Decizia civilă nr. 44/2011, Curtea de Apel Cluj

R O M A N I A CURTEA DE APEL CLUJ

Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie

Dosar nr.(...)

DECIZIA CIVILĂ NR. 44/RC/2011

Ședința publică din 21 aprilie 2011

Instanța constituită din: PREȘEDINTE: ANA I.

JUDECĂTORI: A. C.

: A. A. C.

GREFIER : C. B.

S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de contestatorul A. M. împotriva deciziei civile nr. 197 din 21 ianuarie 2011 a C. de A. C. pronunțată în dosar nr. (...), privind și pe intimata A. DE P. S. T. NR. 4.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă contestatoarea A. M., personal, președintele A. de P. S. T. nr. 4, d-nul S. R., personal.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că la data de 18 aprilie 2011, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea intimatei A. de P. str. T., întâmpinare.

Contestatoarea depune la dosar o declarație din dosarul nr.

663/II/2/2011, din data de 8 iunie 2010, înregistrată la P. de pe lângă

Judecătoria Cluj-Napoca, precum și chitanța privind achitarea taxei judiciare de timbru în sumă de 10 lei și 0,50 lei timbru judiciar, aferente contestației în anulare.

Părțile prezente arată că nu au cereri de formulat în probațiune. Nemaifiind alte excepții sau cereri, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra contestației în anulare.

Contestatoarea solicită admiterea contestației astfel cum a fost formulată, întrucât instanța de recurs nu a analizat toate motivele de recurs și instanța de apel nu a insistat în administrarea întregului probatoriu deși acesta a fost încuviințat. Totodată, arată că domnul S. R. nu are calitatea necesară pentru a o acționa în judecată.

Intimatul solicită respingerea contestației în anulare pentru motivele invocate prin întâmpinarea depusă la dosar.

C U R T E A

]

Prin Decizia civilă nr. 1. din (...) pronunțată de Curtea de A. C. în dosarulnr. (...) s-a respins ca nefondat recursul declarat de pârâta A. M. împotriva deciziei civile nr. 391 din 9 septembrie 2010 a T. C., care a fost menținută.

A fost obligată recurenta să plătească intimatei A. de P. str. T. nr. 4 C.,

500 (cinci) sute lei, cheltuieli de judecată în recurs.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de recurs a reținut următoarele:

Cel dintâi motiv de recurs a fost fundamentat pe dispozițiile art. 304 pct. 8 C., cu referire la interpretarea pe care instanța de apel a dat-o convenției intervenită între părți în data de (...), convenție care, în opiniarecurentei, nu are natura unui contract de mandat, așa cum în mod greșit a fost calificat de instanță.

Recurenta a susținut că două sunt argumentele decisive pentru a fi înlăturată incidența dispozițiilor art. 1532 și urm. C.civ., referitoare la mandat, și anume:

1. remunerația pe care a primit-o din partea asociației de locatari pentru a întocmi documentația de constituire a asociației de proprietari;

2. existența unui interes personal în care a acționat, având ea însăși calitatea de locatar și fiind membru al numitei asociații.

Potrivit dispozițiilor art. 1532 C.civ., rezultă că mandatul este contractul prin care o persoană, numită mandatar, se obligă să încheie unul sau mai multe acte juridice pe seama unei alte persoane, numită mandant, care îi dă această împuternicire și pe care îl reprezintă.

În principiu, mandatul este un contract cu titlu gratuit însă legea nu interzice ca mandatarul să fie remunerat, caracterul gratuit fiind de natura, iar nu de esența acestui tip de contract; în acest sens sunt dispozițiile permisive ale art. 1354 C. civ.

Prin urmare, caracterul oneros al unei convenții nu reprezintă un argument suficient pentru a exclude incidența dispozițiilor referitoare la mandat, impedimentul invocat de recurentă nefiind unul absolut.

În privința interesului cu care mandatarul acționează, este cunoscută

și instituția mandatului în interes comun, în acest caz, mandatarul contractează cu un terț și, alături de mandant, este și el cointeresat în încheierea actului care formează obiectul mandatului.

Mandatul în interes comun reprezintă o operațiune juridică valabilă, fiind necesar a distinge această variantă a contractului de mandat de ipoteza în care mandatarul încheie actul juridic care formează obiectul mandatului cu sine însuși sau cu o terță persoană pe care tot el o reprezintă ( dubla reprezentare), caz în care se poate cere anularea actului.

Cointeresarea mandatarului nu exclude, așadar, existența valabilă a contractului de mandat, astfel că nici cel de-al doilea argument invocat de recurentă pentru a înlătura incidența dispozițiilor referitoare la mandat nu poate fi primit.

Relevante sunt în cauză și dispozițiile art. 1539 și urm. C. civ., care reglementează efectele contractului de mandat între părțile contractante, două fiind obligațiile fundamentale ale mandatarului, și anume: obligația de a executa mandatul și obligația de a da socoteală mandantului despre îndeplinirea mandatului, în virtutea acestei din urmă obligații, mandatarul fiind dator să restituie mandantului tot ce i s-a predat în puterea mandatului, bunuri sau documente primite de la mandant.

În cauză, instanțele de fond au stabilit, în urma analizei și sintezei probelor administrate, că există împrejurări de fapt ce fac neîndoielnică intenția părților de a încheia un contract de mandat, în considerarea căruia pârâta s-a obligat, în raport cu A. de L. T. nr. 4, să întreprindă demersurile juridice necesare constituirii asociației de proprietari, ca persoană juridică distinctă, contra sumei de 2.500.000 lei vechi. De altfel, starea de fapt, sub acest aspect, nu a fost contestată de pârâtă în proces, ea conferind înțelegerii intervenite între părți o altă valoare juridică decât aceea specifică contractului de mandat.

Față de cele ce preced, constatând că în mod corect instanțele de fond au calificat juridic actul încheiat de părți ca fiind un contract de mandat, în virtutea căruia pârâta a acționat în instanță pentru constituirea A. de P. T. nr. 4 și chiar a ridicat un exemplar original al actelor constitutive, încheiereajudecătorului delegat și codul fiscal, ea poate fi obligată să dea socoteală mandantului prin restituirea tuturor documentelor primite.

Din această perspectivă, motivarea recurentei referitoare la caracterul fals al documentelor și ineficiența lor juridică nu este de natură să conducă la exonerarea obligației de restituire, care operează independent de aprecierile pe care mandatarul le face la un moment dat cu privire la valabilitatea actelor pe care trebuie să le predea mandantului după îndeplinirea mandatului.

Este dovedit faptul că recurenta, în calitate de mandatar, a nesocotit dispozițiile art. 1541 C. civ., potrivit căruia mandatarul este obligat să dea socoteală mandantelui de actele îndeplinite și de a-i restitui tot ceea ce a primit în calitate de reprezentant, ignorarea acestui text normativ obligând mandantul la promovarea prezentei acțiuni civile în justiție, o acțiune în restituire, întemeiată pe contractul de mandat.

De altfel, a observat instanța de recurs că însăși recurenta învederează, prin memoriul depus la dosar, soluția de neîncepere a urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunii de fals și uz de fals în înscrisuri sub semnătură privată pronunțată de P. de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca și confirmată de către instanță în dosarul nr. (...) al J. C.-N..

Motivele circumscrise pct. II din declarația de recurs nu pot fi încadrate în vreunul dintre cazurile de nelegalitate reglementate prin art. 304 C., recomandarea pe care instanța de apel o face părții în considerarea dreptului de acces la justiție, pentru a solicita anularea hotărârilor adoptate de A. G. a L., fiind lipsită de consecințe juridice în actualul proces, generat exclusiv de efectele contractului de mandat.

În cuprinsul celui de al treilea motiv de recurs susținut de pârâtă, sunt invocate aspecte de netemeinicie, este afirmată o stare de fapt contrară celei stabilită prin hotărârile instanțelor de fond. Or, atâta timp cât dispozițiile art. 304 pct. 10 și 11 C. au fost abrogate prin O. nr. 1., un astfel de motiv nu poate fi primit, întrucât el tinde la reaprecierea împrejurărilor de fapt, într-o manieră incompatibilă cu specificul căii extraordinare de atac a recursului.

În sfârșit, recurenta critică hotărârea instanței de apel sub aspectul considerentelor referitoare la excepția lipsei calității de reprezentant al domnului S. R..

Curtea a constatat că cele reținute de către instanța de apel sunt corecte, statuările C. de A. C. prin decizia civilă nr. 1576/R/(...) impunându- se cu forță obligatorie prin efectul pozitiv al autorității lucrului judecat.

În cadrul prezentului proces, în cel dintâi ciclu procesual, a fost irevocabil tranșată calitatea în care S. R. a acționat, statuându-se că acesta are calitatea de reprezentant al A. de P. T. nr. 4 din C.-N., fiind reales în funcția de președinte în cadrul Adunării Generale din data de (...).

Nu se verifică, prin urmare, nici unul dintre motivele de recurs susținute de pârâtă, astfel că, în absența unor motive de nulitate de ordine publică, care ar putea fi invocate din oficiu de către instanță, văzând și dispozițiile art. 312 alin. 1 C., Curtea a respins acest recurs ca nefondat și a menținut în tot decizia atacată.

Aplicând dispozițiile art. 316, rap. la art. 274 C., Curtea a obligat recurenta să plătească intimatei 500 lei cheltuieli de judecată în recurs, justificate prin chitanța de plată a onorariului avocațial emisă cu nr. 81/(...)

(p. 14 dosar).

Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare contestatoarea A. M. solicitând anularea deciziei, iar în urma rejudecării admiterea recursului formulat împotriva deciziei civile nr. 3. a T. C.

În motivare s-a arătat în esență că instanța de recurs a omis să cerceteze toate motivele de recurs invocate.

Atât prin motivele de recurs din dosarul nr. (...), cât și prin apelul formulat împotriva sentinței civile nr. 8. a J. C.-N. s-a solicitat instanțelor de judecată, în probațiune, depunerea de către intimată a actelor care puteau demonstra convocarea adunării generale a proprietarilor în scopul înființării asociației de proprietari, organizarea efectivă a adunării, alegerea organelor de conducere, etc.

Instanța de fond a dispus obligarea la predarea documentelor în ciuda faptului că nu s-a făcut dovada că aceste acte au fost predate.

Raportat la faptul că au fost formulate cereri în probațiune care au fost încuviințate de instanțele de judecată, dar cărora intimata nu le-a dat curs, s-a apreciat că instanțele de judecată nu au dat dovadă de rol activ în soluționarea cauzelor, încălcându-se astfel unul din principiile fundamentale ca reglementează activitatea jurisdicțională, principiul aflării adevărului.

Prin recursul formulat s-a solicitat casarea cu trimitere deoarece prin decizia civilă nr. 3. nu s-a cercetat fondul.

S-a mai învederat că deși s-a solicitat suspendarea cauzei până la soluționarea dosarului nr. (...) al J. C.-N. nici o instanță nu s-a pronunțat pe această cerere.

Contestatoarea a mai făcut referiri la modalitatea în care s-a soluționat recursul, apreciind că soluția este contrară probelor administrate, fiind nelegală.

În probațiune s-a depus o declarație înregistrată sub nr.

663/II/2/2011 la data de (...) la P. de pe lângă J. C.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 318 teza II-a C.

În apărare s-a formulat întâmpinare de către intimata A. de P. T., nr. 4 bloc B-4 prin președintele S. R., prin care se solicită respingerea contestației în anulare, făcându-se o incursiune în timp a chestiunilor litigioase existente între părți și a stării de fapt.

Analizând contestația în anulare formulată de către contestatoarea A.

M. împotriva Deciziei civile nr. 1. a C. de A. C., Curtea reține următoarele:

Contestația în anulare formulată este întemeiată în drept pe dispozițiile art. 318 teza II-a C., invocându-se omiterea cercetării unor motive de recurs.

Se invocă că deși s-a solicitat în fața instanțelor de judecată în probațiune depunerea unor acte de către intimată, cererea fiind încuviințată, intimata nu s-a conformat dispozițiilor instanței

Analizând cererea de recurs formulată în dosarul nr. (...) se constată că din aceasta nu rezultă că s-ar fi indicat ca și motiv de recurs modul în care instanțele au procedat referitor la cererile în probațiune formulate de către A. M., astfel că instanța de recurs nu putea să analizeze din perspectiva legalității această chestiune, nefiind investită în acest sens.

În ceea ce privește contestarea actelor la a căror predare a fost obligată contestatoarea, instanța de recurs s-a pronunțat, apreciind că acest aspect nu prezintă relevanță în ceea ce privește obligația de predare a actelor, restituirea impunându-se în baza contractului de mandat. R. la acestea s-a mai arătat în decizie că s-a dispus neînceperea urmăriri penale pentru infracțiunile de fals și uz de fals în înscrisuri sub semnătură privată, soluție menținută de către instanță.

S-a analizat în decizia atacată și existența contractului de mandat și valabilitatea acestuia.

Instanța de recurs s-a pronunțat și în ceea ce privește calitatea de reprezentant a A. de P. T. nr.4 a domnului S. R..

În fața instanței de recurs nu a fost formulată o cerere de suspendare a judecării cauzei asupra căreia instanța să nu se fi pronunțat, nepronunțarea asupra unei asemenea cereri neputând fi oricum asimilată cu nepronunțarea asupra unui motiv de recurs.

Criticile formulate în ceea ce privește modul în care a fost soluționat recursul nu pot fi avute în vedere în acest cadru procesual, decizia nr. 1. fiind irevocabilă, temeinicia și legalitatea acesteia neputând fi repusă în discuție în calea extraordinară de atac a contestației în anulare.

Prin urmare,atâta timp cât instanța de recurs a analizat toate motivele de recurs invocate prin cererea formulată, contestația în anulare întemeiată pe dispozițiile art.318 alin.1 teza a II-a C. nu este întemeiată urmând a fi respinsă în baza art.320 C.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația în anulare declarată de contestatoarea A. M. împotriva deciziei civile numărul 197 din (...) a C. de A. C. pronunțată în dosarul numărul (...), pe care o menține.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din (...).

Red.A.C./dact.L.C.C.

2 ex./(...)

Jud.recurs: A.I., D.L.B., A.C.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 44/2011, Curtea de Apel Cluj