Decizia civilă nr. 4474/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA 1 CIVILĂ
Dosar nr. (...) Cod operator 8428
D. CIVILĂ NR. 4474/R/2011
Ședința publică din 04 noiembrie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: C.-M. CONȚ JUDECĂTORI: ANA I.
A.-A. P. GREFIER : A.-A. M.
S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâții P. M. C.-N. și M. C.-N., prin P., împotriva sentinței civile nr. 542 din (...) a Tribunalului C., pronunțată în dosar nr. (...), privind și pe reclamantul intimat T. A., având ca obiect plângere la L. nr. 1..
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă reprezentantul reclamantului intimat, avocat A. B., cu împuternicire avocațială de reprezentare la f. 18 din dosar, lipsă fiind reprezentanții pârâților recurenți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursurile declarate de pârâții P. M. C.-N. și M. C.-N., prin P. au fost formulate și motivate în termen legal, au fost comunicate părții adverse și sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar întrucât vizează soluția dată petitului privind acordarea cheltuielilor de judecată.
S-a făcut referatul cauzei după care Curtea constată că la data de (...), reclamantul intimat, prin intermediul domnului avocat A. B. a înregistrat la dosar o întâmpinare, în 3 exemplare, prin care solicită respingerea recursului și menținerea sentinței atacate, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată în recurs, constând în onorariu avocațial în cuantum de 248 lei, conform chitanței nr. 938/ (...), la care a anexat chitanța anterior arătată și împuternicirea avocațială, care atestă că reclamantul intimat l-a împuternicit pe domnul avocat A. B. pentru redactarea și susținerea întâmpinării în prezentul dosar.
Reprezentantul reclamantului intimat arată că nu are de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat.
Nemaifiind de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul reprezentantului reclamantului intimat pentru a pune concluzii pe cele două recursuri care formează obiectul prezentului dosar.
Reprezentantul reclamantului intimat solicită respingerea recursurilor declarate de pârâții P. M. C.-N. și M. C.-N., prin P. și menținerea sentinței atacate, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată în recurs, constând în onorariu avocațial în cuantum de 248 lei, conform chitanței nr.
938/ (...) depusă la dosar.
Reprezentantul reclamantului intimat arată că a rămas cu titlu de cheltuieli de judecată doar onorariul achitat expertului care a efectuat expertiza în cauză, însă conform legii onorariul pentru expert nu poate fi redus.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A :
Prin sentința civilă nr. 542 din (...) a Tribunalului C., pronunțată în dosarul nr. (...), s-a admis în parte acțiunea precizată formulată de reclamantul T. A., împotriva pârâților M. C.-N. și P. M. C.-N. și în consecință, s-a dispus restituirea in natură în favoarea reclamantului T. A. următoarelor imobile:
- terenul în suprafață de 235,40 m.p. situat in C.-N., str. Gh. Lazăr nr.
15 prev. cu nr. top. 5266/3/1;
- apartamentele nr. 1 și 5 din Corpul I de clădire situat in C.-N., str. Gh. Lazăr nr. 15, prevăzute cu nr. top. 5266/1/I, respectiv 5., împreună cu cotele părți indivize aferente acestora din terenul in suprafață de 207 m.p. pe care este edificată clădirea;
- corpul de clădire nr. II situat in C.-N., str. Gh Lazăr nr. 15, amplasat pe parcela cu nr. top. 5266/2, înscris in CF 1. C.-N.
S-a stabilit îndreptățirea reclamantului la despăgubiri in condițiile legii speciale - Titlul VII din L. 247/2005 pentru apartamentele II,III,IV din corpul I de clădire situat in C.-N., str. Gh. Lazăr nr. 15 și cota parte indiviză din terenul de 207 m.p. aferentă acestor apartamente, Corpul de clădire nr. II situat in C.-N., str. Gh Lazăr nr. 15, amplasat pe parcela cu nr. top. 5266/2, înscris in CF 1. C.-N., pentru terenul in suprafață de 47.6 prev. cu nr. top.
5266/3/2 și imobilul situat in C.-N., str. I.C. Frimu nr. 12 prev. cu nr. top.
5310.
S-a dispus intabularea în CF a dreptului de proprietate al reclamantului asupra imobilelor restituite in natură, cu titlu de lege.
S-a respins cererea având ca obiect terenul cu nr. top. 19725 înscris în CF 8247 C. „Pomet la B.".
Au fost obligați pârâții să plătească reclamantului suma de 2100 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că din coala funciară nr. 8247 C. rezultă că imobilul înscris sub A+1 cu nr. top.
5266 casă din cărămidă acoperită cu țiglă, cu 3 camere, 1 bucătărie, dependințe, curte și grădină in str. Gh Lazăr nr. 9, in suprafață de 159 stj.p. înscris sub A+2 cu nr. top. 5310 casă din cărămidă acoperită ci țiglă, cu 2 camere, 1 bucătărie, dependințe, curte și grădină în str. M. Costin nr.
10 in sup. de 126 stjp și sub A+3 nr. top. 19725 Pomet la B. in suprafață de
488 stj.p. a fost proprietatea înscrisă sub B1,3,4 a lui T. I., T. E. și T. A., bunicul patern, tatăl, respectiv unchiul patern al reclamantului, după cum rezultă din actele de stare civilă aflate la 113-117 și 124 dosar și certificatul de moștenitor nr. 3. emis de B. aflat la fila 18 dosar.
Imobilele de sub A+1 au fost naționalizate de S. român in baza
Decretului 92/1950 , a fost transcrise in CF 23932 și intabulat in această carte funciară sub B1 in proprietatea S.ui Român.
Ulterior, cu încheierea CF 6155/1997, imobilul a fost dezmembrat in 3 parcele noi, prima prev. cu nr. top. 5266/1 teren cu construcții in suprafață de 207 m.p., a doua prev. cu nr. top, 5266/2 teren cu construcții in suprafață de 82 m.p. și a treia prev. cu nr. top. 5266/3 teren, curte in suprafață de 283 m.p.
Imobilul cu nr. top. 5266/1 a fost transcris in CF col 1. și indiv. 1. nou înființate în favoarea S.ui Român.
Imobilul cu nr. top. top. 5266/2 fost transcris in CF 1. nou înființată în favoarea S.ui Român.
Imobilul cu nr. nr. 5266/3 a fost reînscris in aceeași carte funciară în favoarea S.ui Român.
Ulterior, in baza sentinței civile nr. 6. pronunțată de Judecătoria Cluj-
Napoca, imobilul cu nr. top. 5266/3 a fost împărțit in două parcele noi, prima cu nr. top. 5266/3/1 teren în suprafață de 235,4 m.p., care a fost reînscris in aceeași carte funciară sub A+3 și parcela prev. cu nr. top.
5266/3/1 teren in suprafață de 47,6 m.p. care s-a înscris in CF 1. in favoarea lui P. V.
Din raportul de expertiză întocmit de expert G. T., rezultă că pe terenul cu nr. top. inițial există edificate 2 corpuri de clădire, corpul I amplasat pe parcela cu nr. top. actual 5266/1, alcătuit din 5 apartamente și corpul II de clădire, amplasat pe parcela cu nr. top. actual 5266/3/2.
Potrivit adresei de la fila 301 dosar, apartamentele 1 și 5 din Corpul I de clădire se află încă in administrarea Consiliului Local al municipiului C.- N., in timp ce apartamentele 2,3 4, precum și corpul II de clădire și terenul in suprafață de 47,6 m.p. identificat cu nr. top. 5266/3/2 au fost vândute chiriașilor.
Reclamantul nu a atacat actele de înstrăinare.
Imobilul cu nr. top. 5310 înscris in Cf 8247 C. a fost de asemenea preluată de către S. Român și transcris in CF 185 C. în proprietatea tabulară a S.ui Român.
Potrivit raportului de expertiză, acest imobil se află în zonă sistematizată, fiind ocupat de blocul de pe strada B. nr. 66 .
Imobilul de sub A+3 înscris in CF 8247 C. a fost cooperativizat.
Reclamantul a formulat notificarea in termen in baza L. 1., respectiv la data de (...) prin intermediul BEJ C. M. R., solicitând acordarea măsurilor reparatorii pentru imobilele arătate mai sus, preluate de stat de la antecesorii săi.
Cererea reclamantului nu a fost încă soluționată.
Prin acțiunea de față, reclamantul solicită instanței analizarea pe fond a cererilor sale de acordare a măsurilor reparatorii in temeiul L. 1..
Pretenția sa este admisibilă față de cele statuate obligatoriu de Înalta
Curte de Casație și Justiție in D. nr. X. dată în recurs in interesul legii.
Verificând condițiile prev. de lega 1., instanța de fond a constatat că reclamantul a depus notificarea în termenul prev. de art. 20 din L. 1. și este succesor ai foștilor proprietari ai imobilului, in calitate de nepot de fiu, respectiv .
Dintre cele două imobile solicitate, imobilul cu denumirea pomet la B. nu face însă obiectul L. 1., întrucât a fost cooperativizat, se află în extravilanul municipiului C.-N., după cum rezultă din Raportul de expertiză topografică întocmit de expert G. T., astfel încât, fiind incidente dispozițiile art. 8 din L. 1., pentru acest teren nu pot fi acordate reclamantului măsuri reparatorii in temeiul L. 1..
În consecință acțiunea a fost respinsă cu privire la acest teren.
Celelalte două imobile prev. cu nr. top. 5266 și 5310 fac însă obiectul
L. 1., după cum rezultă din prevederile art. 1 art. 2 lit. a și art. 6 al legii, fiind terenuri intravilane, cu sau fără construcții, preluate in baza Decretului 92/1950.
Prin urmare, imobilele intră sub incidența L. 1., reclamantul a formulat notificarea în termenul legal și este persoană îndreptățită potrivit art. 3 și art. 4 alin 2 și 3 din L. 1., fiind succesorul foștilor proprietari.
În privința măsurilor reparatorii la care este îndreptățit reclamantul pentru aceste imobile, instanța de fond a reținut că acestea suntdespăgubirile in condițiile legii speciale - Titlul VII din L. 247/2005 pentru apartamentele II,III,IV din corpul I de clădire situat in C.-N., str. Gh. Lazăr nr. 15 și cota parte indiviză din terenul de 207 m.p. aferentă acestor apartamente, Corpul de clădire nr. II situat in C.-N., str. Gh Lazăr nr. 15, amplasat pe parcela cu nr. top. 5266/2, înscris in CF 1. C.-N., pentru terenul în suprafață de 47.6 prev. cu nr. top. 5266/3/2 și imobilul situat în C.-N., str. I.C.Frimu nr. 12 prev. cu nr. top. 5310, întrucât acestea au fost înstrăinate legal sau sunt ocupate integral de construcții, fiind incidente disp. art. 10 alin. 1 și art. 19 alin 3 din L. 1., respectiv au fost vândute chiriașilor în baza L. nr. 112/1995 sau sunt ocupate în întregime de construcții noi autorizate .
Terenul în suprafață de 235,40 m.p. situat în C.-N., str. Gh. Lazăr nr.
15 prev. cu nr. top. 5266/3/1 și apartamentele nr. 1 și 5 din Corpul I de clădire situat in C.-N., str. Gh. Lazăr nr. 15, prevăzute cu nr. top. 5266/1/I, respectiv 5., împreună cu cotele părți indivize aferente acestora din terenul în suprafață de 207 m.p. pe care este edificată clădirea aflate încă in patrimoniul unității administrativ teritoriale, pot fi restituite în natură reclamantului, după cum rezultă din prevederile art. 7 alin (1^1), 10 alin 1 și art. 18 lit. c) din L. 1..
In consecință, în temeiul art. 26 din L. 1., tribunalul a admis în parte acțiunea, dispunând admiterea în parte a acțiunii reclamantului și stabilirea măsurilor reparatorii în sensul arătat mai sus.
În temeiul art. 22 și 26 din L. nr. 7/1996 s-a dispus intabularea în Cf a dreptului de proprietate asupra bunurilor restituite in natură, cu titlu de drept lege.
În temeiul art. 274 Cod pr.civ. pârâții, fiind căzuți în pretenții, au fost obligați să plătească reclamantului suma de 2100 lei cheltuieli de judecată .
Împotriva acestei sentințe, pârâții P. M.C.-N. și M. C.-N. prin P. au declarat recursuri, în termen legal, prin care au solicitat instanței admitereaacestora, modificarea hotărârii atacate în sensul exonerării lor de la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea recursurilor, pârâții au arătat că în mod greșit instanța de fond a dispus obligarea lor la plata cheltuielilor de judecată.
L. nr. 1. este o lege specială, prin care se prevede procedura de restituire a imobilelor preluate abuziv, iar în faza administrativă a procedurii necontencioase reglementată de acest act normativ, C. de aplicare a L. nr. 1., a purtat o vastă corespondență cu reclamantul pentru completare dosarului intern nr. 2644, aferent notificării nr. 2774/(...), în conformitate cu dispozițiile art. 23 din lege și a H.G. nr. 250/2007. Reclamantul a depus ultimele înscrisuri, în dovedirea calității de persoană îndreptățită la data de (...) prin adresa nr. 1..
Întrucât la dosarul intern nu a fost depus un raport de expertiză, s-a impus verificarea pe teren a situației imobilului în litigiu, verificare care a fost efectuată de C. de aplicare a legii nr. 1..
Pârâții recurenți învederează instanței că în mun. C.-N. s-au formulat peste 4.000 de dosar de revendicare, fapt ce a contribuit la încetinirea considerabilă a emiterii dispoziției.
În condiții în care pârâți nu s-au opus la admiterea acțiunii reclamanților și având în vedere că aceștia nu au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză efectuat în cauză, în mod greșit au fost obligați la plata cheltuielilor de judecată.
În opinia recurenților, în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 275
C.pr.civ., astfel încât pârâții trebuie să fie exonerați de la plata cheltuielilor de judecată.
Pe de altă parte, instanța de fond a admis doar în parte acțiunea civilă, astfel încât pot fi aplicate prevederile art. 274 alin. 3 C.pr.civ., în sensul reducerii cheltuielilor de judecată deoarece suma de 2.100 lei nu reprezintă un cuantum rezonabil având în vedere complexitatea și dificultatea litigiului.
Reclamantul intimat T. A. a formulat întâmpinare prin care a solicitatrespingerea recursurilor declarate și obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 248 lei (f.15-16).
În susținerea poziției procesuale, reclamantul intimat a arătat, în esență, că în speță nu sunt îndeplinite prevederile art. 275 C.pr.civ., astfel încât în mod corect prima instanță a dispus obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Analizând sentința criticată prin prisma motivelor de recurs invocate și a apărărilor formulate, Curtea, în temeiul art. 3041 C.pr.civ., reține următoarele:
Astfel, din verificarea înscrisurilor depuse la dosarul de fond și a încheierilor premergătoare hotărârii recurate, Curtea constată că pârâții P.
M.C.-N. și M. C.-N. prin P., deși au fost legal citați, nu și-au delegat reprezentant în instanță și nu au depus întâmpinare la dosar prin care să își exprime poziția procesuală față de cererea de chemare în judecată.
Pârâtul P. M.C.-N. a înregistrat la data de (...) o cerere de acordare a unui nou termen de judecată întrucât pentru primul termen de judecată fixat la data de (...), s-a aflat în imposibilitatea formulării poziției procesuale, cerere care a fost încuviințată de tribunal prin încheierea pronunțată în ședința publică din (...) (f.135, f.139 dosar fond).
Pârâții P. M.C.-N. și M. C.-N. prin P. au depus la data de (...) înscrisuri din care rezultă poziția lor față de raportul de expertiză tehnică judiciară în sensul că identificarea imobilelor în litigiu de către expert precum și concluziile acestuia referitoare la situația actuală a imobilelor sunt corecte(f.301, f.302 dosar fond).
Potrivit art. 274 C.pr.civ., partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată. Judecătorii nu pot micșora cheltuielile de timbru, taxe de procedură și impozit proporțional, plata experților, despăgubirea martorilor, precum și orice alte cheltuieli pe care partea care a câștigat va dovedi că le-a făcut. Judecătorii au însă dreptul să mărească sau să micșoreze onorariile avocaților, potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale, ori de câte ori vor constata motivat că sunt nepotrivit de mici sau de mari față de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat.
În considerarea textului de lege evocat mai sus, cheltuielile de judecată efectuate de părți vor fi suportate în final de partea care cade în pretenții, adică de aceea parte care a pierdut procesul, obligarea la plata cheltuielilor de judecată având în vedere culpa procesuală a părții.
Art. 275 C.pr.civ. prevede că, pârâtul care a recunoscut la prima zi de înfățișare pretențiile reclamantului, nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, afară numai dacă a fost pus în întârziere înainte de chemarea în judecată.
In opinia Curții, împrejurările relevate de pârâți referitoare la faptul că nu s-au opus admiterii acțiunii reclamantului și nu au depus obiecțiuni la raportul de expertiză nu echivalează cu recunoașterea pretențiilor reclamantului în sensul art.275 C.pr.civ.
De principiu, pentru a fi aplicabile prevederile art.275 teza I C.pr.civ. este necesar ca recunoașterea pretențiilor reclamantului să fie făcută la prima zi de înfățișare și să fie expresă astfel că ea nu poate fi dedusă din simpla lipsă a exprimării poziției procesuale față de acțiunea reclamantului, neprezentarea reprezentantului pârâților în fața instanței de judecată sau neformularea unor obiecțiuni la raportul de expertiză.
Chiar și în ipoteza în care ar fi existat o astfel de recunoaștere, ceea ce în speță nu s-a întâmplat, tot nu ar fi fost aplicabile dispozițiile art.275 întrucât partea finală a cestui text legal instituie o prevedere de excepție și anume „. numai dacă a fost pus în întârziere înainte de chemarea în judecată";.
Rezultă că recunoașterea pretențiilor reclamantului la prima zi de înfățișare, de către pârât, nu înlătură posibilitatea obligării pârâtului la plata cheltuielilor de judecată în cazul în care acesta a fost pus în întârziere înainte de chemarea sa în judecată.
Există situații expres reglementate, în care debitorul este de drept pus în întârziere, respectiv cele prevăzute de art. 1079 alin. 2 C.civ., și anume: în cazurile prevăzute de lege; când s-a contractat expres că debitorul va fi pus în întârziere înainte de împlinirea termenului fără a fi necesară notificarea; când obligația nu putea fi îndeplinită decât într-un timp determinat, pe care debitorul l-a lăsat să treacă.
În cauză, obligația P.ui municipiului C.-N., aceea de a proceda la soluționarea notificării înregistrată cu nr. 2774 din (...) la BEJ C. M. și sub nr.75883/3/(...) la P. mun. C. N., prin emiterea unei dispoziții motivate, trebuia îndeplinită într-un timp determinat, înăuntrul termenului reglementat prin art. 25 alin. 1 din L. nr. 1., republicată, și anume 60 de zile de la înregistrarea notificării sau, după caz, de la depunerea actelor doveditoare.
Așa fiind, se verifică una dintre ipotezele în care debitorul este de drept pus în întârziere și recunoașterea pretențiilor la prima zi de înfățișare nu înlătură posibilitatea obligării lui la plata cheltuielilor de judecată.
Faptul că notificarea reclamantului nu a fost soluționată până la data introducerii prezentei acțiuni civile, (...), dovedește fără echivoc culpa exclusivă a P.ui municipiului C.-N.
Critica recurenților referitoare la incidența în cauză a prevederilor art.274 alin.3 C.pr.civ. privitoare la reducerea cheltuielilor de judecată întrucât suma de 2100 lei nu reprezintă un cuantum rezonabil nu este întemeiată.
Astfel Curtea constată că instanța de fond a admis în parte acțiunea reclamantului și a dispus obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 2100 lei deși reclamantul a solicitat și a dovedit efectuarea cheltuielilor de judecată în sumă totală de 4100 lei din care 2000 lei reprezintă onorariul avocațial iar 2100 lei reprezintă onorariul cuvenit expertului.
Având în vedere că reclamantul a dovedit achitarea onorariului cuvenit expertului, în mod legal, cu respectarea prevederilor art.274 alin.2 C.pr.civ., tribunalul nu a procedat la micșorarea acestuia chiar dacă acțiunea a fost admisă în parte, ci a procedat la reducerea cuantumului cheltuielilor de judecată prin neacordarea onorariului avocațial în sumă de 2000 lei (f.238, vol.I și f.26 vol.II dosar fond).
Soluția primei instanțe în privința soluționării acestui petit este în concordanță și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului care a statuat că partea care a câștigat procesul nu va putea obține rambursareaunor cheltuieli decât în măsura în care se constată realitatea, necesitatea și caracterul lor rezonabil.
În cauză, suma de 2100 lei achitată de reclamant pentru onorariul expertului întrunește aceste cerințe, respectiv a fost în mod real plătită, , o astfel de cheltuială era absolut necesară pentru soluționarea acțiunii, iar cuantumul ei este rezonabil.
Prin urmare, în mod justificat și cu respectarea dispozițiilor legale mai sus arătate, prima instanță a obligat pârâții la plata acestor cheltuieli.
Pentru aceste considerente de fapt și de drept Curtea, în temeiul art.312 alin.1 coroborat cu art.3041 C.pr.civ., va respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâții P. M.C.-N. și M. C.-N. prin P. împotriva sentinței civile nr. 542 din (...) a Tribunalului C., pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține ca fiind legală și temeinică. În conformitate cu prevederile art.316 raportat la art.274 alin.1 C.pr.civ. Curtea va obliga pe recurenții, aflați în culpă procesuală, să plătească intimatului T. A. suma de 248 lei, cheltuieli de judecată în recurs reprezentând onorariul avocațial dovedit prin chitanța anexată la f.17 in dosar.. PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE L. D E C I D E: Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâții P. M.C.-N. și M. C.-N. prin P. împotriva sentinței civile nr. 542 din (...) a Tribunalului C., pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține. Obligă pe numiții recurenți să plătească intimatului T. A. suma de 248 lei, cheltuieli de judecată în recurs. D. este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din 04 noiembrie 2011. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, C.-M. CONȚ ANA I. A.-A. P. GREFIER, A.-A. M. Red.A.A.P./Dact.H.C./2 ex./(...)/Jud.fond: M.T.
| ← Decizia civilă nr. 3449/2011, Curtea de Apel Cluj | Sentința civilă nr. 27/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
