Decizia civilă nr. 3420/2011, Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 3420/R/2011
Ședința publică din data de 5 octombrie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE:
T. D. - președintele Secției I civilă
JUDECĂTORI:
T.-A. N.
M.-C. V.
GREFIER:
M. T.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul P. I., împotriva sentinței civile nr. 2096 din 1 aprilie 2011, pronunțată de Tribunalul Sălaj, în dosar nr. (...), privind și pe pârâtul S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - D. C., având ca obiect despăgubiri în baza Legii nr. 221/2009.
P. de pe lângă C. de A. C. este reprezentant de d-na procuror S. A.
La apelul nominal făcut în cauză, se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că la data de 15 septembrie 2011, pârâtul-intimat a depus la dosar, prin registratura instanței, întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului ca nefondat
și judecarea cauzei în lipsă, potrivit prevederilor art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, C. declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C. pune concluzii în sensul respingerii recursului ca nefondat, și în consecință menținerea sentinței recurate ca fiind legală și temeinică, întrucât condamnarea suferită de antecesorul reclamantului este pentru o infracțiune de drept comun și nu pentru o infracțiune cu caracter politic.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 2096/(...) a T.ui S. s-a respins ca inadmisibilă cererea formulată de reclamantul P. I. în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în București, privind plata daunelor morale suferite.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut:
Tatăl reclamantului P. I. a fost condamnat prin S. penală nr.
408/1952 a T.ui Raionul Cehu S. la o pedeapsă privativă de libertate de 7 ani și la o amendă de 3500 lei pentru săvârșirea infracțiunii de sabotaj. Înconsiderentele acelei hotărâri s-a reținut că acesta nu a predat întreaga cantitate de cereale și în acest fel , nu s-a achitat de sarcinile și obligațiile pe care le avea față, de stat. C. său nu este singular , mai suferind și în trecut condamnări similare.
Dovadă că a suferit condamnări sunt cele două bilete de liberare nr.5455/1950 și 2..
Reclamantul a invocat prevederile art.5 alin. 1 din Legea nr.
221/2009.
Conform acestui text ,,orice persoană care a suferit condamnări cu caracter politic în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 sau care a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic, precum și, după decesul acestei persoane, soțul sau descendenții acesteia până la gradul al II-lea inclusiv pot solicita instanței prevăzute la art. 4 alin. (4), în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, obligarea statului la: a) acordarea unor despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare în cuantum de până la :
1. - 10.000 de euro pentru persoana care a suferit condamnarea cu caracter politic în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 sau care a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic;
2. - 5.000 de euro pentru soțul/. și descendenții de gradul I;
3. - 2.500 de euro pentru descendenții de gradul al II-lea;";......
Prin Decizia nr. 1358/21 octombrie 2010 a C. C. s-a constatat că prevederile art. 5 alin. 1 lit. a teza întâi din Legea nr. 221/2009, sunt neconstituționale.
Conform art. 25 alin. 1 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea C. C. decizia prin care se constată neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare este definitivă și obligatorie.
Conform art. 3 al aceluiași articol, deciziile sunt obligatorii de la data publicării lor în Monitorul Oficial al R.iei.
Decizia nr. 1358/21 octombrie 2010 a C. C. a fost publicată în Monitorul Oficial al R.iei nr. 761/15 noiembrie 2010, ca atare de la această dată ea este obligatorie.
În aceste condiții, ca urmare a declarării ca neconstituțional a prevederilor art. 5 alin. 1 lit. a teza 1 din Legea nr. 221/2009, care prevedea dreptul la acordarea de despăgubiri pentru prejudiciul moral, această prevedere și-a încetat existența, condiție în care acțiunea reclamantului a fost apreciată ca inadmisibilă, fiind respinsă.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termen legal reclamantul, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii sub aspectul restituirii sumelor cu care au fost amendați părinții săi în anul 1952.
În motivarea recursului reclamantul a arătat că în toamna anului
1952 tatălui său i s-a înscenat un proces pe motiv că era considerat chiabur, judecata s-a desfășurat în Căminul cultural din Hurezul Mare, unde tatăl său a fost condamnat la 7 ani închisoare și 3500 lei amendă, iar de T. Z. la
1 lună închisoare și 30.000 lei amendă.
Prin întâmpinarea formulată (f. 8-9), pârâtul prin Ministerul Finanțelor
Publice D. G. a F. P. S. a solicitat respingerea recursului ca nefondat, invocând faptul că prin decizia nr. 1. a C. C., art. 5 alin. 1 lit. a din Legea nr. 221/2009 a fost declarat ca neconstituțional, iar în lipsa existenței temeiului legal ce instituia dreptul persoanelor îndreptățite la despăgubiri, acțiunea reclamantului nu poate fi admisă.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, curteaconstată că acesta este fondat, urmând a fi admis pentru următoareleconsiderente:
Așa cum reiese din conținutul acțiunii introductive, reclamantul P. I. a chemat în judecată pârâtul S. R. solicitând instanței să constate că în calitate de moștenitor după antecesorul său, P. Ianos este îndreptățit la daune morale fără a preciza cuantumul acestora, și la recuperarea amenzii de 30.000 lei la procesul din Z. și 3500 lei la al doilea proces și să oblige S. R. la despăgubiri morale.
Prima instanță a reținut că obiectul acțiunii promovate de reclamant îl constituie obligarea pârâtului la plata unor daune morale în valoare totală de 33.500 lei, ca urmare a celor două condamnări suferite de tatăl său.
Reținând limitele investirii, în modalitatea arătată, instanța s-a pronunțat exclusiv pe cererea reclamantului de acordare a daunelor morale, potrivit celor arătate.
Așa cum reiese însă atât din cuprinsul acțiunii introductive, cât și din motivele de recurs, acțiunea promovată de reclamant viza atât obligarea pârâtului la plata unor daune morale în cuantum neprecizat, cât și la plata daunelor materiale constând în restituirea amenzilor aplicate tatălui său P. Ianos în anul 1952, precizate de reclamant ca fiind în cuantum de 3500 și
30.000 lei.
Din modalitatea în care prima instanță a soluționat acțiunea, reiese că s-a pronunțat exclusiv pe inadmisibilitatea cererii având ca obiect obligarea pârâtului la plata daunelor morale, omițând să analizeze pe fond cererea de obligare a pârâtului la plata daunelor materiale.
Neanalizarea pe fond a unuia dintre cele două capete de cerere care au format obiectul acțiunii introductive, semnifică soluționarea procesului de către prima instanță, fără a intra în cercetarea fondului, astfel încât în baza art. 312 alin. 1, 5 Cod proc.civ., curtea va admite recursul declarat de reclamantul P. I. împotriva sentinței civile nr. 2096 din 1 aprilie 2011 a T.ui S. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o va casa și va trimite cauza spre rejudecare aceleași instanțe,Tribunalul Sălaj.
Cu ocazia rejudecării, instanța va analiza cererea reclamantului și în privința solicitării de obligare a pârâtului la restituirea amenzii de 30.000 lei la procesul din Z. și 3500 lei la al doilea proces, urmând să pronunțe o hotărâre pe fondul acestei pretenții.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L E G I I
D E C I D E :
Admite recursul declarat de reclamantul P. I. împotriva sentinței civile nr. 2096 din 1 aprilie 2011 a T.ui S. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleași instanțe,Tribunalul Sălaj.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 5 octombrie 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER T. D. T. A. N. M. C. V. M. T.
Red. MV dact. GC
2 ex/(...)
Jud.primă instanță: P. R.M.
← Decizia civilă nr. 57/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 1574/2011, Curtea de Apel Cluj → |
---|