Decizia civilă nr. 4465/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 4465/R/2011
Ședința publică din 3 noiembrie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. A. C. JUDECĂTOR: A. C. JUDECĂTOR: ANA I. GREFIER : C. B.
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâtul S. R., S. R. L. și M. S. A. împotriva deciziei civile nr. 260 din (...) a T. C., pronunțată în dosarul nr. (...), privind și pe intimata T. ANA, având ca obiect succesiune.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă reprezentantul reclamanților recurenți, avocat B. T., reprezentanta pârâtei intimate, avocat M. C. R., în substituirea avocatei G. L. C., care depune împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care,
Reprezentantul reclamanților recurenți depune la dosar chitanța privind achitarea taxei judiciare de timbru în sumă de 1131,55 lei și 5 lei timbru judiciar, aspect față de care la acest termen, recursul este legal timbrat. Totodată, depune la dosar un contract de împrumut pentru a face dovada că pot face achita sulta.
Se constată că, la data de 1 noiembrie 2011, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea pârâtei intimate T. Ana, întâmpinare, prin care solicită respingere recursului, un exemplar fiind comunicat cu reprezentantul reclamanților recurenți.
Reprezentanții părților arată că nu au cereri de formulat în probațiune.
Nemaifiind alte excepții sau cereri, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în asupra recursului.
Reprezentantul reclamanților recurenți solicită admiterea recursului, în principal, modificarea hotărârii instanței de apel, în sensul admiterii apelului, schimbării sentinței, în sensul sistării stării de indiviziune prin atribuirea către reclamanții recurenți a construcției situate în C.-N., str. Î. nr. 4, constând în apartamentul nr. 1 și a terenului în suprafață de 360 mp, aferent, conform variantei 1 din expertiză întocmită de către domnul expert E. D., cu obligarea recurenților la plata către pârâta intimată a sultei corespunzătoare în cuantum de 22.685,4 lei.
În subsidiar, solicită casarea hotărârii instanței de apel și trimiterea dosarului spre rejudecare la Tribunalul Cluj, în vederea administrării de probe noi, în conformitate cu cele menționate în motivele de recurs, cu cheltuieli de judecată.
În opinia sa, varianta I din expertiza efectuată de către expertul E. D. este cea care respectă drepturile legitime ale fiecărui copărtas, respectiv dorința fiecărui copărtaș de a dobândi în proprietate exclusivă o parte din imobilul, curte și construcție, aparținând părinților acestora. Totodată, această variantă conduce la formarea unor loturi foarte apropiate valoric.
Reprezentanta pârâtei intimate solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea în întregime a deciziei civile nr. 2. a T. C. ca legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată conform chitanței pe care o depune la dosar.
Arată că, atât prima instanță, cât și instanța de apel au avut în vedere, în mod judicios, prevederile art. 736 C.civ. și art. 741 C.civ. prin raportarea acestora la întregul probatoriu administrat în cauză. De asemenea, expertul, prin răspunsul la obiecțiuni, a arătat faptul că este dificilă partajarea în natură a imobilului, întrucât scade valoarea loturilor rezultate.
În ce privește motivul de casare, această cerere este inadmisibilă, atâta timp cât solicitarea vizată în recurs nu a fost indicată în nici una din fazele procesuale de până acum.
C U R T E A:
Prin sentința civilă nr. 10183/(...) a Judecătoriei C.-N., a fost admisă în parte cererea de ieșire din indiviziune formulată de reclamanții S. R., S. R. L. și M. S. A. împotriva pârâtei T. ANA și, în consecință:.
S-a dispus sistarea stării de indiviziune cu privire la bunurile din masa succesorala rămasă de pe urma defunctei S. I. (decedată la data de (...)), după cum urmează:
S-a atribuit pârâtei în natură imobilul situat în Someșeni, str. Î. nr.4, jud. C., compus din teren în suprafață de 720 mp, înscris în CF. nr.2330
Someșeni, cu nr.topo 322/2/4/1/3/C și construcția constând în apartamentul nr.l, înscrisă în CF. nr.2328 Someșeni, cu nr. topo 322/2/4/1/3/1, compusă din 3 camere, bucătărie, antreu, baie, cămară de alimente la parter și pivnița la subsol, cu suprafață construită de 102,8 mp, cu părți indivize comune de 5. înscrise în CF. colectivă nr.2330 Someșeni.
A fost obligată pârâta la plata către reclamanți a unor sulte în cuantum de 73251 lei și 22685,4 lei (reprezentând echivalentul valoric al cotelor succesorale de 1/2 ce le revin reclamanților din terenul și respectiv din construcția mai sus menționate).
S-a dispus sistarea stării de indiviziune cu privire la terenurile constând în parcela 872/47/1 tarla 14, în suprafață de 8600 mp, din T.P. nr.1543/3451 eliberat la data de (...) de C. J. P. S. D. de P. A. T. C., parcela 872/47/2 tarla
14, în suprafața de 2900 mp, din T.P. nr.3015/3652 eliberat la data de (...) de
C. J. P. S. D. de P. A. T. C., precum și parcela 321 tarla 82, în suprafața de
2900 mp, din T.P. nr.5380/216 eliberat la data de (...) de C. J. P. S. D. de P. A.
T. C., prin formarea a două loturi egale, conform completării din (...) la raportul de expertiza tehnică judiciară întocmit de exp. E. D. (respectiv S. propusă varianta II și S. propusa din Anexa nr.5), din care unul se atribuie în natură și în stare de indiviziune în favoarea reclamanților-pârâți iar celălalt se atribuie în natură în favoarea pârâtei-reclamante.
A fost respinsă cererea privind acordarea cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
P. a pronunța această sentință, judecătoria a reținut că, prin încheierea de admitere în principiu pronunțată în ședința publică din (...), în conformitatecu disp. art. 673 6 alin .l C. proc. civ., instanța a admis în parte cererea de chemare în judecata precizată introdusă de către reclamanți, constatând că, în masa succesorală a defunctei S. I., se include cota de 1. din imobilul cu nr. topo 322/2/4/1/3/1, înscris în CF 2328 C., apartament nr. l, compus din: 3 camere, bucătărie, antreu, baie, cămară de alimente la parter și pivniță la subsol, cu suprafața construită de 102,8 mp, cu părțile indivize comune 55%, înscris în CF colectivă nr.2330, precum și terenurile înscrise în TP nr.1543/3451/(...), cu suprafața de 8600 mp, și TP nr.5380/126/(...), cu suprafața de 2900 mp. De asemenea, s-a constatat că au calitatea de moștenitori defunctul S. G. junior și pârâta S. Ana, cu o cota de 1/2 parte fiecare, în calitate de descendenți, iar prin retransmitere cota de l/2 parte a defunctului S. G. junior revine reclamantei S. R., în cotă de 2/8, ca soție supraviețuitoare, respectiv reclamanților S. R. L. și M. S. A., ambii cu o cotă de 3/8 parte. A fost respinsă ca neîntemeiată cererea de obligare a pârâtei la plata sumei de 66.000.000 lei, reprezentând valoarea actualizată a investiției efectuate de către defunctul S. G. junior la imobilul apartament corp I din clădire. A fost respinsă ca neîntemeiată cererea privind obligarea pârâtei la plata sumei de 63.250.000 lei, reprezentând beneficiul nerealizat prin folosirea exclusivă a construcției care face parte din masa succesorală. Au fost obligați reclamanții la plata sumei de 212 RON, reprezentând o parte din cheltuielile de înmormântare. De asemenea, potrivit disp. art.6736 alin.l C proc. civ. teza finală, s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice în specialitatea construcții, precum și a unei expertize tehnice în specialitatea topografie, pentru identificarea imobilelor din masa succesorală, evaluarea acestora și formarea loturilor potrivit cotelor de proprietate ale părților. Prin încheierea pronunțată la data de (...), în temeiul disp. art.6737 alin.l C. proc. civ., s-a constatat faptul că în masa succesorală a defunctei S. I. se include și terenul în suprafață de 2900 mp, tarlaua nr.14, parcela nr.872/47/2 din T.P. nr.3015/3652/(...). De asemenea, prin încheierea pronunțată la data de (...), în temeiul disp. art.6737 alin. C proc. civ. s-a constatat că, în masa succesorală a defunctei S. I., intră cota de 1. din întregul drept de proprietate asupra terenului în suprafață de 720 mp, înscris în CF 2330 Someșeni. Prin raportul de expertiză topografică întocmit de exp. E. D., astfel cum a fost acesta completat au fost stabilite trei amplasamente, și anume: - amplasamentul A - constând în imobilul situat în Someșeni, str. Î. nr.4, jud. C., compus din teren în suprafață de 720 mp, înscris în CF. nr.2330 Someșeni, cu nr. topo 322/2/4/1/3/C și construcția constând în apartamentul nr. l, înscrisă în CF. nr.2328 Someșeni, cu nr. topo 322/2/4/1/3/1, compusă din 3 camere, bucătărie, antreu, baie, cămara de alimente la parter și pivniță la subsol, cu suprafață construita de 102,8 mp, cu părți indivize comune de 5. înscrise în CF. colectivă nr.2330 Someșeni; - amplasamentul B - constând în parcela 872/47/1 tarla 14, în suprafață de 8600 mp, din T.P. nr.1543/3451 eliberat la data de (...) de C. J. P. S. D. de P. A. T. C. și parcela 872/47/2 tarla 14, în suprafață de 2900 mp, din T.P. nr.3015/3652 eliberat Ia data de (...) de C. J. P. S. D. de P. A. T. C., terenuri ce corespund în cartea funciară integral cu nr. topo 872/47 - fânaț 11500 mp, înscris în CF 1302 Someșeni în favoarea lui D. I. lui I. (Bl/1936); - amplasamentul C - constând în parcela A321 tarla 82, în suprafață de 2900 mp, din T.P. nr.5380/126 eliberat la data de (...) de C. J. P. S. D. de P. A. T. C. și care în cartea funciară corespunde parțial cu nr. topo 534/1 - arabil la O. de 990 stj p. (3561 mp), înscris într-un corp funciar cu nr. topo 533/1/2 - arabil la O. de 1144 stjp. (4115 mp), sub A7 în CF 122 Pata, în favoarea lui S. De asemenea, prin același raport de expertiză, terenul în suprafață de 720 m.p. înscris în CF nr. 2330 Someșeni, cu nr. topo. 322/2/4/1/3/ a fost evaluat de către expert la valoarea de 1. lei respectiv 203,76 lei/m.p. Cât privește valoarea construcției din masa succesorală, constând în apartamentul nr. l, înscrisă în CF. nr.2328 Someșeni, cu nr. topo 322/2/4/1/3/1, cu părți indivize comune de 5. înscrise în C.F. colectivă nr.2330 Someșeni, aceasta a fost stabilită prin expertiza în construcții efectuată de exp. D. S. V. la valoarea de 45370, 809 lei. Analizând în acest context cererile privind sistarea stării de indiviziune asupra bunurilor din masa succesorală formulate de către părți, instanța reține că, în ceea ce privește terenurile agricole cuprinse în cele trei titluri de proprietate, ambele părți și-au exprimat acordul în sensul partajării acestora prin formarea a două loturi egale, conform propunerilor făcute de către expert. Prin urmare, având în vedere disp. art. 728 C civ., potrivit cărora „nimeni nu este obligat a rămâne în indiviziune" și ținând cont, totodată, și de împrejurarea că reclamanții au precizat că nu doresc încetarea stării de indiviziune între ei, instanța a dispus sistarea stării de indiviziune cu privire la terenurile în discuție prin formarea a două loturi egale, conform completării din (...) la raportul de expertiza tehnică judiciară întocmit în cauză de exp. E. D. (respectiv S. propusă varianta II și S. propusa din Anexa nr.5), din care unul se atribuie în natură și în stare de indiviziune în favoarea reclamanților, iar celălalt se atribuie în natură în favoarea pârâtei. Cat privește modalitatea de partajare a imobilului situat în Someșeni, str. Î. nr. 4 jud. C., compus din teren în suprafață de 720 mp, înscris în CF. nr.2330 Someșeni, cu nr. topo 322/2/4/1/3/C și construcția constând în apartamentul nr. l, înscrisă în GF. nr.2328 Someșeni, cu nr. topo 322/2/4/1/3/1, compusa din 3 camere, bucătărie, antreu, baie, cămară de alimente la parter și pivniță la subsol, cu suprafață construită de 102,8 mp, cu părți indivize comune de 5. înscrise în GF. colectivă nr.2330 Someșeni, față de împrejurarea că ambele părți au solicitat atribuirea în natură a construcției, cu obligația corelativă de plata a sultei corespunzătoare în favoarea părții adverse, instanța urmează să decidă în legătură cu acest aspect prin raportare la disp. art.6739 C. proc. civ. Astfel, având în vedere pe de o parte faptul că pârâta împreună cu soțul său dețin în proprietate apartamentul nr.2 situat pe terenul de 720 mp supus partajului, iar, pe de altă parte, luând în considerare și răspunsul la obiecțiuni formulat de exp. E. D., în sensul că partajarea terenului în suprafața de 720 mp este dificilă și scade valoarea loturilor rezultate, instanța a apreciat că varianta optimă de realizare a partajului cu privire la imobilul teren și construcție în litigiu este aceea în care i se atribuie în întregime imobilul în discuție pârâtei, urmând ca aceasta din urmă să fie obligată la plata către reclamanți a unor sulte în cuantum de 73251 lei și 22685,4 lei (reprezentând echivalentul valoric al cotelor succesorale de 1/2 ce le revin acestora din terenul și respectiv din construcția mai sus menționate). Instanța a apreciat că nu poate fi primit argumentul invocat de către reclamanții-pârâți în cuprinsul concluziilor scrise, în sensul că partajul poate fi realizat comod în natură prin formarea a două loturi conform variantei I propusă prin raportul de expertiza topografică, întrucât această variantă solicitată de reclamanții-pârâți nu tinde la realizarea unui partaj în natură propriu-zis, prin formarea de loturi egale pentru ambele părți și care să dea,astfel, eficiență principiului consacrat de disp. art. 741 C civ., din moment ce, prin această variantă de partajare, imobilul construcție supus partajului ar reveni în întregime în lotul reclamanților și doar suprafața de 720 mp ar fi partajată în două suprafețe egale, de 360 mp, ce ar fi atribuite fiecăreia dintre părți. Or, ținând seama și de destinația concretă a terenului în suprafață de 720 mp, respectiv aceea de teren aferent celor două corpuri de construcție edificate pe acesta, rezultă că această modalitate de sistare a stării de indiviziune ar echivala, din punct de vedere practic, cu realizarea acesteia în varianta atribuirii bunului supus partajului în lotul reclamanților (cu obligația acestora la plata sultei corespunzătoare din valoarea construcției în favoarea pârâtei-reclamante); pe de altă parte, această variantă de partaj ar fi de natură să contravină și disp. art.741 alin. 2 C. civ., care impun ca la formarea și compunerea loturilor ce se cuvin copărtașilor să se evite, pe cât posibil, îmbucătățirea peste măsură a imobilelor. Referitor la cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de către reclamanți, instanța a apreciat că, față de obiectul cauzei, și ținând cont, totodată, și de faptul că pretențiile acestora urmează a fi admise doar în parte, precum și de disp. art. 276 C proc. civ., se impune compensarea cheltuielilor de judecată ocazionate ambelor părți de prezentul litigiu, motiv pentru care a respins ca neîntemeiată cererea în discuție. Prin decizia civilă nr. 2. mai 2011 a T. C., apelul reclamanților a fostrespins ca nefondat, aceștia fiind obligați să-i plătească în solidar intimatei T. Ana suma de 2480 lei, cheltuieli de judecată in apel. P. a pronunța această decizie, tribunalul a reținut că susținerea apelanților că, prin atribuirea întregului imobil din C.-N. str. Î. nr. 4, s-au încălcat prevederi legale, si anume art. 736, 741 cod civil, nu poate fi primită, întrucât soluția primei instanțe se întemeiază pe disp. art. 6739 si art. 741 alin. 2 Cod civil, care constituie, de asemenea, reglementări legale aplicabile in materie de partaj. T. a mai reținut că, raportat la situația de fapt, prima instanța a făcut o corectă aplicare a textelor de lege care reglementează partajul. Astfel, rezultă din expertiza întocmită in cauză, că partajarea în natură a terenului de 720 mp, conform variantei agreate de apelanți, adică în două părți egale, duce la crearea unor loturi de teren cu front la strada de 10,78 metri, or, acest lucru încalcă regulile de urbanism, întrucât frontul minim este de 12 metri, astfel cum este prevăzut in Regulamentul general de urbanism aprobat prin H. nr. 5., în S. 4, . cu privire la forma și dimensiunile terenului și ale construcțiilor, la art. 30 alin. 2, conform cu care: "Autorizarea executării parcelărilor, în baza prezentului regulament, este permisă numai dacă pentru fiecare lot în parte se respectă cumulativ următoarele condiții:a) front la stradă de minimum 8 m pentru clădiri înșiruite și de minimum 12 m pentru clădiri izolate sau cuplate; b) suprafața minimă a parcelei de 150 m2 pentru clădiri înșiruite și, respectiv, de minimum 200 m2 pentru clădiri amplasate izolat sau cuplate; c) adâncime mai mare sau cel puțin egală cu lățimea parcelei."; Conform adresei depusa de către D. de U. a M. C.-N. și a certificatului de informare, imobilului în discuție îi sunt aplicabile regulile generale de urbanism. Așadar, tribunalul a reținut că, față de aceste aspecte, prima instanță a aplicat in mod corect prevederile art. 741 alin. 2 Cod civil, conform cu care: „Se va evita cat va sta în putință, îmbunătățirea peste măsură a eritajelor si diviziunea exploatațiunilor."; Din acest texte de lege, rezultă că însuși legiuitorul a avut în vedere aspecte economice de care trebuie să se țină seama la partaj, astfel critica apelanților în sensul că prima instanță nu trebuia să țină cont de partea economică, ci de cea afectivă, nu este fondată. Față de aspectele reținute anterior, rezultă că soluția adoptată de către prima instanță cu privire la atribuirea în întregime a terenului de 720 mp este legală si că varianta propusă de către apelanți ar duce la încălcarea legii, astfel încât argumentele de ordin moral si afectiv invocate de către aceștia nu pot prima față de dispozițiile legale. În ceea ce privește construcția supusă partajului și existența pe terenul în discuție, este firesc ca aceasta să urmeze soarta terenului. Așadar, în măsura în care terenul este atribuit unei persoane, construcția nu poate fi atribuită alteia, întrucât ar face imposibila folosirea imobilului. Împotriva acestei decizii, au declarat în termen legal recurs reclamanții, solicitând, în principal, modificarea ei, admiterea apelului, schimbarea sentinței apelate, în sensul partajării în natură a imobilului de pe str. Î. nr. 4, conform variantei nr. 1 din raportul de expertiză întocmit de inginer expert E. D., în subsidiar, casarea ei și trimiterea apelului spre rejudecare, în vederea completării probațiunii. În motivarea recursului lor, reclamanții învederează că hotărârea pronunțată în apel a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept substanțial privind partajul, motiv de recurs prev. de art. 304 pct. 9 Cod proc. civ., întrucât regulile principale în materie de partaj, respectiv art. 736 și art. 741 alin. 1 Cod civil, au fost încălcate, partajul fiind posibil de realizat în natură, conform variantei I din raportul de expertiză topografică. În mod greșit a reținut instanța de apel dispozițiile regulamentului general de urbanism, întrucât acesta urmează a se aplica în situația edificării unor noi construcții, or, în cauza de față, în ceea ce privește criteriile de partaj, se au în vedere construcțiile deja edificate. Faptul că pârâta intimată a edificat o construcție apartament 2 pe terenul supus partajului nu poate reprezenta un criteriu pentru ca întregul imobil să-i fie atribuit în urma partajului, în condițiile în care această construcție este complet separată de casa părintească, obiect al partajului succesoral, a fost edificată cu acordul antecesorilor părților și cu contribuția în muncă și bani a antecesorului reclamanților, fratele pârâtei intimate. Un partaj în natură nu ar duce la scăderea valorii economice a imobilului, ci, dimpotrivă, în condiții de recesiune economică, face posibilă înstrăinarea în condiții mai avantajoase, cu atât mai mult cu cât nu se pune problema unor servituți, în favoarea, respectiv în sarcina vreunuia dintre loturi. Faptul că întregul imobil se află în prezent în folosința pârâtei intimate și a familiei acesteia și că aceasta a îngrijit-o pe defuncta S. I., cu care locuia în aceeași curte, în ultimii ani de viață, nu poate constitui, de asemenea, un criteriu de partaj, întrucât aceasta se datorează împrejurării că antecesorul reclamanților, S. G. jr, fratele pârâtei intimate, era incapabil de a se îngriji pe sine și, cu atât mai mult, de a o îngriji pe mama sa, suferind de o boală ce l-a făcut să necesite, la rândul său îngrijire permanentă din partea familiei. Până la momentul îmbolnăvirii antecesorului reclamanților, aceștia au folosit cea mai mare parte din grădina aferentă casei părintești, având nevoie în prezent de o nouă locuință, deși au un apartament în proprietate, întrucât reclamantul S. R. L. urmează să se căsătorească și să-și întemeieze o familie, având nevoie de un spațiu locativ distinct. Dacă, totuși, instanța de recurs apreciază că sunt incidente dispozițiile cuprinse în Regulamentul de urbanism, reclamanții sunt de acord cu întocmirea unei variante de partaj în care lotul pârâților să aibă frontul la stradă de 12 m, cu diminuarea corespunzătoare a frontului la stradă al parcelei ce urmează a se atribui reclamanților, însă, întrucât nu există o astfel de variantă de partaj în raportul de expertiză, se impune casarea cu trimitere spre rejudecare a apelului în vederea completării probațiunii. Pârâta intimată, prin întâmpinare, a solicitat respingerea recursului canefondat, cu cheltuieli de judecată, pe motiv că varianta de partaj în natură solicitată de recurenți încalcă regulile de urbanism și, în realitate, aceștia nu au posibilități de achitare a sultei, neputând să achite nici măcar taxa judiciară de timbru, fiind beneficiarii unei cereri de ajutor public judiciar, în condițiile în care pârâta intimată a consemnat la bancă sulta la care a fost obligat prin hotărârile instanțelor de fiind. Varianta de partaj solicitată în subsidiar a fost prima dată învederată în recurs, constituind o cerere nouă, inadmisibilă. Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, raportat la dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod proc. civ., ce constituie temeiul său în drept, curtea apreciază că acesta nu este fond at, din considerentel e ce urmează a fi expuse. Astfel, în esență, recursul reclamanților vizează împrejurarea că terenul din intravilan pe care sunt edificate două construcții, una obiect al partajului și una edificată de pârâta intimată, poate fi partajat în natură, fie conform variantei I din raportul de expertiză topografică, fie conform variantei subsidiare solicitate în recurs. Varianta I din raportul de expertiză încalcă regulamentul de urbanism prin nerespectarea dispozițiilor privind frontul minim la stradă, însă reclamanții susțin că nu se pune problema aplicării regulamentului de urbanism în materie de partaj, urmărindu-se partajarea unui teren cu construcții deja edificate, or respectarea sau nerespectarea frontului la stradă prevăzut de regulamentul de urbanism constituie o problemă pentru situația în care s-ar dori edificarea unei noi construcții. În realitate, instanța trebuie să aibă în vedere respectarea normelor de urbanism și în materie de partaj, atunci când partajul presupune formarea unor loturi, respectiv dezlipirea unor parcele de teren, indiferent de existența sau inexistența unor construcții, pentru zonele construibile. Aceasta, deoarece regulile de urbanism au drept scop o utilizare rațională a imobilelor și nu doar stabilirea unor condiții pentru edificarea în viitor a unor construcții. De altfel, construcțiile au o durată limitată în timp, iar instanța nu poate să presupună că, pe terenul partajat potrivit voinței reclamanților recurenți, nimeni nu va dori să edifice vreo altă construcție sau o construcție cu altă suprafață sau configurație decât cea actuală. Astfel, regulamentul de urbanism are drept scop inclusiv evitarea fărâmițării excesive a loturilor și, prin aceasta, a scăderii valorii economice a acestora, criterii ce se aplică și în cazul partajului. Reclamanții au susținut că partajul în natură ar duce la o majorare a valorii economice a loturilor în condiții de recesiune economică, însă acestea sunt simple afirmații, în condițiile în care, indiferent dacă s-ar adopta varianta I de partaj din raportul de expertiză deja întocmit în cauză ori s-ar dispune întocmirea unei variante suplimentare, pentru ca măcar unul dintre loturi să respecte frontul la stradă prevăzut de regulamentul de urbanism, lotul atribuit reclamanților ar scădea în valoare și ar fi mult mai greu de înstrăinat, tocmai pentru că încalcă aceste reguli. De altfel, varianta de partaj propusă de reclamanți, așa cum rezultă din anexa la raportul de expertiză de la fila 284 din dosarul judecătoriei, ar duce la formarea a două loturi neregulate din punct de vedere geometric, pentru că granița dintre ele trebuie să ocolească supraedificatele existente deja pe teren. O altă posibilă variantă de partaj, avută în vedere de opinia separată, pentru crearea unor loturi cu forme geometrice mai puțin neregulate ar încălca, oricum, frontul la stradă prevăzut de regulamentul de urbanism, instanța, în opinie majoritară, apreciind că acesta nu poate fi încălcat nici măcar cu acordul reclamanților-recurenți, întrucât aceste norme sunt de interes general și nu ocrotesc doar interesul particular al celor care doresc formarea unor parcele noi. În temeiul art. 312 alin. 1 Cod proc. civ., curtea, cu opinie majoritară, din considerentele arătate, va respinge recursul formulat ca nefondat. Fiind în culpă procesuală, în temeiul art. 274 alin. 1 Cod proc. civ., reclamanții recurenți vor fi obligați să-i plătească pârâtei intimate cheltuieli de judecată în recurs în sumă de 1500 lei, reprezentând onorariu avocațial, conform chitanței și facturii de la filele 24 și 25 din dosar. P. ACESTE M.IVE, IN NUMELE LEGII, DECIDE : Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții S. R., S. R. L. și M. S. A., împotriva deciziei civile numărul 260 din 27 mai 2011 a T. C., pronunțată în dosarul numărul (...), pe care o menține. Obligă recurenții să-i plătească intimatei T. ANA suma de 1500 lei, cheltuieli de judecată în recurs. Decizia este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din 3 noiembrie 2011. PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER A. A. C. ANA I. C. B. Red. CAA dact. GC 2 ex/(...) Jud. apel: A.A. M., O.R. Ghișoiu Cu opinia separată a d-nei judecător A. C., în sensul admiterii recursului, casării deciziei civile numărul 2. a T. C. și trimiterii cauzei pentru rejudecarea apelului la Tribunalul Cluj. Chestiunea supusă atenției instanței de recurs , care se încadrează în prevederile art.304 pct.9 C., text de lege indicat de către reclamanții recurenți, privește modul în care instanța de apel a înțeles să interpreteze și să aplice în cauză textele de lege incidente în materie de partaj, respectiv art.736 C.civ., art.741 alin.1 C.civ., art.6739 C. și art.30 din H. nr.5., text de lege reținut de către instanța de apel în considerentele deciziei atacate. Raportat la prevederile art.736 C.civ., art.741 alin.1 C.civ. și art.6735 C. regula în materie de partaj este aceea a partajului în natură, numai în situații de excepție devenind incidente celelalte posibilități prevăzute de C. deprocedură civilă astfel cum acestea sunt reglementate în capitolul VII- Procedura împărțelii judiciare. Argumentul principal al instanței de apel și al celei de recurs în opinia majoritară, avut în vedere pentru a statua că în litigiul dedus judecății nu este posibilă partajarea în natură a imobilului aflat în coproprietate, a avut la bază prevederile art.30 alin.2 din H. nr.5.. P. a se putea analiza acest text de lege, respectiv incidența sa în cauză, se apreciază oportună redarea acestuia: Parcelarea (1) Parcelarea este operațiunea de divizare a unei suprafețe de teren în minimum 4 loturi alăturate, în vederea realizării de noi construcții. P. un număr mai mare de 12 loturi se poate autoriza realizarea parcelării și executarea construcțiilor cu condiția adoptării de soluții de echipare colectivă care sa respecte normele legale de igiena și de protecție a mediului. (2) Autorizarea executării parcelarilor, în baza prezentului regulament, este permisă numai dacă pentru fiecare lot în parte se respecta cumulativ următoarele condiții: a) front la strada de minimum 8 m pentru clădiri insiruite și de minimum 12 m pentru clădiri izolate sau cuplate; b) suprafața minima a parcelei de 150 mp pentru clădiri insiruite si, respectiv, de minimum 200 mp pentru clădiri amplasate izolat sau cuplate; c) adâncime mai mare sau cel puțin egala cu lățimea parcelei. (3) Sunt considerate loturi construibile numai loturile care se încadrează în prevederile alin.2. Faptul că acest articol nu este aplicabil în litigiul dedus judecății, având ca obiect partajarea unei suprafețe de teren situate în intravilanul M. C.-N. pe care au fost edificate două construcții, numai una fiind supusă partajării, rezultă din alin.1 al acestuia, în care este definită noțiunea de parcelare. Astfel, parcelarea este operațiunea de divizare a unei suprafețe de teren în minimum patru loturi alăturate în vedrea realizării de noi construcții. În situația dedusă judecății nu se pune problema parcelării, din perspectiva alin.1 al art.30 din H. 5. din două considerente: În primul rand, prin partajarea în natură solicitată de către reclamanți se ajunge la formarea a două loturi de teren care să fie atribuite în natură copărtașilor pentru a se respecta regula generală în materie de partaj, aceea a partajării în natură. În al doilea rând, nu poate fi vorba de parcelarea definită de textul de lege redat mai sus deoarece această operațiune nu este solicitată în vederea realizării de noi construcții, ci pentru a se pune capăt unei stări de coproprietate asupra unui teren pe care se află deja edificate două construcții. Rezultă deci că nici condițiile menționate la alin.2 al articolului 30 nu sunt aplicabile în cauză, contrar celor reținute de instanța de apel, atâta timp cât acestea vizează loturile rezultate în urma parcelării definite de alin.1. Atâta timp cât partajul nu este condiționat de aceste prevederi din H. nr.5., rezultă că în condițiile în care reclamanții insistă în partajarea în natură, aceasta fiind posibilă, se impune partajarea în natură, cu respectarea criteriilor prevăzute de art.6739 C. A. în vedere mărimea parcelei de teren supuse partajului, 720 m.p., nu se pune problema fărâmițării nejustificate a lotului, fărâmițare care trebuie evitată pe cât posibil conform art.741 alin.2 C.civ. Într-adevăr, singura variantă întocmită de către expert în dosarul judecătoriei, astfel cum este evidențiată în schița aflată la fila 284, estediscutabilă având în vedere modalitatea aleasă pentru a delimita cele două fonduri rezultate în urma partajului, impunându-se a se face și alte propuneri de partajare în considerarea art.6739 C. Alte propuneri de partajare se impun a fi făcute de către expert în considerarea poziției reclamanților recurenți care au arătat că nu se opun ca lotul care va reveni pârâtei intimate să aibă un front la stradă de 12 m.p., adică cel care rezultă din prevederile art.30 alin.2 lit.a din H. nr.5.. Aceasta deoarece un important criteriu pentru formarea și atribuirea loturilor este acordul părților, fiind de preferat ca partajul să se realizeze pe cât posibil cu respectarea voinței tuturor coproprietarilor. Pârâta intimată nu ar fi astfel prejudiciată în nici un fel , nici în viitor, parcela atribuită acesteia având un front la stradă de 12 m.p., putând deci edifica noi construcții, chiar în considerarea art.30 alin.2 din H. 5., care ar deveni aplicabil în accepțiunea sa acestei ipoteze. Soluția care se impune este deci aceea a admiterii recursului în temeiul art.312 alin.3 C., casându-se decizia instanței de apel și dispunându-se trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de apel în vederea completării probațiunii conform celor menționate mai sus. JUDECĂTOR, A. C. Red. A.C./(...)
| ← Decizia civilă nr. 732/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 496/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
