Decizia civilă nr. 34/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 34/A/2011
Ședința 20 ianuarie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE : ANA I.
JUDECĂTOR : A. A. C.
GREFIER : C. B.
S-a luat în examinare apelul declarat de reclamantul V. G., împotriva sentinței civile nr. 824 din 6 octombrie 2010, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe intimații S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PRIN D. G. A F. P. C. și P. DE PE L. CURTEA DE APEL CLUJ, având ca obiect despăgubiri în baza Legii nr. 221/2009.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C., d-na procuror S. A., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
A.ul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că prin memoriul de apel, reclamantul apelant a solicitat judecare cauzei și în lipsă, conform prevederilor art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă. Totodată, se constată că apelul este semnat de către doamna avocat Z. C., însă aceasta nu are la dosar o delegație de reprezentare.
La data de 18 ianuarie 2010, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea pârâtului intimat S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice - D. C., întâmpinare prin care solicită respingerea apelului formulat și menținerea sentinței pronunțate de Tribunalul Cluj.
Nefiind alte cereri în probațiune de formulat sau excepții de invocat, C. declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra apelului.
Reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C. solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței civile nr. 824 pronunțată de Tribunalul
Cluj, având în vedere că reclamantul a fost condamnat pentru infracțiunea de neprezentare la încorporare, faptă prevăzută de art. 354 alin. 2 C. penal, că și în prezent această faptă este prevăzută și sancționată de legea penală, că restrângerea libertății de conștiință de executare a serviciului militar ține de cadrul instituțional și legal de îndeplinire a unei obligații constituționale.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 824 din 6 octombrie 2010, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...) a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul V. G. împotriva pârâtului S. R. prin Ministerul Finanțelor
Publice.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că prin S. penală nr. 559/1974 pronunțată de T. M. C., reclamantul a fost condamnat la 3 ani închisoare pentru infracțiunea de neprezentare la încorporare, faptă prevăzută de art. 354 alin. 2 din Codul penal. Executarea pedepsei a început la (...), iar reclamantul a fost eliberat la data de (...).
Raportat la cererea privind măsurile de urmărire și de cercetare dispuse de către organele de securitate pentru săvârșirea faptei de propagandă împotriva orânduirii socialiste în perioada 1973-1989, tribunalul a dispus comunicarea eventualului dosar informativ de către C., însă această instituție a comunicat la data de (...) că reclamantul figurează ca „. în evidențele create de către fosta securitate, nefiind identificate documente/dosare pe numele său.
Prin D. de recurs în interesul legii nr. 32/2009, Înalta Curte de
Casație și Justiție a statuat că persoanele condamnate definitiv pentru infracțiunile contra capacității de apărare a țării, prevăzute de art. 334 și
354 din Codul penal, săvârșite din motive de conștiință nu pot beneficia de drepturile acordate persoanelor persecutate din motive politice stabilite prin art. 1 alin. 1 lit. a din Decretul lege nr. 1..
Din motivarea acestei decizii, tribunalul a reținut faptul că
„restrângerea libertății de conștiință în legătură cu executarea serviciului militar obligatoriu, nu ținea strict de regimul dictatorial, ci de cadrul instituțional și legal de îndeplinire a unei obligații constituționale cadru menținut și în perioada postcomunistă, până la reglementarea serviciului militar alternativ și apoi a celui profesionist";.
În atare împrejurări, tribunalul a apreciat că fapta pentru care reclamantul solicită acordarea daunelor morale nu se circumscrie Legii nr.
221/2009, neconstituind o infracțiune politică, ci o infracțiune împotriva capacității de apărare a țării.
De asemenea, împotriva reclamantului nu au fost dispuse măsuri administrative cu caracter politic de către organele securității, acest lucru rezultând din împrejurarea că în arhivele C. nu s-a regăsit vreun dosar care să îl vizeze, situație în care acțiunea sa a fost apreciată neîntemeiată prin raportare la prevederile art. 1 alin. 1, 3 și art. 4 din Legea nr. 221/2009.
Împotriva acestei sentințe, a declarat în termen legal apel reclamantul, solicitând schimbarea ei, în sensul admiterii acțiunii.
În motivarea apelului său, reclamantul învederează că, în condițiile în care Legea nr. 221/2009 nu definește noțiunea de condamnare politică, instanței îi revine rolul de a constata caracterul politic al unor condamnări, în baza probelor administrate, urmând să aprecieze calitatea de luptător în rezistența anticomunistă.
Reclamantul a refuzat satisfacerea serviciului militar datorită convingerilor sale religioase, care îi interziceau acest lucru, libertatea religiei fiind un drept constituțional. S. nu a acordat cetățenilor care, datorită convingerilor religioase nu puteau presta serviciul militar prin încorporare în unități militare, posibilitatea de a presta acest serviciu în alte forme, ci, dimpotrivă, le-a aplicat sancțiuni penale, dând expresie politică regimului comunist de neacceptare a altei doctrine decât aceea a Partidului comunist de natură ateistă. De aceea, refuzul la încorporare datorat convingerilor religioase echivalează cu o opoziție neechivocă împotriva principiilor statului comunist totalitar, condamnarea pentru această faptă având, astfel, un caracter politic.
D. nr. 32/2009 a ÎCCJ se referă la interpretarea D.-lege nr. 1., care reglementează o procedură administrativă, în timp ce Legea nr. 221/2009 conferă instanțelor atributul exclusiv de a stabili care condamnări au avut un caracter politic.
Pârâtul S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice (D. G. a F. P. C.), a înregistrat la dosar întâmpinare, solicitând respingerea apelului, pe motiv că infracțiunea pentru care a fost condamnat reclamantul nu echivalează cu o oponență fără echivoc împotriva principiului statului totalitar, neavând un caracter politic.
Analizând apelul formulat prin prisma motivelor invocate, raportat la disp. art. 292 alin.1 și 296 alin. 1Cod proc.civ., curtea apreciază că acesta nu este fondat, din considerentele ce urmează a fi expuse.
Astfel, așa cum corect a reținut prima instanță, prin D. nr. 32 din (...), publicată în Monitorul Oficial al R., Partea I nr. 137/(...), Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat asupra recursului în interesul legii promovat de P. G. al R. în interpretarea și aplicarea unitară a disp. art. 1 alin. 1 lit. a din Decretul-lege nr. 1. republicat, cu modificările și completările ulterioare, în sensul că persoanele condamnate definitiv pentru infracțiunile contra capacității de apărare a țării prevăzute de art. 334 și 354
C., săvârșite din motive de conștiință, nu pot beneficia de drepturile acordatepersoanelor persecutate din motive politice.
În considerentele acestei decizii, curtea reține că, în realitate, condamnările pentru cele două infracțiuni analizate nu au fost dispuse pentru apartenența la un cult religios, ci pentru săvârșirea unor fapte prevăzute de norme penale care privesc organizarea și legiferarea modului de efectuare a stagiului militar, încă în perioada respectivă, problema compatibilității obiecției de conștiință cu obligația satisfacerii serviciului militar fiind pusă și în discuția instituțiilor Consiliului Europei, formând obiectul mai multor acte adoptate de A. P.. Comisia Europeană a Drepturilor
Omului a decis, în cele din urmă că disp. art. 4 paragraful 3 lit. b din Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu obligă statele contractante să prevadă un serviciu civil de substituție a serviciului militar pentru cei care nu sunt în măsură să îl satisfacă din motive de conștiință și că nu reprezintă o încălcare a art. 9 din Convenție, care garantează libertatea de gândire, conștiință și religie, condamnarea pentru refuzul de a îndeplini serviciul militar. C. Europeană a Drepturilor Omului, în Hotărârea din (...), cu referire la o condamnare dispusă în anul 2002 pentru refuzul de îndeplinire a serviciului militar din motive de conștiință, determinată de apartenența persoanei la O. R. „. lui I., a concluzionat că art. 9 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, interpretat în lumina prev. art. 4 paragraful 3 lit. b, nu garantează dreptul de a refuza serviciul militar obligatoriu din motive de conștiință.
Deciziile pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii sunt obligatorii pentru instanțe, conform art. 329 alin. 3 Cod proc. civ., având rol de uniformizare a jurisprudenței.
Deși înalta curte a fost sesizată cu interpretarea unor dispoziții ale D.- lege nr. 1., problema de drept dezlegată vizează caracterul politic sau nu al unor condamnări penale de natura celei de care se prevalează și reclamantul, astfel că dezlegarea în drept este obligatorie pentru instanța de apel.
Instanța supremă pronunțându-se în interpretarea obligatorie a legii, în sensul că o condamnare în temeiul art. 354 C., cum este aceea suferită de reclamant, nu reprezintă o condamnare cu caracter politic, aceastăinterpretare fiind conformă și cu jurisprudența actuală a CEDO, așa cum rezultă din considerentele deciziei pronunțată în recurs în interesul legii, în temeiul art. 296 Cod proc.civ., apelul reclamantului va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamantul V. G. împotriva sentinței civile nr. 824 din 6 octombrie 2010 a T.ui C., pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
D. este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Dată și pronunțată în ședința publică din 20 ianuarie 2011.
PREȘEDINTE
JUDECĂTOR
GREFIER
ANA I.
A. A. C.
C. B.
Red. I.A. dact. GC
4 ex/(...)
Jud.primă instanță: C.V. B.
| ← Decizia civilă nr. 3664/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 51/2010, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
