Decizia civilă nr. 4636/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr.(...)
D. CIVILĂ NR. 4636/R/2011
Ședința publică din 10 noiembrie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. A. C. JUDECĂTOR: A. C. JUDECĂTOR: ANA I. GREFIER : C. B.
S-a luat spre examinare - pentru pronunțare - recursul declarat de către pârâții S. D. și S. E. împotriva deciziei civile nr. 42 din (...) a T.ui Sălaj, pronunțată în dosarul nr. (...), privind și pe intimații M. I. C., M. M. M., B. SA, P. P. și P. L., având ca obiect obligația de a face - rezoluțiune contract.
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință a termenului din 3 noiembrie 2011, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când s-a amânat pronunțarea pentru data de 10 noiembrie 2011.
C U R T E A
Cererea de chemare în judecată
Reclamanții M. I. și M. M. i-au chemat în judecată pe pârâții S. D. și
E., solicitând obligarea acestora să le predea imobilul situat în Z., str. S B., nr.39, bl SB , sc A, ap.18, intabulat în CF 7865 ind Z. pe care l-au dobândit prin cumpărare conform contractului autentificat cu Încheierea 1272/(...) a BNP A. L. L..
Cererea reconvențională
Pârâții au formulat cerere reconvențională împotriva reclamanților și a pârâților SC B. P. SA S. Z., P. P. și L., solicitând :
1) - să se dispună anularea intabulării din CF 7865 ind Z. și restabilirea situației anterioare;
2) - să se constate plata de către pârâți a ratelor neachitate decătre reclamanți pentru creditul acordat de bancă acestora și care a fost garantat printr-un contract de ipotecă asupra imobilului ( dos (...));
3) - să se constate fictivitatea (simulația) contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1272/(...), actul real fiind cel încheiat la data de (...), între reclamanta M. M. M. și pârâtul P. P. și privește un imobil situat în localitatea M. nr.
28.
Soluția primei instanțe
Prin sentința civilă nr.175/(...) a J. Z., a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților P. P. și P. L., excepție invocată din oficiu de către instanță.
A fost admisă în parte cererea reconvențională formulată de către reclamanții-reconvenționali S. D. și S. E. în contradictoriu cu pârâții- reconvenționali M. I. C. și M. M. M., S. B. S., P. P. și P. L.
A fost respinsă cererea reconvențională față de pârâții-reconvenționali P. P. și P. L., ca fiind introdusă împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală.
S-a constatat că adevăratele raporturi juridice între reclamanții- reconvenționali S. D. și S. E. și pârâții-reconvenționali M. I. C. și M. M. M. sunt cuprinse în contraînscrisul redactat la data de (...) (fila 17 din dosar), care atestă voința reală a părților în sensul că dreptul de proprietate asupra imobilului-apartament situat administrativ în Z., str. S. B., nr.69, bl. SB 9, sc. A, ap.18, județul Sălaj, înscris în CF nr.7865 Z., nr.topo.
1863/2/(...)4/a/2/2/12/XVIII aparține reclamanților-reconvenționali și nu operează vreun transfer al dreptului de proprietate în favoarea pârâților- reconvenționali M. I. C. și M. M. M., aparența fiind creată doar în scopul obținerii de către acești pârâți-reconvenționali a unui credit imobiliar de la
S. B. S., acești pârâți-reconvenționali obligându-se să plătească ratele creditului și totodată, constată că contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1272/(...) de către BNP A. L. L. este un act juridic simulat
(fictiv) și prin urmare nu produce nici un efect juridic între aceste părți.
Au fost respinse ca nefondate solicitările reclamanților reconvenționali privind rectificarea CF nr.7865 în sensul restabilirii situației de carte funciară anterioară încheierii contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1272/(...) de către BNP A. L. L..
Au fost obligați pârâții-reconvenționali M. I. C. și M. M. M. să restituie reclamanților-reconvenționali suma de 9700 CHF (nouămiișaptesute franci elevețieni) în echivalent lei la cursul BNR de la data restituirii efective, reprezentând contravaloarea a 40 de rate din graficul de rambursare al contractului de credit ipotecar nr. HL8208/(...) încheiat între S. B. S. și M. I. C., M. M. M., rate achitate de către reclamanții reconvenționali în intervalul de timp (...)-(...).
Au fost obligați pârâții-reconvenționali M. I. C. și M. M. M. să plătească reclamanților-reconvenționali suma de 11.265, 80 lei și respinge solicitările reclamanților-reconvenționali privind obligarea acelorași pârâți- reconvenționali la plata sumei de 2940 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Starea de fapt:
Reclamanții reconvenționali sunt părinții pârâtei reconvenționale M. M. M. și, în același timp, socrii pârâtului reconvențional M. I. C.. La data de (...), se încheie în formă autentică contractul prin care soții reclamanți- reconvenționali vindeau soților pârâți - reconvenționali, fiica și ginerele lor, imobilul apartament nr. 18 din bloc SB 9 înscris în c.f. 7865 ind. Z. în schimbul unui preț în valoare de 50.000 franci elvețieni CHF. În contract se menționează că suma de 12.500 CHF s-a plătit la momentul încheierii contractului, iar 37.500 CHF urmează a fi plătiți cel mai târziu la data de (...), dintr-un credit ipotecar pe care reclamanții cumpărători îl vor obține în acest scop.
A. este actul public, dar între părți s-a încheiat și un act secret, prin care au convenit că actul public nu produce niciun efect juridic. A. public este fictiv, disimulează complet realitatea. El a fost încheiat exclusiv cu scopul obținerii creditului bancar de către soții pârâți, prin ipotecareaapartamentului cumpărat. În realitate, contractul nu și-a produs efectele normale, nu s-a transferat proprietatea apartamentului, nu a existat obligația de plată a prețului.
Din pricina relațiilor de rudenie și afinitate apropiată între părți, nu s-a încheiat un contraînscris simultan cu încheierea actului public. Părțile au locuit împreună în acel apartament mai mult de un an după încheierea contractului, până când între ei au apărut neînțelegerile. Există însă un înscris contemporan actului public, datat (...), prin care pârâții- reconvenționali cumpărători recunosc: „nu avem nici o pretenție din imobilul mai sus menționat deoarece l-am girat la B. pentru a putea obține un credit imobiliar, dar apartamentul respectiv este al părinților S. E. și S. D.";.
În acest înscris, s-a mai menționat că imobilul-casă cumpărat în localitatea M. va fi trecut pe numele reclamanților reconvenționali până la ridicarea ipotecii asupra apartamentului, când acesta va reveni pe numele pârâților-reconvenționali. Mai declară pârâții-reconvenționali că se obligă să plătească în continuare ratele creditului.
Această stare de fapt a fost confirmată de către pârâții-reconvenționali
M. I. C. și M. M. M., prin răspunsurile la interogator iar înscrisul de la fila
17 din dosar, care atestă raporturile juridice reale stabilite între familiile S.
și M. nu a fost contestat de către nici una din părți.
Dezlegarea în drept
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților P. P. și P. L., această excepție a fost admisă. Deși prin actul secret din (...), familiile S. și M. au exprimat faptul că imobilul-casă cumpărat în localitatea
M. va fi trecut pe numele reclamanților reconvenționali până la ridicarea ipotecii asupra apartamentului, când acesta va reveni pe numele pârâților- reconvenționali, deci simulația în discuție în speța de față cuprinde și forma interpunerii de persoane în ceea ce privește actul de dobândire al imobilului din M., în acord cu principiul disponibilității care guvernează procesul civil, instanța trebuie să se raporteze în mod exclusiv la petitele cererii reconvenționale, fiind nelegal a dispune asupra unor aspecte nesolicitate de către părți.., trebuie remarcat faptul că prin primul petit al cererii reconvenționale precizate s-a solicitat, în ceea ce privește simulația doar constatarea fictivității contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1272/(...) de către BNP Ana M. L. L.. Nu s-a solicitat așadar și constatarea caracterului simulat prin interpunere de persoane al actului de dobândire al imobilului din M.. Iar următoarele capete de cerere din cererea reconvențională nu au vreo legătură cu actului de dobândire al imobilului din M.. Întrucât vânzătorii imobilului din M. au fost pârâții P. P. și P. L., dar obiectul judecății nu include vreo solicitare referitoare la actului de dobândire al imobilului din M., acești pârâți nu au calitate procesuală pasivă, nefiind subiecții pasivi ai raportului juridic dedus judecății. Soluția cu privire la excepția procesuală în discuție este în acord și cu prevederile art.315 C.proc.civ., deoarece prin considerentele deciziei de casare pronunțate în recurs s-a menționat doar posibilitatea de apreciere a instanței de rejudecare în ce privește oportunitatea chemării în judecată și a acestor pârâți iar această posibilitate trebuie raportată la modul în care reclamanții reconvenționali au înțeles să-și precizeze cererea reconvențională.
Cererea reconvențională a fost admisă în parte, pe motiv că starea de fapt reținută de către instanță, descrisă mai sus, se încadrează din punct de vedere juridic în operațiunea juridică a simulației, consacrată de prevederile art. 1175 Cod civil. A. în simulație este aceea acțiune prin care sesolicită instanței de judecată să constate existența și conținutul actului secret cu scopul de a înlătura actul aparent sau acele clauze ale sale care anihilează sau maschează actul real. Prin primul petit al cererii reconvenționale precizate, reclamanții reconvenționali solicită constatarea raporturilor juridice reale stabilite cu familia M., doar în ceea ce privește proprietatea asupra imobilului-apartament în litigiu și constatarea fictivității contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1272/(...) de către BNP A. L. L..
Ceea ce este foarte important de subliniat e faptul că trebuie făcută o disticție netă între efectele simulației între părțile contractante și efectele simulației față de terți. T. simulației dezvoltată pe dispoziția art. 1175 cod civil afirmă clar că între părțile contractante își produce efectele exclusiv actul secret, iar terților le este opozabil actul public.
Prin urmare, în speța de față, între reclamanții-reconvenționali și pârâții- reconvenționali M. I. C. și M. M. M. produce efecte juridice în mod exclusiv actul secret datat (...), iar contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1272/(...) de către BNP A. L. L. nu produce nici un efect juridic între aceste părți.
În schimb, față de terți, contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1272/(...) de către BNP A. L. L. produce efecte juridice, fiind opozabil acestora.Așadar întrucât ca urmare a declarării simulației, actul public nu este anulat (ci doar nu produce efecte între părțile contractante ), fiind opozabil terților, nu există nici o rațiune de rectificare a CF nr.7865 în sensul restabilirii situației de carte funciară anterioară încheierii contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1272/(...) de către BNP A. L. L..Tocmai acesta este scopul cărții funciare, de a face opozabil terților actele și faptele juridice privitoare la un imobil. De exemplu, față de pârâta-reconvențională S. B. S., contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1272/(...) de către BNP A. L. L. și înscrierea corespunzătoare în CF a transferului dreptului de proprietate sunt realități juridice pe deplin opozabile, cu atât mai mul cu cât această pârâta- reconvențională a încheiat acte juridice (contract de ipotecă) operate în cartea funciare, care s-au întemeiat pe contractul de vânzare-cumpărare mai sus enunțat.De altfel, calitatea procesuală pasivă a pârâtei- reconvenționale S. B. S. se justifică doar raportat la pretențiile formulate de reclamanții reconvenționali prin cel de al doilea petit al cererii reconvenționale.
Cu privire la plata de către reclamanții-reconvenționali a unor rate din graficul de rambursare al contractului de credit ipotecar nr. HL8208/(...) încheiat între S. B. S. și M. I. C., M. M. M., în locul acestora din urmă, aceasta reprezintă un fapt juridic civil generator de obligații civile, cunoscut ca instituția juridică a îmbogățirii fără justă cauză. Trebuie observat faptul că reclamanții-reconvenționali nu au dorit să facă o liberalitate pârâților- reconvenționali M. I. C. și M. M. M., întrucât aceștia din urmă prin actul secret datat (...) s-au obligat să plătească ratele creditului. Î. reclamanții reconvenționali au achitat parte din aceste rate ale creditului contractat de familia M. doar în scopul de a evita executarea garanției de către bancă și în consecință deposedarea de propriul apartament. Conform adresei și anexelor depuse de către S. B. S. la dosarul cauzei, reclamanții- reconvenționali au plătit în locul familiei M. suma totală de 9700 CHF
(nouămiișaptesute franci elevețieni), reprezentând 40 de rate din graficul de rambursare al contractului de credit ipotecar nr. HL8208/(...) încheiat între S. B. S. și M. I. C., M. M. M., rate achitate de către reclamanțiireconvenționali în intervalul de timp (...)-(...). În speță sunt îndeplinite toate condițiile materiale și juridice ale instituției juridice a îmbogățirii fără justă cauză. Astfel, cu privire la suma de bani mai sus enunțată s-a produs o îmbogățire a familiei M. și o însărăcire corelativă a familiei S., îmbogățirea și însărăcirea corespunzătoare sunt lipsite de o cauză justă, îmbogățiții sunt de bună credință iar însărăciții nu au la dispoziție o altă acțiune în justiție pentru valorificarea dreptului de creanță împotriva îmbogățiților. Îmbogățirea fărăjustă cauză dă naștere unui raport obligațional între îmbogățiți și însărăciți. Îmbogățiți sunt debitorii iar însărăciții sunt creditorii obligației de restituire.
Prin urmare, instanța a obligat pârâții-reconvenționali M. I. C. și M. M.
M. să restituie reclamanților-reconvenționali suma de 9700 CHF
(nouămiișaptesute franci elevețieni) în echivalent lei la cursul BNR de la data restituirii efective.
Fiind în culpă procesuală, în baza art.274, 276 C.proc.civ., instanța a obligat pârâții-reconvenționali M. I. C. și M. M. M. să plătească reclamanților-reconvenționali, în mod parțial, cheltuielile de judecată avansate de către aceștia din urmă. Astfel acești pârâți reconvenționali au fost obligați la plata în favoarea reclamanților-reconvenționali doar cheltuielile de judecată aferente pretențiilor ce au fost admise de către instanță, respectiv aferente petitului 1 și 3 din cererea reconvențională.
Reclamanții reconvenționali au avansat cheltuieli de judecată reprezentând timbrajul în sumă totală de 7205,80 lei și cheltuieli de judecată reprezentând onorariul de avocat în sumă totală de 5000 lei.Au susținut reclamanții reconvenționali că au plătit suma de 2000 lei, cu titlu de onorariu de avocat în apel, dar pentru această sumă nu este depusă chitanță justificativă la dosarul cauzei, doar este înscris onorariul pe delegația avocațială.Prin urmare, în conformitate cu prevederile art. 1169
Cod civil, pretențiile reclamanților reconvenționali, cu titlu de cheltuieli de judecată,reprezentând acestă sumă de 2000 lei pentru onorariu de avocat vor fi respinse.Contravaloarea cheltuielilor de judecată avansate de către reclamanții-reconvenționali aferente petitului 2 din cererea reconvențională, ce a fost respins sunt în sumă totală de 40 lei, cumulate în toate etapele procesuale (19 lei+10 lei+10 lei+ 0,3 leiX3).De asemenea din onorariul de avocat achitat prin cele trei chitanțe depuse la dosarul cauzei pentru diferitele etape procesuale, instanța apreciază că suma de 300 lei în fiecare etapă procesuală corespunde cheltuielilor de judecată pentru formularea și susținerea petitului 2 din cererea reconvențională ce a fost respins. Așadar, în total suma de 900 lei corespunde onorariului de avocat aferent pretențiilor ce urmează a fi respinse. Astfel, adunând cheltuielile de judecată aferente pretențiilor ce au fost respinse cu cheltuielile de judecată pretinse dar nedovedite rezultă suma totală de 2940 lei. Pentru această sumă au fost respinse pretențiile reclamanților-reconvenționali, cu titlu de cheltuieli de judecată. Pentru diferența de cheltuieli de judecată efectiv suportate și dovedite de reclamanții reconvenționali, respectiv suma de 11.265, 80 lei, pârâții-reconvenționali M. au fost obligați la restituire în favoarea reclamanților reconvenționali.
A.ul
Prin decizia civilă nr. 42 din 31 mai 2011 a T.ui Sălaj, apelul declarat de reclamanții reconvenționali S. D. și S. E., împotriva a fost respins ca nefondat.
În considerentele acestei decizii, se reține că, prin sentința civilă nr.
2737/(...) pronunțată de Judecătoria Zalău în dosar nr. (...), atât acțiuneareclamanților cât și cererea reconvențională a pârâților au fost respinse ca nefondate.
A.urile declarate de către reclamanți și pârâți împotriva sentinței de mai sus, au fost respinse ca nefondate prin D. civilă nr. 85/(...) pronunțată de Tribunalul Sălaj.
Împotriva acestei decizii, numai pârâții reclamanți reconvenționali au declarat recurs, astfel sentința civilă 2737/(...) a rămas definitivă prin respingerea apelului și irevocabilă prin nerecurare în privința cererii reclamanților de obligare a pârâților să le predea imobilul în litigiu.
Prin decizia civilă nr. 522/R/(...) pronunțată în apel a fost desființată în parte, iar cauza a fost trimisă primei instanțe pentru rejudecarea cererii reconvenționale.
În urma casării cu trimitere, cauza a fost înregistrată pe rolul J. Z. sub nr. (...) și s-a soluționat prin sentința care face obiectul prezentului apel.
În rejudecare, pârâții, reclamanți reconvenționali au precizat cadrul procesual în sensul împrocesuării în calitate de pârâți a SC B. P. SA S. Z., P. P. și L., conformându-se în felul acesta îndrumările date de instanța de control judiciar.
La acțiunea introductivă, a mai fost adăugat un petit prin care se solicită să se constate fictivitatea (simulația) contractului de vânzare cumpărare autentificat cu Încheierea 1272/(...). A. real, susțin pârâții, este cel încheiat la data de (...) între reclamanta M. M. M. și pârâtul P. P. și privește un imobil situat în localitatea M. nr.28.
Prin decizia nr. 2160/1992 a CSJ, se relevă faptul că principala caracteristică a simulației este reprezentată de existența concomitentă între aceleași părți a două contracte : unul public, aparent, denumit și contract simulat, prin care se creează o anumită aparență juridică ce nu corespunde realității, un altul secret, denumit contraînscris, care corespunde voinței reale a părților și prin care acesta anihilează, în tot sau în parte, aparența juridică creată prin actul public simulat.
În speță, contractul public este contractul de vânzare cumpărare autentificat cu Încheierea nr. 1272/(...) încheiat între S. D. și E., în calitate de vânzători și M. I. C. și M. M. în calitate de cumpărători au unui apartament situat în municipiul Z., nr.18, bl Sb 9 și înscris în CF 7865 ind Z. cu A+1 top 1863/2/2/2/XVIII.
Contraînscrisul la care fac referire apelanții este o promisiune de vânzare-cumpărare încheiată la data de (...) între reclamanta M. M. M. și pârâtul P. P. privind imobilul situat în M., str. Principală, nr.28.
Comparând cele două contracte, primul lucru care se evidențiază este acela că ele nu au fost încheiate între aceleași părți. A. este motivul pentru care judecătoria a reținut că actul secret este înscris depus la f.17 a dosarului din primul ciclu procesual, de către reclamanți și pârâți la data de
6 martie 2007. Prin intermediul lui, reclamanții recunosc faptul că nu au nicio pretenție asupra apartamentului care a făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare încheiat în formă autentică și că, vinderea a fost făcută numai cu scopul de a putea ipoteca apartamentul pentru a garanta un împrumut la B.
Pornind de la această premisă, judecătoria a stabilit faptul că adevăratele raporturi dintre părți sunt cele conținute în înscrisul încheiat la data de (...) potrivit căruia voința comună a părților nu a fost aceea de a realiza un transfer de proprietate al dreptului de proprietate asupra apartamentului de la pârâți către reclamanți. Pe de altă parte, se constatăprin sentință faptul că actul public, respectiv contractul de vânzare cumpărare încheiat în formă autentică este un act juridic fictiv, simulat.
A.ul declarat de pârâții reclamanți reconvenționali se referă, în realitate, la efectele pe care cele două acte juridice analizate mai sus le produc față de terți.
În mod corect, prima instanță a reținut faptul că simulația în sine nu se sancționează cu nulitatea, ci doar cu inopozabilitatea față de terți a situației juridice creată prin actul secret. În acest sens, art.1175 Cod civil prevede că,, actul secret, care modifică un act public, nu poate avea putere decât între părțile contractante și succesorii lor universali, un asemenea act nu poate avea nici un efect în contra altor persoane.";
Prin urmare, deși voința reală a părților rezultă din actul secret și nu din cel public, acestea nu vor putea opune terților situația juridică rezultată din voința lor, ci doar situația juridică aparentă, reflectată prin actul public. Concluzia se impune cu atât mai mult cu cât, la data încheierii contractului autentic de vânzare cumpărare și, ulterior, a celui de ipotecă, banca nu era în măsură să cunoască o altă realitate a raporturilor dintre părți decât aceea care rezultă din actul autentic.
Solicitând rectificarea cărții funciare în care este intabulat dreptul de proprietate al intimaților asupra imobilului și, implicit, contractul de ipotecă, apelanții, în mod inevitabil, afectează dreptul de ipotecă al băncii, intabulat asupra imobilului în temeiul unor contacte legal încheiate și neinvalidate.
Art. 34 din Legea nr. 7/1996 statuează că ";orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat că (…) înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil";.
Extrasul CF nr. 7865 ind. Z. atestă faptul că, în această coală funciară, dreptul de proprietate asupra imobilului, s-a intabulat în favoarea intimaților M. I. C. și a soției acestuia pe baza unui contract de vânzare cumpărare încheiat în formă autentică.
În foaia C a aceleiași coli funciare, este intabulat asupra imobilului dreptul de ipotecă al SC B. P. SA S. Z.
Chiar dacă s-ar admite că s-a dovedit faptul că singurul act care corespunde voinței reale a părților este actul secret, nu poate fi echivalată situația cu cea cerută prin dispozițiile art.34 pct. 1 din Legea nr. 7/1996, întrucât verificarea condițiilor de validitate a celor două contracte autentice nu au făcut obiect de analiză al instanței.
Pe de altă parte, pentru ca actul secret să poată înlătura efectele juridice a celor două contracte, este necesar ca acesta să fie încheiat în aceleași condiții de validitate ca și actele publice. Or, în cauză, contraînscrisul este un simplu act olograf al părților lipsit de autenticitate, condiție esențială de validitate al unui act privitor la transferul dreptului de proprietate al bunurilor imobile.
Faptic apelanții locuiesc în imobilul din litigiu, iar, printr-o sentință definitivă și irevocabilă, cererea intimaților de predare a acestui imobil în favoarea lor, a fost respinsă. Pe de altă parte, în interogatoriul luat acestora, se recunoaște faptul că, imobilul din localitatea M. pentru dobândirea căruia s-a făcut împrumutul bancar a fost cumpărat de intimata M. M. M., dar a fost înstrăinat de către apelanți în favoarea lui D. I. A. în calitate de martor, acesta din urmă confirmă vinderea, precizând că suma reală plătită ca preț a fost de 900.000.000 lei, deși în acte figura că este de doar 350.000.000 lei.
Este dovedit faptul că apelanții sunt cei care achită ratele lunare pentru creditul acordat de bancă, dar în același timp tot ei sunt cei care auîncasat prețul pentru vinderea ulterioară a imobilului pentru care s-a contractat acest credit și tot ei sunt cei care, în prezent stăpânesc apartamentul cu care creditul a fost garantat.
Considerând că, în urma unei rectificări de carte funciară prin care s-ar restabili situația anterioară de CF, ratele asupra creditului contractat ar urma a fi achitate în mod obligatoriu de către intimați, apelanții sunt în eroare.
Potrivit art.1746 Cod civil ,,dreptul de ipotecă se conservă asupra imobilelor în orice mână va trece";. Rezultă, din acest text de lege, că și în situația în care apelanții ar redeveni proprietari tabulari asupra imobilului ca urmare a unei rectificări, banca, în calitate de creditor privilegiat, ar fi în măsură să urmărească în continuare imobilul prin care s-a garantat creditul, până la achitarea integrală a acestuia. În situația în care intimații nu achită ratele lunare și acestea nu sunt achitate nici de către apelanți, banca este îndreptățită să pornească executarea silită imobiliară chiar dacă imobilul ar fi reintrat în patrimoniul apelanților pentru că, așa cum s-a precizat mai sus, ipoteca urmărește imobilul și nu proprietarii.
A.anții sunt în eroare considerând că, prin decizia de casare, Curtea de A. a dat îndrumări de împrocesuare a băncii creditoare în scopul de a lipsi de eficiență contractul de ipotecă și de a acoperi creditul acordat prin urmărirea bunurilor proprii ale intimaților împrumutați.
Împrocesuarea băncii SC B. P. SA S. Z. s-a dispus având în vedere, pe de o parte, faptul că, în cartea funciară a cărei rectificare s-a solicitat de către apelanți, ea are intabulat un drept real, iar, pe de altă parte, datorită caracteristicilor cererii de rectificare, care, pentru opozabilitate, impune împrocesuarea părților care dovedesc că dispun de un drept asupra imobilului intabulat în cartea funciară a cărei rectificare se solicită drept asupra imobilului intabulat în cartea funciară a cărei rectificare se solicită.
Recursul
Împotriva acestei decizii, au declarat în termen legal recurs pârâții, solicitând modificarea ei, în sensul admiterii apelului, schimbării sentinței apelate, cu consecința admiterii în totalitate a cererii reconvenționale, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului lor, pârâții învederează că, în condițiile în care instanțele de fond au admis capătul de cerere referitor la constatarea simulației, se impunea și aducerea stării tabulare în conformitate cu starea juridică reală a imobilului.
În apel, au solicitat în temeiul art. 294 alin. 2 Cod proc. civ. și obligarea pârâților persoane fizice la plata ratelor achitate în locul acestora către bancă după pronunțarea hotărârii primei instanțe, iar instanța de apel nu s-a pronunțat deloc asupra acestei cereri.
Au fost calculate greșit cheltuielile de judecată, motivarea instanței de fond fiind neconformă legii, așa cum rezultă din motivele de apel.
Au fost susținute în totalitate motivele invocate în declarația de apel.
Întâmpinarea
Pârâta intimată SC B. P. SA B., prin întâmpinare, a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată, pe motiv că simulația încheiată între celelalte părți nu-i este opozabilă, dreptul ei de ipotecă trebuind păstrat indiferent de cel care este titular al dreptului de proprietate.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, raportat
la dispozițiile art. 3 04 pct. 9 Cod proc. civ., curtea apreciază că acesta este
parțial fondat, din considerentele ce urmează a fi expuse. a). Astfel, în ceea ce privește primul motiv de recurs, sunt întrunite parțial condițiile de admisibilitate ale acțiunii în rectificarea intabulării, rezultând din dispozițiile art. 34 pct. 4 din Legea nr. 7/1996, în forma în vigoare la data înscrierii contestate, întrucât, deși simulația, chiar prin deghizare totală, este valabilă, nefiind incidente dispozițiile art. 34 pct. 1 din legea cadastrului și publicității imobiliare, înscrierea din cartea funciară nu este în concordanță cu situația juridică reală a imobilului, instanța fiind cea care califică juridic cererea, reclamanții solicitând restabilirea situației anterioare ca urmare a constatării simulației.
Întrucât instanța de apel a făcut o greșită aplicare a normei de drept substanțial referitoare la admisibilitatea acțiunii în rectificarea intabulării, subzistă motivul de recurs prev. de art. 304 pct. 9 Cod proc. civ., astfel că, sub acest aspect, recursul va fi admis și hotărârea pronunțată în apel modificată, în temeiul art. 312 alin. 1-3 Cod proc. civ., iar, în baza art. 296
Cod proc.civ., apelul pârâților va fi admis în parte și sentința obiect al acestuia schimbată în parte, în sensul admiterii capătului din cererea reconvențională referitor la reînscrierea dreptului de proprietate în favoarea vânzătorilor, care nu au intenționat să încheie vreun contract de vânzare- cumpărare.
Întrucât, așa cum rezultă din dispozițiile art. 1175 C. civil, în forma în vigoare la data încheierii operațiunii juridice a simulației, părțile simulației nu pot opune actul secret terților, dreptul de ipotecă constituit în favoarea băncii, terț față de simulație, va rămâne înscris în cartea funciară, acțiunea în rectificare nefiind admisă împotriva acesteia, fiind aplicabile dispozițiile art. 37 alin. 1 din Legea nr. 7/1996, potrivit cărora „hotărârea prin care s-a admis rectificarea unei înscrieri nu va fi opozabilă persoanelor împotriva cărora acțiunea nu a fost admisă";.
Tocmai de aceea, deși recursul urmează să fie admis parțial și cuprinsul cărții funciare rectificat parțial, recurenții sunt cei căzuți în pretenții față de banca terț față de care cererea reconvențională a fost corect respinsă, astfel că, în temeiul art. 316, 298 raportat la art. 274 alin. 1 Cod proc. civ., ei vor fi cei obligați să-i plătească intimatei SC B. SA cheltuieli de judecată în sumă de 1860 lei, reprezentând onorariu avocațial, conform facturii și contractului de asistență judiciară de la f. 28 și 29 din dosar. b). În ceea ce privește al doilea motiv de recurs, potrivit dispozițiilor art. 294 alin. 2 Cod proc. civ., pârâții aveau dreptul să ceară direct în apel sumele de bani pe care le-au plătit în locul reclamanților cu titlu de rate bancare. Numai că, în condițiile în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra acestei cereri, aceștia puteau solicita completarea hotărârii, în temeiul art. 2812 Cod proc. civ., în același termen în care puteau declara recurs, iar, potrivit dispozițiilor art. 2812a Cod proc. civ., completarea hotărârii nu poate fi cerută pe calea recursului, inadmisibilitatea acestui motiv de recurs fiind pusă în discuția recurenților, așa cum rezultă din cuprinsul încheierii de amânare a pronunțării din data de (...). c). Referitor la motivul vizând calculul cheltuielilor de judecată, acesta vizează modul de calcul făcut de prima instanță, nefiind invocat în apel, astfel că în recurs nu poate fi invocat omisso medio, această excepție de inadmisibilitate fiind, de asemenea, pusă în discuția recurenților anterior începerii dezbaterilor asupra fondului, așa cum rezultă din încheierea de amânare a pronunțării. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L E G I I D E C I D E : Admite în parte recursul declarat de pârâții S. D. și S. E. împotriva deciziei civile numărul 42 din (...) a T.ui Sălaj, pronunțată în dosarul numărul (...), pe care o modifică, în sensul că admite în parte apelul declarat de pârâții S. D. și S. E. împotriva sentinței civile numărul 1. ianuarie 2011 a J. Z., pe care o schimbă parțial, în sensul că dispune restabilirea situației anterioare încheierii contractului de vânzare cumpărare autentificat sub numărul 1272/(...), în sensul reînscrierii dreptului de proprietate în favoarea pârâților S. D. și S. E. în cf 7865 ind. Z., cu rangul de sub B 1, 2, cu păstrarea dreptului de ipotecă de sub C1 și a interdicției de înstrăinare, dezmembrare, închiriere, demolare și grevare înscrise în favoarea SC B. S. S. Menține restul dispozițiilor. Obligă recurenții să-i plătească intimatei SC B. SA suma de 1860 lei cheltuieli de judecată în recurs. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 10 noiembrie 2011. PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER A. A. C. A. C. ANA I. C. B. Red. CAA dact. GC 3 ex/(...) Jud. apel : Nădăudean Petronela, Drăgan Gavril
| ← Decizia civilă nr. 426/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 3115/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
