Decizia civilă nr. 3186/2011, Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA CURTEA DE APEL CLUJ

Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie

Dosar nr. (...)

DECIZIA CIVILĂ NR. 3186/R/2011

Ședința publică din 23 septembrie 2011

Instanța constituită din: PREȘEDINTE: I.-D. C.

JUDECĂTORI : A.-A. P.

C.-M. CONȚ

GREFIER : S.-D. G.

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul P. G. V., împotriva deciziei civile nr. 23 din 22 martie 2011, pronunțată de Tribunalul

Sălaj în dosarul nr. (...), privind și pe pârâții M. D., S. D. S. I. și P. C. I., având ca obiect obligația de a face.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă mandatarul reclamantului recurent, P. G., care arată că este tatăl recurentului, și care depune la dosar procura specială de reprezentare (fila 45 din dosar), și reprezentanta pârâtei intimate S. D. S., doamna avocat G. - L. C., cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind reclamantul recurent și pârâții intimat M. D., precum și reprezentantul pârâtei intimate P. comunei I.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul declarat de reclamantul P. G. V. a fost formulat și motivat în termenul legal, a fost comunicat pârâților intimați și este legal timbrat cu suma de 10 lei taxă judiciară de timbru și 0,3 lei timbru judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că pârâta intimată S.

D. S. a depus la dosar, prin serviciul de registratură al instanței, la data de

20 septembrie 2011, întâmpinare, un exemplar din acest înscris fiind comunicat cu reprezentantul reclamantului recurent.

Reprezentantul reclamantului recurent depune la dosar un înscris ( fila

46 din dosar) prin care solicită trimiterea dosarului la Z. pentru rejudecare, motivându-și această solicitare prin faptul că expertiza efectuată în dosar nu are o susținere tehnică corectă, anexând copia planului de situație varianta II-a, copia planului de situație varianta I-a, un înscris intitulat „Act de delimitare";, copia Autorizației de C. nr.12 din 6 octombrie 2000, copia Certificatului de U. nr.31 din 6 octombrie 2000, copia planului de încadrare în zonă, copia unui certificat eliberat de A. N. - D. J. C. prin care se certifică faptul că în documentele fondului arhivistic Prefectura județului Someș, figurează P. Estera din comuna I. , ca împroprietărită conform Legii nr.

187/1945 pentru înfăptuirea Reformei Agrare cu suprafața de 1 J. 400 stj.p în loturile nr.41,66 din moșia expropriată de la M. A., situată în comuna I.,nr. titlului de proprietate 1., cotor n.12., copia Certificatului de U. nr.8 din

(...) și copia Titlului de P. nr. 5. S., ( filele 47-58 din dosar).

La întrebarea instanței, reprezentantul reclamantului recurent arată că nu are studii juridice, instanța învederându-i faptul că datorită acestui fapt, potrivit Codului de procedură civilă nu poate pune concluzii în cauză, decât dacă este asistat de un avocat.

Curtea, din oficiu, invocă, în privința recursului reclamantului, următoarele excepții:

1. Excepția inadmisibilității acelor motive din memoriul de recurs prin care se critică direct sentința primei instanțe, excepție întemeiată pe prevederile art. 282 alin. 1 C. rap. la art. 299 alin. 1 C.

2. Excepția inadmisibilității acelor motive de recurs care vizează netemeinicia hotărârii recurate, prin care se reiterează starea de fapt a cauzei, probele, ori istoricul litigiului, excepție întemeiată pe faptul că prevederile art. 304 pct. 10 și 11 C. au fost abrogate.

3. Excepția inadmisibilității motivului de recurs prin care se invocă existența, pe drumul de 4 m. reprezentând cale de acces, a unei rețele electrice de joasă tensiune, excepție întemeiată pe principiul omisso medio, și pe dispozițiile art. 282 alin. 1 rap. la art. 299 alin. 1 C., dat fiind că nu a fost invocat niciodată în fața primei instanțe ori a instanței de apel, fiind invocat pentru prima dată doar prin memoriul de recurs.

Având cuvântul cu privire la excepțiile invocate, reprezentantul reclamantului recurent solicită trimiterea dosarului la Z. pentru rejudecare.

Reprezentanta pârâtei intimate S. ";. S. solicită admiterea excepțiilor invocate, iar pe fond, respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată conform chitanței depusă la dosar ( fila 43 ).

C U R T E A

Prin sen tinț a c iv il ă n r. 3696/(...), pronunțată de Judec ător ia Z al ău în dos ar nr. (...), s-a respins ca nefondată acțiunea precizată și completată formulată de reclamantul P. G. V., împotriva pârâților S. „. S. I., M. D. și C. I., prin P., având ca obiect obligație de a permite accesul, servitute de trecere și anulare parțială titlu; s-a respins ca nefondată cererea reconvențională formulată de pârâta S. „. S., având ca obiect încetarea actelor de trecere peste proprietate și ridicare edificat, cu cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut în considerentele sentinței faptul că atât amplasamentul terenurilor aflate în proprietatea părților, cât și suprafața de teren pe care reclamantul solicită să i se permită accesul, rezultă din raportul de expertiză întocmit în cauză și care relevă fără niciun dubiu că porțiunea de teren pe care reclamantul dorește să i se permită accesul a făcut parte din incinta fostei S.M.A. I., deservind unitatea cu aceeași destinație, și anume, drum de incintă betonat.

Acest drum de incintă, alături de restul proprietății S.M.A., devenită

Agromec, a făcut obiectul cumpărării în baza Legii nr. 64/1995 de către pârâta S.

„. S., prin licitație publică, liber de sarcini, prin contractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de (...), pârâta înscriindu-și dreptul de proprietate în CF nr. 295

I., provizorie, prin încheierea de CF nr. 5..

Prin urmare, cererea reclamantului, de a i se permite accesul pe acest drum de incintă, este total neîntemeiată, această porțiune de teren neaflându-se nici în proprietatea reclamantului, nici nu aparține unui sector de drum public, ci se află în proprietatea privată a pârâtei.

De asemenea, nu se întrevede niciun motiv întemeiat pentru anularea titlurilor de proprietate ale pârâților.

Prin expertiza întocmită în cauză s-a dovedit faptul că pentru deservirea proprietăților particulare din zonă, cum este și aceea a reclamantului, există un drum de acces, marcat cu portocaliu în raportul de expertiză, constituit pe vechiul traseu al drumului de exploatare care conducea în pădurea din apropriere, situată în partea de nord.

Acest drum de exploatare a fost diminuat sau barat tocmai prin conduita culpabilă a proprietarilor particulari riverani, care și-au extins suprafața terenurilor proprii, încorporând porțiuni din acest drum.

Așa fiind, constatându-se că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile art. 616

- 619 C.civ., cererea reclamantului se impune a fi respinsă.

Din expertiză rezultă faptul că reclamantul nu a amplasat nicio construcție sau lucrare pe terenul proprietatea pârâtei, astfel încât, se impune și respingerea cererii reconvenționale.

Împ o tr iv a aces te i se n tințe a declarat apel, în termen legal, pârâtul P. G. V.,solicitând admiterea acțiunii sale, astfel cum a fost formulată.

T ribun alul S ăl aj, pr in dec iz ia c iv il ă nr. 23/(...), pronunț ată în dos ar nr. (...) , a respins ca nefondat apelul reclamantului, care a fost obligat la 1.240 lei cheltuieli de judecată în apel în favoarea intimatei S. „. S. I., reținând în considerentele deciziei, în esență, faptul că instanța de fond a dat o interpretare corectă dispozițiilor art. 616 - 618 C.civ., pe baza unei judicioase interpretări a probelor administrate în cauză.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termen legal, reclamantul P. G. V., solicitând, în temeiul art. 304 pct. 8 și 9 C., în principal, casarea deciziei șitrimiterea dosarului la T. Z. în vederea completării probațiunii, respectiv, pentru efectuarea unei expertize topografice care să evidențieze calea de acces de 4 m la proprietatea reclamantului recurent și dacă ieșirea ar prezenta inconveniente grave sau ar fi periculoasă, iar în subsidiar, modificarea în totalitate a deciziei recurate, modificarea în parte a sentinței Judecătoriei, în sensul admiterii acțiunii reclamantului, cu cheltuieli de judecată în toate instanțele.

În motivarea recursului a fost făcut un istoric al litigiului, începând cu cele solicitate prin acțiunea introductivă de instanță, continuând cu expunerea stării de fapt a cauzei și concluzionând în sensul că instanța de apel a pronunțat o soluție nelegală și netemeinică, făcând totodată o motivare contradictorie a hotărârii sale.

Au fost reproduse în motivarea recursului prevederile art. 616 - 619 C.civ., susținându-se de către recurent că aceste dispoziții trebuie să își găsească aplicare și în cazurile în care ieșirea ar prezenta inconveniente grave sau ar fi periculoase.

Tot în motivarea recursului, recurentul a invocat notificarea din (...), emisă de E. T. N., din care rezultă fără echivoc că pe drumul de 4 am., pe care instanțele l-au reținut ca și cale de acces, este montată încă din anul 2000 o rețea electrică de joasă tensiune, astfel încât această cale de acces ar prezenta inconveniente grave și periculoase, ignorate de instanțele de judecată.

Recurentul a mai susținut faptul că a demonstrat că terenul său este loc înfundat, că această situație nu este din culpa sa și că dreptul de trecere trebuiesă se exercite pe acolo pe unde se poate realiza, chiar dacă accesul solicitat are ca destinație drum betonat cu caracter privat al pârâtului, recurentul îndatorându- se să o despăgubească pe pârâta pentru eventualele pagube produse.

Prin în tâmp in are a f or mul ată în c auz ă, in timata S. „. S. I. a solicitat respingerea recursului ca netemeinic și nelegal, cu cheltuieli de judecată, cu motivarea că recurentul nu a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, iar expertul a identificat în mod corect imobilele în discuție; recurentul nu a făcut dovada faptului că s-ar crea grave inconveniente în situația în care ar utiliza drumul de acces de 4 m. lățime.

Recursul este nefondat.

La termenul de judecată din data de (...), Curtea, din oficiu, a invocat înprivința recursului reclamantului mai multe excepții, după cum urmează:

1. Excepția inadmisibilității acelor motive din memoriul de recurs prin care se critică direct sentința primei instanțe, excepție care urmează să fie admisă în temeiul art. 282 alin. 1 C. rap. la art. 299 alin. 1 C.

2. Excepția inadmisibilității acelor motive de recurs care vizează netemeinicia hotărârii recurate, prin care se reiterează starea de fapt a cauzei, probele, ori istoricul litigiului, excepție care urmează să fie admisă având în vedere că astfel de motive de recurs de netemeinicie se circumscriu prevederilor art. 304 pct. 10 și 11 C., în prezent abrogate.

3. Excepția inadmisibilității motivului de recurs prin care se invocă existența, pe drumul de 4 m. reprezentând cale de acces, a unei rețele electrice de joasă tensiune, excepție care urmează să fie admisă în virtutea principiului omisso medio, și a dispozițiilor art. 282 alin. 1 rap. la art. 299 alin. 1 C., dat fiind că nu a fost invocat niciodată în fața primei instanțe ori a instanței de apel, fiind invocat pentru prima dată doar prin memoriul de recurs.

Cu privire la celelalte critici din memoriul de recurs, circumscrise prevederilor art. 304 pct. 9 C., vizând modul în care instanța de apel a făcut aplicarea în cauză a prevederilor art. 616 - 619 C.civ., Curtea constată că acestea sunt nefondate, pentru motivele ce urmează a fi expuse:

Servitutea de trecere sau a locului înfundat este reglementată în cuprinsul prevederilor art. 616 - 619 C.civ.

Potrivit art. 616 C.civ., proprietarul al cărui loc este înfundat, adică nu are ieșire la calea publică, poate reclama o trecere pe terenul vecinului său, pentru a- și putea folosi propriul fond, având îndatorirea de a-l despăgubi pentru pagubele ce i le-ar cauza.

Trecerea trebuie să se facă pe calea cea mai scurtă de ieșire la drumul public și prin locul ce ar pricinui cea mai mică pagubă proprietarului fondului aservit, acesta din urmă fiind ținut să nu facă nimic de natură a împiedica realizarea intereselor legitime ale proprietarului fondului dominant.

Așa cum prevede art. 616 C.civ., prin loc înfundat se înțelege acel fond care nu are nicio ieșire la calea publică.

Jurisprudența a lărgit noțiunea de loc înfundat, statuând că art. 616 C.civ. se referă, nu numai la imposibilitatea absolută de a ieși la calea publică, ci la acele situații în care, deși există o astfel de ieșire, ea prezintă inconveniente grave sau poate fi periculoasă pentru proprietarul fondului dominant.

Tot practica judiciară este cea care a precizat că, ori de câte ori există ieșire la calea publică, pe un drum care este impracticabil, dar care poate deveni practicabil cu anumite cheltuieli, art. 616 C.civ. nu își găsește aplicarea ( a se vedea în acest sens C.S.J., Secț. Civ., Decizia nr. nr. 2617/1991, în „Dreptul"; nr.

7/1992, p. 78; C.S.J., Secț. Civ., Decizia nr. nr. 2275/1991, „Dreptul"; nr.

8/1992, p. 85).

Drept urmare, pentru incidența în cauză a prevederilor art. 616 C.civ., este absolut necesar ca imobilul pentru care se solicită stabilirea servituții de trecere să aibă caracterul de loc înfundat, adică, să nu aibă niciun fel de ieșire la calea publică.

Or, în speță, starea de fapt stabilită de prima instanță și menținută de instanța de apel - stare de fapt care nu mai poate fi schimbată de către instanța de recurs, dat fiind că, ulterior abrogării pct. 10 și 11 ale art. 304 C. în recurs se poate cenzura doar legalitatea hotărârii recurate, iar nu și netemeinicia acesteia, instanța de recurs fiind ținută să se raporteze strict la starea de fapt stabilită de instanțele de fond -, relevă faptul că terenul pe care reclamantul și-a edificat construcția nu are caracter deloc înfundat, având asigurat accesul pe vechiul drum de exploatare care ducea în pădurea din apropriere, situată în partea de nord a imobilului, acest drum de exploatare fiind menit a asigura deservirea proprietăților particulare din zonă, cum este și aceea a reclamantului.

Drept urmare, nu poate fi primită susținerea recurentului, în sensul că imobilul aflat în proprietatea sa are caracter de loc înfundat.

Nu este incident în cauză motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 8 C., câtă vreme, reclamantul nu a dedus judecății un act juridic căruia instanța să-i fi schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia.

De asemenea, nu este prezent nici motivul întemeiat pe prevederile art. 312

C., respectiv casarea deciziei cu trimiterea deciziei spre rejudecare la tribunal în vederea efectuării unei expertize topografice, nefiind incidente în cauză prevederile art. 312 alin. 3 teza III C.

Astfel, împotriva expertizei efectuate în fața primei instanțe, dacă recurentul aprecia că nu este pertinentă și concludentă pentru justa soluționare a cauzei, acesta putea uza de posibilitatea legală conferită de art. 212 C., respectiv, să solicite motivat, la primul termen pentru depunerea lucrări, efectuarea unei expertize contrare.

Tot astfel, în fața instanței de apel, în condițiile reglementate de art. 292, art. 295 alin. 2 C., reclamantul avea posibilitatea să solicite încuviințarea unei noi expertize sau completarea expertizei efectuate în fața primei instanțe.

Este adevărat că la termenul de judecată din data de (...), în fața T. S., reprezentanta reclamantului apelant a solicitat efectuarea unei expertize topografice, pentru stabilirea unei căi de acces de 4 m. la proprietatea reclamantului, însă, o astfel de solicitare apărea ca nepertinentă și neconcludentă pentru soluționarea cauzei, prin raportare la expertiza efectuată în fața primei instanțe, și ale cărei concluzii au fost certe și neechivoce.

Așa fiind, în temeiul tuturor considerentelor anterior expuse și a prevederilor art. 312 alin. 1 C., Curtea urmează să respingă ca nefondat prezentul recurs.

În temeiul art. 274 C., recurentul va fi obligat să-i plătească pârâtei intimate S. „. S. I. suma de 1.000 lei cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocațial aferent redactării și susținerii întâmpinării, justificat prin chitanța de plată nr. 28/(...) și prin factura fiscală nr. 31/(...) (f. 42, 43, 44).

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul P. G. V. împotriva deciziei civile nr. 23 din 22 martie 2011 a T. S. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.

Obligă pe numitul recurent să plătească intimatei S. „. S. suma de 1000 lei, cheltuieli de judecată în recurs.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 23 septembrie 2011.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

I.-D. C. A.-A. P. C.-M. CONȚ

S.-D. G.

GREFIER

Red.CMC/dact.MS

2 ex./(...) Jud.fond: C.R. P. Jud.apel:R.M. P./M. Lazoc

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 3186/2011, Curtea de Apel Cluj