municipiului să se bucure de un mediu ambiant corespunzător unui „oraș de 5 stele";.
Analizând apelurile prim prisma motivelor invocate, curtea
constată că sunt fondate în parte.
1. A.ul reclamanților:
Conformându-se îndrumărilor date prin decizia de casare, instanța de rejudecare a dispus efectuarea unor adrese către deținătorii rețelelor de utilități care traversează terenul în litigiu, către pârât pentru a comunica situația platformei betonate și a punctului gospodăresc amplasat pe teren, precum și întocmirea unor suplimente la rapoartele de expertiză inițiale, care să ia în considerare răspunsurile comunicate de către furnizorii de utilități, care dețin cabluri subterane.
Din răspunsul comunicat de către SC C. de Apă S. SA (f. 19, 59) reiese că rețeaua de canalizare existentă pe terenul din litigiu nu face parte din rețeaua publică de canalizare, ci este parte componentă a canalizării interioare, proprietate privată, iar din punct de vedere tehnic poate fi mutată pe un alt traseu.
Reiese din conținutul acestui răspuns că raportat la dispozițiile art. 10 pct. 3 din HG nr. 2., din punctul de vedere al furnizorului de apă / canalizare, terenul este susceptibil de restituit în natură.
Potrivit răspunsului furnizat de către SC F. de D. a E. E. - T. N.
(f. 22-24, 68, 154-174), pe terenul în litigiu există rețele electrice și echipamente energetice care pot fi mutate în condițiile art. 41 alin. 7 din Legea nr. 13/2007, arătându-se totodată că pentru linia electrică aflată în proprietatea acestei societăți - 0,4 Kv, trasată cu linie albastră pe schița de la fila 200 - este necesar un culoar pentru exploatare de 0,1 m.
În ceea ce privește aleea betonată, platforma de parcare, precum și platforma pentru punctul gospodăresc, pârâtul a arătat că aceste dotări au fost executate o dată cu blocurile și le deservesc pe acestea (f.
64).
Referitor la aceeași platformă betonată, s-a arătat că aceasta constituie singurul acces auto în caz de forță majoră, singurul acces pentru intervențiile necesare efectuării de reparații la fațadele nordică și vestică a blocului nr. 90, singurul acces la grupul gospodăresc și accesul auto și pietonal la proprietățile private, situate din punct de vedere administrativ pe str. U. nr. 4, respectiv D. nr. 88.
S-a arătat totodată că planurile de sistematizare întocmite pe terenurile expropriate nu au prevăzut și nu prevăd construcții provizorii, prin urmare, garajele construite nu au fost prinse în planurile de sistematizare.
Referitor la planurile de sistematizare originale, prin același răspuns pârâtul a arătat că nu le deține.
Același răspuns - în sensul că nu deține planul inițial de sistematizare elaborat înainte de anul 1989, pentru zona Cartierului
Grigorescu, în care este situat și imobilul de pe str. D. nr. 84-86 - a fost comunicat și de către D. de U. și D. U. din cadrul P. mun. C.-N. (f.
89), de către C. J. C. (f. 105), care a arătat că decretul de expropriere care a operat în zonă nu conține planuri de sistematizare și nici alte planșe din care să reiasă dacă în zona respectivă erau prevăzute locuri de parcare.
Tot în considerarea celor statuate prin decizia de casare, s-a dispus efectuarea unui supliment al raportului de expertiză de evaluare a bunurilor mobile, imobile prin destinație (f. 97 - 100), precum și a terenului cu luarea în considerarea acelorași bunuri (f. 44-46).
Din coroborarea tuturor acestor probe administrate reiese că în absența planurilor inițiale de sistematizare este posibilă restituirea în natură a suprafeței de 1038 mp teren, potrivit completării la raportul inițial de expertiză tehnică judiciară (f. 121- 126 dosar fond), diminuată cu suprafețele de 10, respectiv 6 mp necesare exploatării celor două linii electrice - IP și 0,4 Kv.
La alegerea acestei variante instanța de apel a luat în considerare completarea la raportul inițial de expertiză tehnică judiciară întocmită în apel (f. 198 - 199), în cadrul căreia expertul desemnat a explicat de unde provine diferența de suprafață de teren între cele două rapoarte de expertiză. Inițial, experta a propus restituirea în natură a suprafeței de 971 mp, variantă agreată de către prima instanță, însă, ulterior, printr-o completare a propus spre restituire suprafața de 1038 mp, justificând această diferență prin următoarele aspecte, considerate ca pertinente de către instanța de apel: existența în plus a unei suprafețe de 13,18 m reprezentând distanța între pct. 147-146 de pe schiță, ambele aflate pe colțuri; existența în plus unei suprafețe de 1,36 mp între pct. C și D; a unei suprafețe de 1,05 mp între pct. A și B, distanța H-L de 51,74 ml și distanța L - 147 de 52,80 m, corespunzătoare planului conform CF.
Întrucât prin scăderea din această suprafață liberă de 1038 mp a traseului necesar exploatării și întreținerii celor două linii electrice, rămâne în final o suprafață liberă de 1022 mp, doar cu privire la aceasta, în temeiul art. 11 alin. 3 din Legea nr. 1. se va dispune restituirea în natură.
Pentru diferența de teren cu privire la care restituirea nu este posibilă, fiind ocupat de blocurile edificate în urma exproprierii și suprafețele de teren necesare exploatării acestora, însumând 1658 mp (cu includerea suprafeței totale de 16 mp necesară exploatării celor două linii electrice), pârâtul va fi obligat în baza art. 11 alin. 3 din Legea nr.1. să propună acordarea de despăgubiri în condițiile T. VII din Legea nr. 2..
Totodată, în condițiile în care pârâtul nu a făcut dovada că reclamanții au fost despăgubiți pentru bunurile mobile, devenite imobile prin destinație, ce au făcut și ele obiectul exproprierii, în baza art. 11 alin. 5 din Legea nr.1., pârâtul va fi obligat să propună acordarea de despăgubiri reclamanților în condițiile T. VII din Legea numărul 2. și pentru aceste bunuri în valoare de 33.225 lei: instalația de apă, instalația de canalizare, două cămine de vizitare și gard din lemn, încorporate imobilului teren preluat de stat prin expropriere, situat administrativ în C.-N., str. D., nr. 84-86, evidențiat inițial în CF
17907 C.-N. cu număr top 21193/(...)3/(...)3/(...)3/1/(...)3/2/1/1, având în vedere eventualele despăgubiri încasate la expropriere.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 296 Cod proc. civ. apelul reclamanților va fi admis în parte, iar hotărârea primei instanțe va fi schimbată, în sensul că va fi obligat pârâtul P. municipiului C.-N. să dispună restituirea în natură către reclamanți a terenului situat administrativ în C.- N., str. D. nr.84-86, evidențiat inițial în CF 17907 C.-N. cu număr top
21193/(...)3/(...)3/(...)3/1/(...)3/2/1/1, potrivit expertizei întocmită în cauză de expert G. T. (fila 200 dosar apel rejudecare și fila 121 și 124 dosar fond), care se identifică cu:
- 200 mp din număr top 21193/1/1, din cf 31327 C.-N.
- 359 mp din număr top 21193/1/2, din cf 31327 C.-N.
- 365 mp din număr top 21193/1/3, din cf 31327 C.-N.
-114 mp din număr top 21193/1/(...)3/2/1/1, din cf 185 C.-N., mai puțin suprafața de 10 mp necesară exploatării liniei electrice de 10 kv și cea de 6 mp necesare liniei de IP evidențiate pe schița de la fila 200 apel rejudecare cu linia de culoare albastră, respectiv culoare galbenă, cu o lățime de 0,1 m pe teren, terenul restituit în natură reclamanților având suprafața totală de 1.022 mp.
Va obliga pârâtul P. mun. C.-N. să propună acordarea de despăgubiri reclamanților în condițiile T. Vii din Legea nr. 2. pentru restul suprafeței de 1658 mp din terenul înscris inițial în CF 17907 C.-N. cu număr top 21193/(...)3/(...)3/(...)3/1/(...)3/2/1/1.
Va obliga pârâtul P. mun. C.-N. să propună acordarea de despăgubiri reclamanților în condițiile T. VII din Legea numărul 2. și pentru următoarele bunuri în valoare de 33.225 lei: instalația de apă, instalația de canalizare, două cămine de vizitare și gard din lemn, încorporate imobilului teren preluat de stat prin expropriere, situat administrativ în C.-N., str. D., nr. 84-86, evidențiat inițial în CF 17907 C.-N. cu număr top
21193/(...)3/(...)3/(...)3/1/(...)3/2/1/1, având în vedere despăgubirile încasate la expropriere.
2. A.ul pârâtului:
Raportat la soluția pronunțată cu privire al apelul reclamanților, sub aspectul exceptării de la restituirea în natură a suprafeței de teren necesară exploatării liniilor electrice care traversează terenul în litigiu și apelul declarat de pârât este admisibil în parte. Și pârâtul, prin calea de atac promovată, a criticat hotărârea primei instanțe arătând că restituirea în natură a terenului nu este posibilă, terenul fiind traversat de utilități ( cablu electric subteran) aparținând domeniului public.
Dând eficiență acestei critici, așa cum s-a arătat cu ocazia soluționării apelului declarat de reclamanți, instanța a scăzut din terenul cu privire la care a dispus restituirea în natură, suprafața de 16 mp, ținând seama astfel de suprafața necesară exploatării celor două cabluri electrice care traversează terenul în litigiu.
Celelalte critici invocate în apelul declarat de pârât nu sunt fondate, urmând a fi respinse:
Cu privire la punctul gospodăresc și platforma betonată nu s-a făcut dovada că edificarea acestora ar fi fost cuprinsă în planul inițial de sistematizare, iar faptul că terenul aparține domeniului public al municipiului , nu împiedică restituirea sa în natură. Legea nr. 1. nu conține prevederi prohibitive sub acest aspect, fiind obligatorie, din perspectiva art. 1 alin. 1 din Legea nr. 1. restituirea imobilelor libere, chiar în situația în care aparțin domeniului public.
Pentru considerentele arătate, în baza art. 296 Cod proc. civ. și apelul declarat de pârât va fi admis în parte.
În temeiul art. 274 alin. 1 Cod proc. civ., în limitele admiterii căii de atac promovate de către reclamanți, pârâtul va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată parțiale în apel, în sumă de 2000 lei, reprezentând costul parțial al expertizelor dispuse în apel - 490 lei (f. 39), 1120 lei ( f. 42), 210 lei ( f. 86),
350 lei ( f. 197).
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE L.
D E C I D E:
Admite în parte apelurile declarate de reclamanții V. G. V., V. F. și V. R. M. și de pârâtul P. M. C.-N. împotriva sentinței civile numărul 757 din 7 noiembrie 2007 a T. C., pronunțată în dosarul numărul (...) pe care o schimbă în parte, în sensul că:
Obligă pârâtul P. municipiului C.-N. să dispună restituirea în natură către reclamanți a terenului situat administrativ în C.-N., str. D. nr.84-86, evidențiat inițial în CF 17907 C.-N. cu număr top
21193/(...)3/(...)3/(...)3/1/(...)3/2/1/1, potrivit expertizei întocmită în cauză de expert G. T. (fila 200 dosar apel rejudecare și fila 121 și 124 dosar fond), care se identifică cu:
- 200 mp din număr top 21193/1/1, din cf 31327 C.-N.
- 359 mp din număr top 21193/1/2, din cf 31327 C.-N.
- 365 mp din număr top 21193/1/3, din cf 31327 C.-N.
-114 mp din număr top 21193/1/(...)3/2/1/1, din cf 185 C.-N., mai puțin suprafața de 10 mp necesară exploatării liniei electrice de 10 kv și cea de 6 mp necesare liniei de IP evidențiate pe schița de la fila 200 apel rejudecare cu linia de culoare albastră, respectiv culoare galbenă, cu o lățime de 0,1 m pe teren, terenul restituit în natură reclamanților având suprafața totală de 1.022 mp.
Obligă pârâtul P. mun. C.-N. să propună acordarea de despăgubiri reclamanților în condițiile T. Vii din Legea nr. 2. pentru restul suprafeței de
1658 mp din terenul înscris inițial în CF 17907 C.-N. cu număr top
21193/(...)3/(...)3/(...)3/1/(...)3/2/1/1.
Obligă P. mun. C.-N. să propună acordarea de despăgubiri reclamanților în condițiile T. VII din Legea numărul 2. și pentru următoarele bunuri în valoare de 33.225 lei: instalația de apă, instalația de canalizare, două cămine de vizitare și gard din lemn, încorporate imobilului teren preluat de stat prin expropriere, situat administrativ în C.-N., str. D., nr. 84-86, evidențiat inițial în CF 17907 C.-N. cu număr top
21193/(...)3/(...)3/(...)3/1/(...)3/2/1/1, având în vedere despăgubirile încasate la expropriere.
Menține restul dispozițiilor sentinței atacate.
Obligă pârâtul P. mun. C.-N. să plătească reclamanților V. G. V., V. F.
și V. R. M. suma de 2.000 lei cheltuieli de judecată parțiale în apel.
D. este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Dată și pronunțată în ședința publică din 23 septembrie 2011.
PREȘEDINTE
JUDECĂTOR
GREFIER
I. D. C.
M. C. V.
A. B.
Red. MV dact. GC
8 ex/ (...)
Jud. primă instanță: M. Grozavu
| ← Decizia civilă nr. 431/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 268/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
