Decizia civilă nr. 4403/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR. (...)
D. CIVILĂ NR. 4403/R/2011
Ședința publică din data de 31 octombrie 2011
I. constituită din:
PREȘEDINTE:
T. D. - președintele Secției I-a civilă
JUDECĂTORI:
M.-C. V.
T.-A. N.
GREFIER:
M. T.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul D. A.-V., împotriva deciziei civile nr. 321 din 16 august 2011, pronunțată de
Tribunalul Cluj, în dosar nr. (...), privindu-le și pe pârâtele C. I.-I. și D. V., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă reprezentanta reclamantului-recurent D. A.-V., avocat C. R., în substituirea doamnei avocat D. A., și reprezentanta pârâtelor-intimate C. I.-I. și D. V., avocat B. L.-E.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că reprezentanta reclamantului-recurent a solicitat luarea cauzei la amânări fără discuții, întrucât există șanse de a se stinge pe cale amiabilă prezentul litigiu, depune la dosar corespondența purtată între părți cu privire la această posibilitate, și solicită acordarea unui nou termen în vederea perfectării unei tranzacții.
Reprezentanta pârâtelor-intimate arată că în cauză nu este posibilă încheierea unei tranzacții, întrucât încercările făcute în acest sens au eșuat, și se opune admiterii cererii de amânare în acest sens.
Curtea, având în vedere că nu este vorba despre o amânare fără discuții, lasă cauza la rând.
La reluarea cauzei, la apelul nominal se prezintă aceleași părți ca și la prima strigare.
Reprezentanta reclamantului-recurent reiterează cererea de amânare, întrucât subzistă motive de soluționare a cauzei pe cale amiabilă.
Reprezentanta pârâtelor-intimate arată că nu crede că există o astfel de posibilitate.
Reprezentanta reclamantului-recurent arată că doar din motive de lipsă de timp nu s-a încheiat tranzacția, și este absurd ca reprezentanta pârâtelor-intimate să se opună acordării unui termen în acest sens, având în vedere că ipoteza stingerii litigiului pe cale amiabilă nu a venit din partea reclamantului-recurent, ci al pârâtelor-intimate.
Reprezentanta pârâtelor-intimate arată că se opune admiterii cererii de amânare formulată de reprezentanta reclamantului-recurent.
Curtea, după deliberare, având în vedere că în cauză s-a acordat un termen în vederea încheierii unei tranzacții, iar din susținerile reprezentantei pârâtelor-intimate rezultă că nu există șanse pentru încheierea acesteia, respinge cererea de amânare.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta reclamantului-recurent susține recursul așa cum a fost formulat în scris, solicită admiterea acestuia, în principal casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare în apel la Tribunalul Cluj, iar în subsidiar solicită admiterea recursului, modificarea deciziei recurate în sensul admiterii apelului și în consecință admiterea contestației la titlu împotriva sentinței civile nr. 7. pronunțată de Judecătoria Cluj- Napoca, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentanta pârâtelor-intimate susține întâmpinarea depusă la dosar, solicită respingerea recursului ca nelegal și netemeinic, pentru motivele arătate în scris, cu cheltuieli de judecată în cuantum de 1.500 lei potrivit chitanței pe care o depune la dosar. D. de asemenea copia unui răspuns la obiecțiunile la expertiza tehnică, din care un exemplar îl comunică și reprezentantei reclamantului-recurent. A. că în aprecierea sa, reclamantul-recurent prin acest recurs urmărește să obțină o altă variantă de partaj.
În replică, reprezentanta reclamantului-recurent arată că singurul lucru care este urmărit, este acela de a se aplica titlul executoriu.
Reprezentanta pârâtelor-intimate învederează că potrivit prevederilor art. 399 Cod procedură civilă, contestația la titlu este admisibilă numai în limita prevăzută de hotărâre.
C U R T E A :
Prin sentința civilă nr. 5301 din 31 martie 2011 a J. C.-N., s-a respins contestația la executare și la titlu, formulată de contestatorul D. A.- V., în contradictoriu cu intimatele C. I.-I. și D. V. S-a respins cererea de suspendare a executării silite. A fost obligat contestatorul să le plătească intimatelor cheltuieli de judecată în sumă de 500 lei.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în esență că prin sentința civilă nr. 7. a J. C.-N., rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr.105/2008 a C. de A. P., s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantele C. I.-I. și D. V., împotriva pârâților D. A. și D. I. și în consecință, s-a dispus ieșirea din indiviziune asupra imobilului înscris în CF nr. 23523 C.-N., nr.top.(...)/1, conform variantei a I-a din expertiza efectuată de expertul V. D. și varianta a 6-a din expertiza efectuată de expertul B. I., fără sultă.
În baza acestei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, învestită cu formulă executorie, intimatele C. I.-I. și D. V. au formulat cerere de executare silită, înregistrată la BEJ S. R.-M. sub nr. 428 din 21 iunie 2010, prin care au solicitat punerea în executare silită a titlului executoriu.
La rândul său, executorul judecătoresc S. R.-M. a solicitat instanței prin cererea înregistrată sub nr. 20929/211 din (...), încuviințarea executării silite a titlului executoriu sentința civilă nr. 7. a J. C.-N.
Prin încheierea civilă nr. 1. a J. C.-N., s-a admis cererea înaintată de
BEJ S. R.-M. și în consecință, s-a încuviințat executarea silită împotrivadebitorului D. A.-V., în baza titlului executoriu ce îl constituie sentința civilă nr.7. a J. C.-N.
Cu somația comunicată contestatorului la data de (...), executorul judecătoresc l-a somat pe debitorul D. A.-V. să respecte sentința civilă nr.
7. a J. C.-N.
Solicitarea contestatorului-debitor de a se dispune anularea executării silite începute în dosarul execuțional nr. 428/2010 al BEJ S. R.- M. în considerarea faptului că nu ar exista titlu executoriu susceptibil de a fi pus în executare silită, nu sunt întemeiate, deoarece contrar susținerilor acestuia, titlul executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 7. a J. C.-N., este susceptibil de punere în executare silită.
Din cererea de executare silită și din susținerile contestatorului, rezultă că acesta deține o parte din imobilul atribuit intimatelor prin titlul executoriu, dar pe care refuză să o predea pe motiv că în realitate nu se poate face partajarea conform rapoartelor de expertiză. Din probele administrate în cauză, rezultă că debitorul-contestator refuză punerea în executare a titlului executoriu.
Așa fiind, în baza art. 399 C.pr.civ., judecătoria a respins contestația la executare ca neîntemeiată.
În ceea ce privește contestația la titlu, instanța a reținut că din cuprinsul sentinței civile nr. 7. a J. C.-N., rezultă cu claritate că lui D. A.-V. i-a revenit imobilul cu nr. top. 7709/(...)/1/3 în suprafață de 266 mp teren situat în str. B. nr.9, și imobilul cu nr. top. 7709/(...)/1/4 în suprafață de
71 mp teren în str. B. nr. 9, asupra căruia se află amplasat un garaj din tablă, precum și imobilul cu nr. top.7709/2/1/I, 7710/1/1/I apartament din corpul I de casă din str. B. nr. 9, compus din la subsol din 2 pivnițe, la parter 2 camere, 1 hol, 1 terasă deschisă, la etaj 2 camere, 1 terasă, 1 hol și o baie cu suprafața utilă de 98,37 mp.
Prin contestația la titlu, contestatorul solicită lămurirea înțelesului, întinderii și aplicării titlului executoriu, în considerarea faptului că prin varianta a VI-a din raportul de expertiză efectuat de B. I., i s-ar fi atribuit și suprafața de 132 mp teren identificat pe nr.top.7709/(...)/1/4.
În acest fel, contestatorul urmărește o altă lotizare decât cea stabilită prin hotărârea judecătorească definitivă, iar pentru atingerea acestui scop utilizează aceleași argumente care au fost invocate la prima instanță care a pronunțat titlul executoriu și la instanța de apel.
Susținerea contestatorului că titlul executoriu nu poate fi pus în executare, deoarece nu ar avea acces de pe terenul său la ap. nr.1, a fost tranșată de instanțe, arătându-se că părțile atunci în litigiu, au posibilitatea să efectueze lucrările necesare pentru separarea celor două corpuri de clădire.
Din probele existente în dosarul de fond, rezultă că terenul dinspre str. B. în suprafață de 71 mp îi permite contestatorului accesul la garajul ce i-a fost atribuit, iar terenul din fața apartamentului nr.1 în suprafață de
268 mp îi permite accesul dinspre str. T., prin tăierea unei intrări în zidul împrejmuitor.
Expertul P. A. a arătat că se poate realiza o poartă în zidul de sprijin care mărginește amplasamentul clădirii și câteva trepte care să permită accesul separat la corpul 2, direct din stradă.
Prin sentința civilă nr. 321 din 16 august 2011 a T.ui C., s-a respins ca nefondat apelul declarat de contestatorul D. A.-V. împotriva sentinței civile nr. 5301 din (...) a J. C.-N. A fost obligat apelantul să le plătească intimatelor cheltuieli de judecată în apel, în sumă de 1.500 lei.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că la termenul din (...), a disjuns recursul împotriva sentinței vizând contestația la executare, pe care l-a respins prin decizia civilă nr. 721 din 16 august 2011 pronunțată în dosar nr.(...), de apelul împotriva aceleiași sentințe vizând contestația la titlu, care s-a soluționat în prezentul dosar.
În ceea ce privește terenul aferent imobilului partajat prin sentința civilă nr. 7. a judecătoriei C.-N., apelantul a solicitat să se lămurească modalitatea în care el poate pătrunde în apartamentul 1 fără să treacă pe terenul proprietatea intimatelor și totodată să se lămurească modalitatea de acces a apelantului pe terenul de 266 mp dinspre str. T. și apoi la apartamentul sau corpul I.
În realitate, a reținut tribunalul, în titlul executoriu se arată în mod exact cum se împarte terenul respectiv, se creează 4 imobile noi, descrise și arătate exact cui revin. Posibilitatea sau imposibilitatea practicării unui acces, ori posibilitatea folosirii sau nu a unuia din imobilele atribuite în urma partajării, nu reprezintă motive care să justifice admiterea unei contestații la titlu, câtă vreme acest titlu este clar sub aspectul dispozițiilor sale privind partajarea terenului și nu este necesară nicio lămurire pentru a fi pus în executare în sensul punerii în posesie a fiecărei părți litigante asupra terenului atribuit.
Imposibilitatea folosirii faptice a lotului atribuit în urma partajului sau imposibilitatea realizării unui acces, ipotetic pot reprezenta temeiuri pentru o eventuală cerere de încetare a executării silite, care operează conform art. 371/5 lit. b) C.pr.civ. în ipoteza în care există o imposibilitate de punere în executare a titlului executoriu sau poate fundamenta un alt demers judiciar apt să asigure exercitarea folosinței ori a accesului.
Din schița de completare a raportului de expertiză (f.15 vol. III), rezultă că terenul cu nr. top. 7709/(...)/1/3 în suprafață de 266 mp are front la strada T. și permite astfel crearea unui acces din calea publică la imobilul atribuit. Faptul că sunt necesare unele lucrări pentru realizarea accesului la imobil, nu înseamnă că titlul executoriu nu este clar sub aspectul întinderii sau aplicării lui. Totodată, imobilul atribuit reclamantului se învecinează cu imobilul cu nr. top 7709/(...)/1/1 aflat în coproprietatea părților, astfel că apelantul are asigurat accesul la apartamentul său.
În ceea ce privește construcția, într-adevăr în varianta I-a a raportului de expertiză se arată că pentru o completă partajare a celor două apartamente nou-create în corpul I de clădire, sunt necesare câteva lucrări care să asigure o separare completă a celor două apartamente, lucrări ce sunt menționate în raportul de expertiză efectuat de expertul V. D. A. lucrări sunt posibile din punct de vedere tehnic și nu afectează structura de rezistență a clădirii, dar asigură separarea completă a apartamentelor atribuite părților.
Modul de folosire a construcției, este prevăzut în titlul executoriu, completat cu varianta reținută de instanță din raportul de expertiză care face parte integrantă din hotărâre.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs contestatorul D. A.-V., solicitând în principal casarea ei și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță de apel, iar în subsidiar admiterea contestației la titlu împotriva sentinței civile nr. 7. a J. C.-N. și obligarea intimatelor la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea recursului, contestatorul a susținut raportat la faptul că lucrările indicate de expert nu pot fi efectuate fără a se aduce atingerestructurii de rezistență a clădirii, pentru aducerea la îndeplinire a dispozițiilor titlului executoriu, se impune lămurirea aplicării lui, motiv pentru care a formulat contestația la titlu, prin care a solicitat instanței să explice modalitatea în care se pot efectua lucrările de separare astfel cum au fost alese de instanța care a pronunțat hotărârea de partaj prin omologarea variantei a I-a.
În acest scop, contestatorul a formulat o cerere în probațiune, pentru ca instanța să fie în măsură să verifice și să se lămurească asupra temeiniciei contestației, respectiv o cercetare la fața locului și o expertiză tehnică în construcții prin care să se stabilească dacă varianta de partajare a terenului omologată de instanță prin titlul executoriu îi asigură contestatorului posibilitatea de a accede de pe terenurile atribuite acestuia către intrarea în ap. nr.1, fără a trece pe terenul atribuit intimatelor și dacă din punct de vedere M., varianta de partajare a construcției ap. nr.1 permite realizarea lucrărilor de amenajare avute în vedere de expertul V. D.
Motivarea instanței de apel că și în ipoteza în care s-ar fi efectuat expertiza solicitată și s-ar fi constatat că lucrările nu se pot realiza tehnic tot nu s-ar fi impus o lămurire a titlului executoriu, nu poate fi primită, deoarece nu s-ar mai da eficiență instituției prevăzute de art. 399 alin.(1) C.pr.civ., neexistând un alt demers judiciar care să asigure punerea în aplicare a sentinței de partaj într-un mod echitabil pentru foștii coindivizari.
Susținerile instanței în sensul că apărările contestatorului sunt neîntemeiate, sunt contrazise de faptul că accesul contestatorului de pe teren în apartamentul nr.1 atribuit acestuia nu este posibil, deoarece nici unul dintre cele două terenuri nu fac corp comun cu accesul în ap. nr.1. Astfel, atribuirea terenului în suprafață de 71 mp dinspre str. B. îi permite doar să intre în garaj, fără să mai existe vreo cale de acces din garaj sau de pe acest teren către intrarea în ap.nr.1, iar atribuirea terenului în suprafață de 266 mp nu îi permite nici intrarea dinspre stradă în curte și nici intrarea de pe acest teren direct în ap.nr.1.
Contrar celor susținute de instanța de apel, nu există probe din care să rezulte că terenul în suprafață de 266 mp i-ar permite accesul dinspre str. T., schițele indicate neputând fi puse în executare în condițiile în care nu concordă cu realitatea.
Situația creată prin pronunțarea sentinței civile nr. 7., face imposibil accesul contestatorului în ap. nr.1, fără să treacă pe terenul atribuit intimatelor în proprietate exclusivă, câtă vreme atât sentința cât și rapoartele de expertiză nu stabilesc modalitatea de acces a contestatorului pe terenul în suprafață de 226 mp dinspre str. T..
În modalitatea atribuirii în natură, partajul presupune constituirea unor loturi care să fie accesibile persoanelor cărora le sunt atribuite și de care să se bucure, considerente pentru care alături de reținerile nelegale ale instanței de apel, se impune lămurirea titlului executoriu în sensul de a se indica modalitatea în care contestatorul poate să pătrundă în ap. nr.1, fără să treacă peste terenul proprietatea intimatelor.
În varianta I-a de partajare din raportul de expertiză efectuat de V.
D., s-a prevăzut necesitatea efectuării unor lucrări constând în spargerea unui perete în vederea creării unui gol de ușă la subsol, închideri de goluri, tencuieli, zugrăveli, demolare planșeu și realizarea unei scări de acces la etaj, lucrări pentru care este necesară autorizație de construire, pe care instituțiile abilitate au refuzat să o emită pentru că nu sunt în conformitate cu raportul de expertiză întocmit de Z. K. I. a procedat în mod nelegal, ignorând că aceste motive nu sunt ulterioare pronunțării titlului executoriu,ci reprezintă considerente faptice atât anterioare pronunțării, cât și concomitente și ulterioare.
I. care a pronunțat titlul executoriu trebuia să ia în considerare aceste aspecte în momentul omologării variantei I-a de partaj, iar instanța de apel trebuia să țină cont de criticile aduse de contestator cu privire la necesitatea lămuririi aplicării titlului executoriu.
Expertul V. D. nu a avut dublă specialitate: construcții și M., drept pentru care nu a analizat dacă structura de rezistență a clădirii permite realizarea lucrărilor prevăzute în varianta I-a.
Și intimatele au recunoscut că lucrările propuse a fi executate de către contestator nu pot fi realizate din punct de vedere M., expertul P. A. propunând o soluție de realizare a accesului în corpul I astfel încât să se țină seama de concluzia ing. Z. K.
Experții care au efectuat variantele admise de instanță, care fac parte integrantă din sentința civilă nr. 7., au lăsat instanței modalitatea de soluționare a folosinței terenului și a accesului la imobilele atribuite. În lipsa posibilității de efectuare a modificărilor impuse prin raportul de expertiză, este necesar a se lămuri titlul executoriu cu privire la modalitatea de folosire a camerelor de la etaj, atât timp cât lucrările de separare nu se pot realiza tehnic.
Intimatele C. I.-I. și D. V. prin întâmpinare depusă la dosar f.19-16, au solicitat respingerea recursului ca nelegal și netemeinic.
Recursul este nefondat.
Inițial, contestatorul D. A.-V. a formulat la data de (...), o contestație la executare propriu-zisă, prin care a solicitat anularea executării începute în temeiul sentinței civile nr. 7. a J. C.-N., respectiv a tuturor actelor de executare efectuate până atunci în dosarul execuțional nr. 428 din (...) al executorului judecătoresc S. R.-M..
Abia ulterior, la data de (...), contestatorul a formulat o „cerere precizatoare";, prin care a arătat că în speță este vorba atât de o contestație la executare propriu-zisă, cât și o contestație la titlu, în sensul lămuririi înțelesului, întinderii și aplicării titlului executoriu referitor la terenul atribuit în proprietatea exclusivă a contestatorului și neconcordanța între suprafața de teren de 71 mp atribuită prin sentința civilă nr. 7. și cea menționată în varianta nr. 6 din raportul de expertiză.
Conform art. 399 alin.(1) fraza a II-a C.pr.civ., dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută de art. 2811, se poate face contestație și în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum și în cazul în care organul de executare refuză să înceapă executarea silită ori să îndeplinească un act de executare în condițiile prevăzute de lege.
Titlul executoriu a cărui lămurire o solicită contestatorul, îl reprezintă sentința civilă nr. 7414 din 11 iulie 2005 a J. C.-N., prin care s-a admis în parte acțiunea civilă intentată de reclamantele C. I.-I. și D. V. împotriva pârâților D. A. și D. I. s-a admis în parte acțiunea reconvențională formulată de pârâtul D. A. împotriva reclamantelor și a pârâtei și în consecință, s-a dispus înscrierea în CF nr. 23523 C.-N., nr. top. (...)/1 a construcțiilor cu descrierea din expertiza efectuată de expertul V. D. în varianta I-a și înscrierea dreptului de uzufruct viager al pârâtei D. I. pentru cota de 1/3 parte; s-a sistat indiviziunea pe imobilul înscris în CF nr.
23523 C.-N., nr. top. (...)/1 în varianta I-a din expertiza efectuată de expertul V. D. și varianta VI-a din expertiza efectuată de expertul B. I., fără sultă, prin atribuire de loturi în natură.
Împotriva acestei sentințe, a declarat apel D. A. și au formulat cerere de aderare a apel C. I.-I., D. V. și D. I., care au fost respinse prin decizia civilă nr. 572 din (...) a T.ui Sibiu, iar împotriva deciziei tribunalului a declarat recurs D. A.-V., ce a fost respins prin D. civilă nr.105 din 14 martie
2008 a C. de A. P.
Așa după cum au reținut prima instanță și instanța de apel, titlul executoriu este clar și poate fi pus în executare, în acest scop fiind însă necesare unele lucrări care au fost prevăzute de experți încă din timpul soluționării procesului în fond, pentru separarea completă a celor două părți din imobil.
Prin urmare, nu este vorba de imposibilitatea punerii în executare a titlului executoriu, ci de nemulțumirea contestatorului față de varianta de partajare a imobilului dispusă de instanță cu ocazia soluționării acțiunii de ieșire a părților din indiviziune.
În mod justificat au respins instanțele de fond cererile în probațiune formulate de contestator, deoarece în cadrul contestației la titlu nu se pot administra probe noi prin care să fie combătute situațiile de fapt care au fost dezlegate irevocabil în cadrul procesului de fond.
Explicarea înțelesului, întinderii sau aplicării dispozitivului sentinței ce constituie titlul executoriu, poate viza numai măsurile luate de instanță și cuprinse în dispozitivul hotărârii, nefiind posibil ca pe calea contestației la titlu, să se repună în discuție variantele de partaj în vederea schimbării sau corectării lor în sensul urmărit de contestator.
Așadar, sub pretextul contestației la titlu, depășirea limitelor motivelor cuprinse în hotărâre, contestatorul urmărește în realitate schimbarea dispozitivului sentinței intrate în puterea lucrului judecat, ceea ce nu poate fi primit.
Judecătorul nu este specialist în topografie și în construcții, aceasta fiind explicația pentru care experții autorizați B. I. și V. D. au efectuat rapoartele de expertize tehnice judiciare pe care s-a întemeiat sentința ce constituie titlul executoriu.
Concluziile formulate de experții ce au întocmit rapoartele de expertize extrajudiciare, nu se bucură de obiectivitatea și imparțialitatea celor administrate de instanță cu respectarea principiului nemijlocirii.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 304 pct.9 coroborat cu art. 312 alin.(1) C.pr.civ., se va respinge recursul contestatorului împotriva deciziei tribunalului, ca nefondat.
În baza art. 274 alin.(1) C.pr.civ., recurentul va fi obligat să îi plătească intimatei C. I.-I. cheltuieli de judecată în recurs, în sumă de
1.500 lei.
PENTRU A. MOTIVE, IN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de contestatorul D. A.-V. împotriva deciziei civile nr. 3. din 16 august 2011 a T.ui C., pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o menține.
Obligă pe numitul recurent să plătească intimatei C. I.-I. suma de
1.500 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 31 octombrie 2011.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
T. D. M.-C. V. T.-A. N.
GREFIER, M. T.
Red.T.D./(...). Dact.H.C./2 ex. Jud.fond: E.Padurariu. Jud.apel: A.A. M.; M.T.
| ← Decizia civilă nr. 42/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 2009/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
