Decizia civilă nr. 3184/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 3184 /R/2011
Ședința publică din data de 23 septembrie 2011
Instanța constituită din: Președinte : I.-D. C.
Judecători : A.- A. P.
C.-M. CONȚ
Grefier : S. - D. G.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul C. N. împotriva deciziei civile nr. 1. din 27 octombrie 2010, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe reclamanții S. D., G. M., O. L., P. ANA, M. (B.) G. și B. A., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei se prezintă fiica pârâtului recurent, doamna C. R. A., lipsă fiind pârâtul recurent și reclamanții intimați.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că au fost depuse la dosar la data de 13 iulie 2011, concluzii scrise formulate de reclamantul B. A., iar la data de 20 iulie 2011, se constată că pârâtul recurent a depus la dosar note de ședință.
La întrebarea instanței fiica pârâtului recurent arată că are mandat de reprezentare a pârâtului recurent C. N. care este tatăl său, precizând că procura de reprezentare se află în dosarul nr (...) al J. D.
În urma verificării, instanța constată că la dosarele anexate dosarului în recurs nr. (...) al Curții de A. C. nu se găsește procura menționată și lasă cauza la a doua strigare timp în care înmânează dosarul fiicei pârâtului recurent pentru a indica cu exactitate fila unde se află procura judiciară de reprezentare și să indice numărul de dosar.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal se prezintă fiica pârâtului
C. N., doamna C. R. A. care susține că procura de reprezentare se află în dosarul nr. (...) al J. D., dosar care nu se află atașat la dosarul nr. (...) al J. D.
Instanța constată că prin încheierea de ședință din 24 martie 2011 ( fila
22 din dosarul nr. (...) al J. D.), pârâtul C. N. arată că înțelege să fie reprezentat de fiica lui C. R. M.
Curtea procedează la legitimarea doamnei prezente, numita C. R. A. fiind legitimată cu C.I, seria KX nr. 7..
Instanța pune în discuția reprezentantei pârâtului recurent, excepția inadmisibilității recursului declarat împotriva deciziei civile nr. 1./(...) a T.ui C. și, totodată, excepția de necompetență materială a Curții de A. privind soluționarea recursului declarat împotriva încheierii civile nr.2. și împotriva sentinței civile nr. 929/(...) a J. D., pronunțată în dosarul nr. (...).
Față de excepțiile invocate, reprezentanta pârâtului recurent precizează că a atacat cu recurs decizia 1./2010 a T.ui C., încheierea nr. 2. a J. D., cât și sentința civilă nr. 9. a J. D., întrucât toate dosarele unde s-au pronunțat aceste hotărâri, se aflau acvirate la dosarul nr. (...) al T.ui C..
Arată că intenționa să ridice problema declinării de competență.
Curtea, reține cauza în pronunțare cu privire la aspectele puse în discuție.
C U R T E A :
Prin sentința civilă nr. 929 din (...) a J. D., pronunțată în dosarul nr. (...), s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamantul B. A., împotriva pârâților S. S., G. M., O. L., P. ANA, C. N. și M. (B.) G., care au fost obligați să restituie reclamantului următoarele sume de bani:pârâtul S. S. suma de
805,93 lei; pârâtul G. M. suma de 1.108,93 lei; pârâta O. L. suma de
1.176,53 lei; pârâta P. Ana suma de 1.125,63 lei; pârâtul C. N. suma de
1.325,63 lei; pârâta M. (B.) G. suma de 605,93 lei.
S-a respins pretenția de restituire a cheltuielilor în sumă de 26,70 lei de către fiecare pârât drept cotă-parte suportată de reclamant din costul lucrării de realizare a copertinei de scară, ca neîntemeiată și a fost obligat fiecare pârât să plătească reclamantului câte 78,5 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, judecătoria a reținut că în calitate de proprietari de apartamente situate în blocul C2, scara C, din D., aleea L. nr.3, jud.C., pârâții S. S., G. M., P. Ana și M. (B.) G. și-au exprimat acordul pentru realizarea lucrării de acoperire a imobilului, semnând tabelul nominal întocmit în acest sens de reclamant - ca administrator al asociației de proprietari - în timp ce pârâtul C. N. a refuzat să semneze, iar pârâta O. L. a semnat împotrivă.
Contribuția pro-parte a proprietarilor de apartamente de pe scara C (ca de altfel și de pe celelalte două scări ale imobilului) a fost stabilită de administrator în funcție de suprafața locativă aferentă, astfel încât pârâților
S. S., G. M., O. L. și M. (B.) G. le-a revenit obligația de plată a sumei de
1.032,60 lei fiecare, iar pârâților P. Ana și C. N. suma de 1.252,30 lei fiecare.
Pârâții care și-au dat acordul, au achitat sume în avans, după cum urmează: S. S. suma de 300 lei - rest de plată 732,60 lei; G. M. suma de 100 lei - rest de plată 932,60 lei; M. (B.) G. suma de 500 lei - rest de plată 532,60 lei; P. Ana suma de 200 lei - rest de plată 1052,30 lei.
De asemenea, pârâta O. L., deși a semnat inițial împotrivă, a înțeles să achite un avans în sumă de 200 lei, înregistrând astfel un rest de plată la nivelul sumei de 832,60 lei.
Pârâtul C. N. a refuzat orice plată.
Toate aceste chestiuni sunt relevate în tabelul întocmit de reclamant în calitate de administrator.
Pârâții nu contestă realizarea lucrării, solicitând însă prezentarea actelor care privesc eliberarea autorizației de construire, recepția și garanția, precum și a celor privind plata făcută, prin prezentarea facturii și a devizului aferent.
Asemenea înscrisuri s-au depus, atât în dosarul de față, cât și în dosarele J. D. nr. (...), (...), (...), (...), (...), (...) și (...), acvirate la prezenta cauză, în care asociația de proprietari prin administrator a cerut plata unor sume în același cuantum de la fiecare pârât în parte, cu titlu de contribuție pro-parte la cheltuielile de realizare a acoperișului clădirii, dar unde s-a renunțat la judecată, exceptând dosarele nr. (...) și (...), în care s-a dispus respingerea acțiunilor, pe motiv că nu s-a făcut dovada celor pretinse.
În privința celor două cauze soluționate, judecătoria a constatat că reclamantul nu a participat în proces în nume propriu, ci ca reprezentant al asociației, pentru recuperarea unor cheltuieli comune.
Prezenta acțiune are un fundament juridic diferit, izvorul obligației de plată reprezentându-l îmbogățirea fără justă cauză, prin faptul că reclamantul pretinde restituirea sumelor plătite personal în contul datoriilor pârâților față de asociație.
Astfel, în lumina dispozițiilor art.3 lit.a) și c) din L. nr.2., privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, terasa unui bloc reprezintă coproprietatea forțată a proprietarilor de locuințe din acel imobil, denumit condominiu, situație în care cheltuielile de întreținere, reparații și investiții, precum construirea acoperișului clădirii, se suportă de toți coproprietarii, întrucât le profită fără deosebire.
Pârâților le revine obligația de plată pro-parte a cheltuielilor de realizare a șarpantei, în calitate de coproprietari ce beneficiază de lucrare. O. există cu atât mai mult în cazul acelora care și-au dat acordul în mod expres, ori tacit, prin plata avansului.
Acoperișul blocului a fost realizat în baza autorizației de construire nr.17/(...).
În speță, nu interesează însă verificarea modului în care s-a construit și recepționat lucrarea și nici garanția eventual acordată, ci dacă sunt îndeplinite condițiile acțiunii în restituire conform principiului îmbogățirii fără justă cauză, în aplicarea căruia se instituie obligația de restituire ori de câte ori are loc mărirea patrimoniului unei persoane pe seama patrimoniului altei persoane, în lipsa oricărui drept.
Reclamantul a făcut dovada faptului că a plătit asociației de proprietari contribuția pârâților pentru acoperiș.
La final, valoarea efectivă a lucrării de acoperire a blocului a totalizat
49.468,24 lei, așa cum rezultă din corecta adunare a sumelor plătite conform actelor justificative enumerate în cuprinsul scriptului intitulat „Document cumulativ";, facturile fiscale, chitanțele de plată și avizele de însoțire fiind depuse în dosarele acvirate.
Așadar, văzând că reclamantul a suportat din banii săi și cota-parte a pârâților din cheltuielile asociației cu acoperișul blocului, ei sunt ținuți la restituire, căci altfel s-ar îmbogăți fără just temei cu sumele plătite de vecinul lor.
Astfel, cheltuielile făcute de reclamant, prin achitarea către asociație a contribuției pârâților, s-au localizat în patrimoniul acestuia, având loc o micșorare a activului său de această natură. Legătura de cauzalitate între sporirea patrimoniului pârâților și micșorarea patrimoniului reclamantului reiese cu prisosință. După cum se poate observa, reclamantul nu are la îndemână nicio altă posibilitate juridică de realizare a dreptului său, de a-si recupera banii plătiți în contul datoriilor pârâților către asociație.
De asemenea, nu s-a putut reține în favoarea pârâților o cauză legitimă privind mărirea patrimoniului lor în detrimentul patrimoniului reclamantului.
Așa fiind, ținând seama de banii achitați în avans de pârâți, după caz, suma totală de restituit cu acest titlu către reclamant este de 5.335 lei, din care, pârâtul S. S. datorează 732,60 lei, pârâtul G. M. datorează 1.035,60 lei, pârâta O. L. datorează 832,60 lei, pârâta P. Ana datorează 1.052,30 lei, pârâtul C. N. datorează suma de 1.252,30 lei, iar pârâta M. (B.) G. datorează
532,60 lei.
Situația este aceeași în privința cheltuielilor cu lucrarea de termoizolație a fundației și uscătorului, reclamantul plătind din banii săicota-parte de contribuție a pârâților. Î., potrivit facturii fiscale nr.ADM
206/(...), costul lucrării fiind de 1.100 lei, prin împărțirea pe cele 15 apartamente, rezultă că obligația de plată pro-parte se cifrează la nivelul sumei de 73,33 lei de fiecare proprietar, iar nu la 103 lei, cum greșit a menționat reclamantul.
Prin urmare, pârâților le revine obligația de restituire a sumei de 73,33 lei fiecare.
În plus, pârâta O. L. datorează reclamantului și suma de 270,60 lei suportată de acesta ca diferență din suma de 432,60 lei cât reprezintă cota- parte a pârâtei pentru montarea ușii termopan și instalației de interfon, din care aceasta a achitat suma de 162 lei.
Totalizând ceea ce s-a plătit, pârâții sunt obligați să restituie reclamantului următoarele sume: pârâtul S. S. suma de 805,93 lei; pârâtul G. M. suma de 1.108,93 lei; pârâta O. L. suma de 1.176,53 lei; pârâta P. Ana suma de 1.125,63 lei; pârâtul C. N. suma de 1.325,63 lei; pârâta M. (B.) G. suma de 605,93 lei.
Întrucât nu s-au depus documente justificative, pretențiile de obligare a pârâților la restituirea sumei de 26,70 lei drept cotă-parte suportată pentru fiecare de reclamant din costul lucrării de realizare a copertinei de scară, însumând 400 lei, nu au putut fi primite de instanță.
În considerarea celor expuse, instanța de fond a admis în parte acțiunea reclamantului conform dispozitivului.
Prin încheierea civilă nr. 223/CC/(...) a J. D., dosar nr.(...)/a1, s-a respins cererea petiționarului C. N. pentru îndreptarea eroarii materiale,vizând sentința civilă pronunțată de Judecătoria Dej sub nr. 9., în dosarul nr.(...), având ca obiect pretenții bănești, reclamant fiind B. A., iar alți pârâți, alături de petent, S. S., G. M., O. L., P. Ana și M. (B.) G., ca nefondată.
În considerentele încheierii s-a reținut că motivele invocate de petent nu se circumscriu ipotezelor în care se poate cere, în temeiul art.281 Cod procedură civilă, îndreptarea de eroare materială, astfel că s-a respins cererea petentului, ca nefondată.
Prin decizia civilă nr. 1./(...) pronunțată în dosarul nr. (...) de Tribunalul Cluj, s-a respins ca nefondat recursul declarat de pârâții S. S., G. M., O. L., P. Ana, C. N., M. G. împotriva sentinței civile nr. 929/(...) pronunțată în dosar (...) al J. D., care a fost păstrată în întregime, iar recurenții au fost obligați să achite intimatului B. A. suma de 3,10 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că excepția lipsei calității procesuale active este nefondată. Acțiunea de față nu se fundamentează pe raporturile juridice dintre asociația de proprietari și proprietarii de apartamente, reglementată în prezent de L. 2., ci pe ale principiului îmbogățirii fără justă cauză.
Asociația de proprietari nu a achitat contravaloarea lucrării din resurse proprii, înșiși recurenții susținând in cursul procesului că Asociația nu a adunat de la proprietari sume de bani cu destinația de fonduri de reparații.
Cota recurenților din contravaloarea acestei lucrări a fost achitată de reclamantul intimat personal, ceea ce înseamnă că însărăcirea corelativă îmbogățirii recurenților s-a produs in patrimoniul pârâtului, nu a A. de proprietari.
Reclamantul fiind persoana însărăcită, in mod evident acesta are calitate procesuală activă într-o acțiune in îmbogățire fără justă cauză.
Dacă Asociația de proprietari nu a adunat bani de la proprietarii de apartamente cu titlu de fond reparații, nu a avut banii necesari pentru achitarea contravalorii lucrării de acoperire.
Lucrarea a fost efectuată, aspect necontestat, plata contravalorii materialelor și a manoperei pentru lucrările de acoperire au fost făcute, după cum rezultă din actele aflate la filele indicate de prima instanță, plățile au fost făcute de către administratorul B. A.. Ori, câtă vreme Asociația nu a avut bani, recurenții nu pretind că o altă persoană a făcut plățile pentru sumele ce le-ar reveni lor de achitat, concluzia logică ce se impune este aceea că reclamantul a pus banii pentru partea datorată de recurenți.
Recurenții au susținut existența unor erori de calcul în înscrisurile doveditoare depuse la dosar, însă nu au indicat explicit care sunt aceste erori, și de asemenea că nu s-ar fi probat împrejurarea că materialele menționate în facturi au fost utilizate la construirea acoperișului.
Comparând facturile depuse la dosar cu devizul de lucrări depus la fila
64 dosar și expertiza tehnică conform căreia s-a realizat lucrarea, tribunalul constată că materialele de construcție cuprinse in facturi sunt dintre cele menționate in devizul de lucrări și proiect, sunt în limitele menționate in devizul de lucrări, astfel încât nu există nici un motiv să socotim că materiale menționate in factură nu ar fi fost utilizate la efectuarea lucrării.
Intocmirea facturilor și a chitanțelor ulterior realizării lucrării nu are semnificația dată de recurenți, respectiv aceea că plățile consemnate in acestea nu au legătură cu lucrarea, ci doar că plata a fost făcută ulterior, situație frecvent întâlnită mai ales in condițiile crizei economice.
Pentru a nu plăti taxa pe valoare adăugată și impozitul pe profit pentru sume încă neîncasate, agenții economici apelează adeseori la varianta emiterii facturii la momentul încasării contravalorii prestației, astfel explicându-se în speță împrejurarea că multe dintre facturi au aceeași dată cu chitanțele corespondente.
Câtă vreme ceilalți coproprietari din bloc și-au achitat partea ce le revenea din contravaloarea acoperișului, nu se justifica chemarea lor în judecată și oricum pe recurenți nu trebuie să-i preocupe acest aspect în condițiile în care nu li se pretinde decât plata sumelor datorate de ei nu de alte persoane.
Față de considerentele expuse mai sus, recursul a fost găsit nefondat,
și a foste respins ca atare în conformitate cu disp. art. 312 alin. 1 Cod pr.civ.
În temeiul art. 274 Cod pr.civ. recurenții au fost obligați să plătească intimatului B. A. suma de 3,10 lei cheltuieli de judecată reprezentând costul biletului de transport la instanță.
Pârâtul C. N. a declarat recurs, atât împotriva deciziei civile nr. 1./(...) a T.ui C., cât și împotriva încheierii civile nr. 223/CC/(...) a J. D., precum și a sentinței civile nr. 929 din (...) a J. D., solicitând instanței admiterea acestuia, casarea hotărârilor și rejudecând cauza în fond, să se îndrepte erorile materiale în sensul celor solicitate de pârât, cu obligarea reclamantului intimat la plata cheltuielilor la judecată.
În motivarea recursului, pârâtul arată că prin sentința instanței de fond în mod nelegal a fost obligat la plata contravalorii executării lucrării acoperiș - șarpantă, pentru blocul în care locuiește întrucât nu a consimțit la executarea acesteia, nu și-a luat un angajament de plată și nu a cerut nimănui să plătească cota parte. Reclamantul nu a dovedit plata unor sume de bani cu documente, iar dacă pârâtul va fi obligat să-i plătească suma de
20.000 lei va opera o îmbogățire fără just temei a reclamantului care nu poate justifica printr-un nici un act doveditor plata.
În drept recursul se întemeiază pe dispozițiile art. 299 - 316 C..
Reclamantul intimat B. A., prin întâmpinare, a solicitat respingerearecursului ca nefondat și menținerea hotărârilor judecătorești atacate ca fiind legale și temeinice (f.9-10).
La data de (...) recurentul a depus un înscris intitulat note de ședință prin care a arătat că nu poate fi obligat la plata sumei de 27.669,66 lei, pentru care nu există documente justificative, în opinia recurentului aceasta reprezentând o plată nedatorată (f.13-20).
Pârâții intimații S. D., G. M., O. L., P. ANA, M. (B.) G. și B. A. au depusnote de ședință la data de (...) prin care au arătat că nu datorează sumele de bani la care instanța de fond i-a obligat întrucât nu există la dosarul cauzei documente justificative, iar din toate înscrisurile administrate în fațainstanței de fond rezultă că reclamantul nu a achitat din banii săi proprii contravaloarea lucrării, astfel că în realitate, pârâții sunt datori asociației de proprietari și nu reclamantului (f.35-44).
În ședința publică din 23 sept 2011, Curtea, în temeiul art. 316 coroborat cu art.137 alin.1 raportat la art.299 și art.377 alin.2 pct.4 C.. a invocat excepția inadmisibilității recursului declarat împotriva deciziei civile nr. 1./(...) a T.ui C., precum și excepția necompetenței materiale a Curții de
A. C. în soluționarea recursului declarat împotriva încheierii civile nr. 2. și împotriva sentinței civile nr. 9.,ambele pronunțate de Judecătoria Dej.
În conformitate cu art. 316 raportat la art. 137 alin. 1 C.., Curtea se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos cercetarea în fond a pricinii.
În conformitate cu prevederile art.299 din Codul de procedură civilă:
„Hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională suntsupuse recursului. Dispozițiile art. 282 alin. 2 sunt aplicabile în mod corespunzător. Recursul se soluționează de către instanța imediat superioară celei care a pronunțat hotărârea în apel.";
Totodată, dispozițiile art.2821 din același cod, instituie o excepție de la regula conform căreia, hotărârile date în primă instanță de judecătorie sunt supuse apelului la tribunal, iar hotărârile date în primă instanță de tribunal sunt supuse apelului la curtea de apel, stabilind că: „Nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță în cererile introduse pe cale principală privind pensii de întreținere, litigii al căror obiect are o valoare de până la 100.000 lei inclusiv, atât în materie civilă, cât și în materie comercială, acțiunile posesorii, precum și cele referitoare la înregistrările în registrele de stare civilă, luarea măsurilor asigurătorii și în alte cazuri prevăzute de lege.
Hotărârile instanțelor judecătorești prin care se soluționează plângerile împotriva hotărârilor autorităților administrației publice cu activitatejurisdicțională și ale altor organe cu astfel de activitate nu sunt supuseapelului, dacă legea nu prevede altfel";.
Din analiza acestor norme legale rezultă că obiectul recursului, cale extraordinară de atac, este reglementat în mod expres, fie în legea de procedură civilă, fie în legi speciale.
În acest context, exercitarea căilor de atac este guvernată de principiul legalității, potrivit căruia căile de atac sunt instituite prin lege, ceea ce înseamnă că o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege.
Legalitatea căilor de atac este totodată și o regulă cu valoare de principiu constituțional, consacrat în art.129 din legea fundamentală,conform căruia: „Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și
Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii";.
Prin urmare, proclamând dreptul părților interesate și al M. P. de a ataca hotărârile judecătorești, textul constituțional arată însă, că aceasta se poate face numai „în condițiile legii";, evocând astfel nu numai faptul că mijloacele procesuale de atac a hotărârilor judecătorești sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea însăși a acestora trebuie să se realizeze în condițiile legii.
Legalitatea căilor de atac implică totodată și consecința că mențiunea greșită făcută în dispozitivul hotărârii care se atacă nu acordă părții o cale de atac pe care legea însăși n-a prevăzut-o sau, dimpotrivă, nu-i răpește părții calea de atac pe care legea i-a conferit-o.
În conformitate cu prevederile art. 377 alin. 2 pct. 4 C.. sunt hotărâri irevocabile, hotărârile date în recurs chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii.
Curtea constată că decizia civilă nr. 1./(...) a T.ui C., pronunțată în dosarul nr.(...), este irevocabilă și a fost dată cu respectarea prevederilor art.2821 C.. astfel încât prin prezentul recurs, pârâtul C. N. tinde să exercite calea de atac extraordinară a recursului având ca obiect o hotărâre judecătorească pronunțată în recurs ceea ce este în mod vădit inacceptabil, motiv pentru care, în temeiul art.137 alin.1 C.., va admite excepția invocată din oficiu și, în consecință, în temeiul art.312 alin.1 C.. coroborat cu art.299, art.2821 și art.377 alin. 2 pct. 4 C. va respinge ca inadmisibil recursul declarat de pârâtul C. N. împotriva deciziei civile nr. 1. din 27 octombrie 2010 a T.ui C., pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o va menține. În privința recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 929 din (...) a J. D. și a încheierii civile nr. 223/CC/(...) a J. D., Curtea, în temeiul în temeiul art.137 alin.1 C.. coroborat cu art.158, art.159 alin.2 C.. raportat la art.299 C., va admite excepția de necompetență materială a acestei instanțe invocată din oficiu și, în consecință, va declina în favoarea T.ui C., secția civilă, competența de soluționare a recursului declarat de pârâtul C. N., această din urmă fiind instanța superioară celei care a pronunțat hotărârile recurate. PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII D E C I D E: Respinge ca inadmisibil recursul declarat de pârâtul C. N. împotriva deciziei civile nr. 1. din 27 octombrie 2010 a T.ui C. pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o menține. Declină în favoarea T.ui C., secția civilă, competența de soluționare a recursului declarat de pârâtul C. N. în contra încheierii civile nr. 223/CC/(...) a J. D., dosar nr. (...) și în contra sentinței civile nr. 929/(...), dosar nr. (...) al J. D. Decizia este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din 23 septembrie 2011. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, I.-D. C. A.-A. P. C.-M. CONȚ S.-D. G. GREFIER, Red.A.A.P. Dact.H.C./3 ex./(...). Jud.fond:I. C. Guliano; Jud.recurs:A.F.Doica, M.Trofin,C.V.Balint;
| ← Decizia civilă nr. 261/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 5018/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
