Decizia civilă nr. 5046/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 5046/R/2011
Ședința publică din data de 2 decembrie 2011
Instanța constituită din: Președinte : V. M.- președintele Curții de A. C.
Judecători : D. - L. B.-vicepreședinte al Curții de A. C.
A. C.
Grefier : S. - D. G.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâții M. A., M. D. L. și M. I. T. împotriva deciziei civile nr. 6. din 8 septembrie 2011, pronunțată de T. B.-N. în dosarul nr.(...), privind reclamanții M. V., K. O. și pârâții C. R., K. M., K. G., K. M. G. ,având ca obiect succesiune - anulare certificat moștenitor.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamantele
K. O. și C. R., lipsă fiind pârâții recurenți și reclamanții intimați.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul este timbrat cu suma de 1666,2 lei taxă judiciară de timbru
și 1 leu timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că pârâta recurentă
M. D. -L., a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de
1666,2 lei și timbru judiciare de 1 leu, prin chitanța depusă la fila 18 din dosar.
Prin întâmpinarea formulată și înregistrată prin serviciul de registratură al instanței, la data de 24 noiembrie 2011, reclamanta intimată C. rodica a solicitat admiterea recursului formulat de recurenți.
Nefiind formulate alte cereri sau excepții de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată, declară închise dezbaterile și acordă cuvântul reclamantelor prezente cu privire la recursul formulat.
Reclamanta intimată K. O. solicită respingerea recursului.
Reclamanta intimată C. R. susține motivele invocate prin întâmpinare( fila 13 din dosar ), prin care solicită admiterea recursului formulat de recurenți.
C U R T E A
Deliberând, reține că:
I. Prin sentința civilă nr. 252 din 15 februarie 2011 a Judecătoriei
Beclean, pronunțată în dosarul nr. (...), s-a admis în parte acțiunea civilăînaintată de reclamantele M. V. și K. O. împotriva pârâților M. A., M. I. T.,
M. D. L., C. R., K. M., K. G. și K. M. G.
Totodată, s-a admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâții M. A. și M. I. T.
În consecință:
1. S-a dispus anularea certificatului de moștenitor nr. 17/(...) emis de
BNP C. C. D. și s-a constatat că moștenitorii defunctului M. A., decedat la (...), sunt reclamanta M. V. cu cota de 4., reclamanta K. O., precum și pârâții M. A., M. D. L. și M. I. T., cu cota de 3. fiecare.
2. S-a constatat că masa succesorală rămasă după defunctul M. A. se compune din bunurile imobile, construcții, casă de locuit în regim parter compusă din 2 camere, bucătărie, baie, cămară, hol și verandă, cu suprafața utilă de 44,1 mp și anexă gospodărească cu suprafața de 21 mp, și terenul aferent în suprafață de 2.301 mp înscris în TP 144489/(...), tarlaua 5. parcelele 4 și 4/1, situate în localitatea L., str. Trandafirilor 3 (Lotul nr. 4), județul B.-N., în valoare de 100.000 lei, conform expertizei tehnice de evaluare a acestora, cota de ½ din terenurile în suprafață de 4 ha 1.000 mp înscrise în TP 144489/(...), titlu emis în favoarea defunctului M. A. și a pârâtei C. R., bunurile mobile, a) mobilă de bucătărie compusă din bufet canapea extensibilă și masă - 238 lei; b) mobilier cameră de zi compus din vitrină, dulap de haine cu 2 uși, canapea, toaletă cu oglindă, trei scaune tip taburet, un scaun cu spătar curbat - 360 lei; c) aragaz - 375 lei; d) combină frigorifică (frigider + congelator) - 427 lei; e) un autoturism marca Dacia în stare de funcționare - 2.500 lei; f) un autoturism marca Dacia nefuncțional -
800 lei; g) o mașină de spălat rufe automată - 1.000 lei; h) un televizor color
- 400 lei și i) 8 goblenuri în valoare de 560 lei (70 lei/bucată), valoarea totală a bunurilor mobile care compun masa succesorală fiind de 6.660 lei, la acestea adăugându-se suma de 1.089 lei aflată la data decesului lui M. A. în contul acestuia de la CEC B. S. B.
3. S-a constatat că masa succesorală este grevată de un pasiv de
7.110 lei, din care 1.730 lei cheltuieli de înmormântare, suportate de către pârâții reclamanți reconvenționali, care urmează a fi împărțite între moștenitori potrivit cotelor acestora și 5.380 lei reprezentând parte din creditul de consum în valoare de 5.500 lei contractat de defunctul M. A. de la C. de C. A. B. prin contractul 182/(...), sumă achitată de către pârâta reclamantă reconvențional M. D. L. și care, de asemenea, urmează a fi împărțită între moștenitori potrivit cotelor acestora sumele pe care părțile și le datorează unele altora fiind cele arătate la punctul 8 al dispozitivului prezentei hotărâri.
4. S-a dispus atribuirea către pârâții reclamanți reconvenționali M. A., M. D. L. și M. I. T. a imobilelor construcții casă de locuit în regim parter compusă din 2 camere, bucătărie, baie, cămară, hol și verandă, cu suprafața utilă de 44,1 mp și anexă gospodărească cu suprafața de 21 mp, precum și a terenului aferent în suprafață de 2.301 mp înscris în TP 144489/(...), tarlaua
5. parcelele 4 și 4/1, situate în localitatea L., str. Trandafirilor 3 (Lotul nr.
4), județul B.-N., în valoare de 100.000 lei, în coproprietate, în cote de 1/3 fiecare, urmând ca aceștia trei să fie obligați la plata către reclamante a sultelor ce vor fi compensate cu sumele reprezentând pasivul succesoral, sumele pe care părțile și le datorează unele altora fiind cele arătate la punctul 8 al dispozitivului prezentei hotărâri.
5. S-a dispus atribuirea către părți a suprafeței de 22.160 mp teren extravilan înscris în TP144489/(...), parcela 9. din tarlaua 56 și parcela 25 din tarlaua 53/2, potrivit cotelor de moștenire ale acestora astfel: reclamantei M. V. 5.540 mp, iar reclamantei K. O. și pârâților M. A., M. D. L. și M. I. T., câte 4.155 mp fiecăruia.
6. S-a dispus atribuirea bunurilor mobile, astfel: 1) reclamantei M. V., mobila de bucătărie compusă din bufet canapea extensibilă și masă în valoare de 238 lei, mobilierul pentru cameră de zi compus din vitrină, dulap de haine cu 2 uși, canapea, toaletă cu oglindă, trei scaune tip taburet, un scaun cu spătar curbat în valoare de 360 lei, aragazul în valoare de 375 lei și combina frigorifică (frigider + congelator) în valoare de 427 lei, valoarea totală fiind de 1.400 lei; 2) reclamantei K. O., goblenurile în valoare de 560 lei; 3) pârâtului reclamant reconvențional M. A., autoturismul Dacia funcțional, în valoare de 2.500 lei; 4) pârâtului reclamant reconvențional M. I. T., autoturismul Dacia nefuncțional în valoare de 800 lei și televizorul color în valoare de 400 lei, valoarea totală fiind de 1.200 lei și 5) pârâtei reclamante reconvențional M. D. L. mașina de spălat rufe automată în valoare de 1.000 lei, urmând ca pârâtul reclamant reconvențional M. A. să fie obligat la plata sultelor ce vor fi compensate cu pasivul succesoral, sumele pe care părțile și le datorează unele altora fiind cele arătate la punctul 8 al dispozitivului prezentei hotărâri.
7. S-a dispus atribuirea către părți a sumei de 1.089 lei reprezentând depozitul aflat la data decesului lui M. A. în contul acestuia de la CEC B. S. B., potrivit cotelor de moștenire ale acestora, astfel: reclamantei M. V., 273 lei, iar reclamantei K. O., precum și pârâților reclamanți reconvenționali M. A., M. I. T. și M. D. L., câte 204 lei fiecăruia.
8. S-a constatat că părțile își datorează următoarele sume rezultate în urma compensării dintre sulte și sumele reprezentând acoperirea pasivului succesoral, potrivit cotelor de moștenire, și dispune plata acestora după cum urmează: 1) pârâtul reclamant reconvențional M. A. datorează 8.454 lei reclamantei M. V., 6.830 lei reclamantei K. O., 48 lei pârâtului reclamant reconvențional M. I. T. și 1.258 lei pârâtei reclamante reconvențional M. D. L.; 3) pârâtul reclamant reconvențional M. I. T. datorează 8.189 lei reclamantei M. V., 6.141 lei reclamantei K. O. și 1.008 lei pârâtei reclamante reconvențional M. D. L.; 4) pârâta reclamantă reconvențional M. D. L. datorează 6.844 lei reclamantei M. V. și 5.133 lei reclamantei K. O.
9. S-a dispus înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate al pârâților reclamanți reconvenționali cu privire la imobilele menționate la punctul 4 al dispozitivului, conform tabelului de mișcare parcelară al raportului de expertiză tehnică extrajudiciară topografică efectuată în cauză, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, astfel: tarla 5. parcela 4 de
501 mp și parcela 4/1 de 1.800 mp; nr. CF 1102 Vermeș; nr. topo 7495 de
932 mp și 7. de 1.369 mp, în total 2.301 mp; categoria de folosință casă delocuit, anexe gospodărești, curte și arabil; proprietari, M. A., M. D.-L. și M. I.-T.
Au fost compensate cheltuielile de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a avut în vedere, în principal, următoarele:
Cu privire la certificatul de moștenitor nr. 17/(...), instanța a reținut că în fața notarului public C. C. D. a avut loc dezbaterea succesiunii după defunctul M. A., decedat la (...) (f. 12), finalizată prin emiterea certificatului de moștenitor nr. 17/(...) (f. ), fiind reținuți ca moștenitori legali M. A. și M. I. T., în calitate de fii, precum și M. D.-L., în calitate de fiică. Certificatele de stare civilă aflate la dosarul cauzei (f. 29-32) confirmă faptul că aceștia trei sunt fiica, respectiv fiii lui M. A. și A. R.
Defunctul M. A. și reclamanta M. V. s-au căsătorit pe data de (...) (f. 9, verso), din căsătoria lor rezultând o fiică, M. (căsătorită K.) O., născută la data de (...) (f. 13), reclamanta din prezenta cauză. Prin Sentința civilă nr. 1. pronunțată de Judecătoria Petroșani în dosarul 3508/1976 (f. 9-10) a fost respinsă acțiunea de divorț formulată de reclamantul M. A. împotriva pârâtei M. V., situație în care căsătoria dintre cele două părți a rămas în ființă până la data decesului lui M. A., reclamanta M. V. fiind astfel moștenitoare a acestuia, în calitate de soție supraviețuitoare. Este moștenitoare a lui M. A. și fiica acestuia K. O., cealaltă reclamantă din prezenta cauză.
Instanța a reținut astfel că moștenitorii defunctului M. A. sunt nu doar M. A., M. I.-T. și M. D.-L., în calitate de fiică și fii, ci și M. V., în calitate de soție supraviețuitoare și K. O., în calitate de fiică.
Cu privire la masa succesorală rămasă după defunctul M. A.:
1) Bunuri imobile care compun masa succesorală a defunctului M. A. constau în construcțiile casă de locuit în regim parter compusă din 2 camere, bucătărie, baie, cămară, hol și verandă, cu suprafața utilă de 44,1 mp și anexă gospodărească cu suprafața de 21 mp, precum și terenul aferent în suprafață de 2.301 mp înscris în TP 144489/(...), tarlaua 5. parcelele 4 și
4/1 (f. 36) situate în localitatea L., str. Trandafirilor 3 (Lotul nr. 4), județul B.-N., în valoare de 100.000 lei (92.500 lei construcțiile și 7.500 lei ternul aferent), conform expertizei tehnice de evaluare a acestora (f. 314-322). Afirmațiile pârâților reclamanți reconvenționali (f. 26-28) în sensul că imobilele construcții au fost edificate de defunctul M. A. împreună cu mama lor A. R. sunt susținute doar de martorul M. N. (f. 214), din declarațiile celorlalți patru martori audiați în cauză (f. 207-208, 213, 228-229 și 230-
232) rezultând faptul că aceste imobile au fost edificate prin contribuția exclusivă a defunctului M. A., eventual cu sprijinul lui G. F., o altă concubină a acestuia cu care a locuit până la data decesului.
De asemenea, instanța a reținut că în favoarea defunctului M. A. și a pârâtei C. R. a fost eliberat TP 144489/(...) (f. 36) pentru suprafața totală de teren de 4 ha 1.000 mp. Din aceasta suprafața de 2.301 mp, tarlaua 5. parcelele 4 și 4/1, evaluată de către expert la suma de 7.500 lei, este aferentă construcțiilor și urmează a fi atribuită împreună cu acestea moștenitorilor defunctului M. A.. Întrucât celelalte suprafețe de teren cuprinse în titlul menționat nu au fost evaluate, instanța va stabili valoarea acestora pe baza expertizei efectuate de SC P.-TOP S. SRL B. la comanda C. N. P. C., actualizată la (...), astfel: a) terenul intravilan identificat printarlaua 5., parcela 5/1 de 1.900 mp arabil, cu valoarea de 10.450 lei (5,50 lei/mp), și parcela 5 de 324 mp neproductiv, cu valoarea de 972 lei (întrucât expertiza nu cuprinde o evaluare pentru terenul neproductiv, a fost folosită valoarea cea mai mică pentru intravilan, aferentă categoriei de folosință fânaț, de 3 lei/mp); b) terenul extravilan identificat prin parcela 9. din tarlaua 56 de 1 ha 5.142 mp și parcela 25 din tarlaua 53/2 de 2 ha 1.333 mp, în total 36.475 mp cu valoarea de 18.237 lei (0,50 lei/mp).
2) Bunuri mobile. În cauză a fost efectuată o expertiză tehnică (f. 291-
301) prin care au fost identificate și evaluate bunurile mobile existente la ultimul domiciliu al defunctului M. A., valoarea totală rezultată fiind de
1.400 lei, după cum urmează: a) mobilă de bucătărie compusă din bufet canapea extensibilă și masă - 238 lei; b) mobilier cameră de zi compus din vitrină, dulap de haine cu 2 uși, canapea, toaletă cu oglindă, trei scaune tip taburet, un scaun cu spătar curbat - 360 lei; c) aragaz - 375 lei și d) combină frigorifică (frigider + congelator) - 427 lei. În afară de aceste bunuri a căror valoare a fost stabilită prin expertiză, din declarațiile martorilor audiați în cauză (f. 207-208, 213, 228-229, 230-232 și 352) rezultă că defunctul a mai deținut și următoarele bunuri mobile, luate de la ultimul domiciliu al acestuia de către pârâții reclamanți reconvenționali: un autoturism marca Dacia în stare de funcționare, pe care pârâții reclamanți reconvenționali l-au vândut după decesul lui M. A., apreciată de instanță conform ofertelor de vânzare prezentate pe I. () la 2.500 lei; un autoturism marca Dacia nefuncțional - 800 lei; o mașină de spălat rufe automată -
1.000 lei; un televizor color - 400 lei și 8 goblenuri în valoare de 560 lei (70 lei/bucată). Așadar valoarea totală a bunurilor mobile care compun masa succesorală este de 6.660 lei, la care se adaugă suma de 1.089 lei aflată la data decesului lui M. A. în contul acestuia de la CEC B. S. B. (f. 236).
3) Cu privire la pasivul succesoral, instanța a reținut că acesta constă în cheltuielile de înmormântare care, ambele părți acceptă, s-au ridicat la
3.000 lei (f. 387 și 399) dar, au fost acoperite parțial prin ajutorul de deces de 1.270 lei, așa cum rezultă din adresa Casei Județene de P. B. nr.
23350/(...) (f. 365), rămânând ca doar diferența de 1.730 lei, suportată doar de către pârâții reclamanți reconvenționali, așa cum rezultă din declarațiile martorilor audiați în cauză (f. 207-208, 213, 228-229, 230-232 și 352) să fie împărțită între moștenitori potrivit cotelor acestora.
Cu privire la creditul de consum în valoare de 5.500 lei contractat dedefunctul M. A. de la C. de C. A. B. prin contractul 182/(...) (f. 39), instanța a reținut că în contul acestui credit pârâta reclamantă reconvențional M. D. L. a achitat la data de (...), după decesul lui M. A., suma de 5.380 lei (f. 93) ce urmează a fi împărțită între moștenitori potrivit cotelor acestora. Cu privire la suma de 2.541,38 lei pe care pârâții reclamanți reconvenționali afirmă că defunctul o datora lui G. F., în speță nu s-a făcut dovada existenței unui asemenea debit, motiv pentru care acesta nu va fi inclus în masa succesorală.
Cu privire la identificarea cu date cadastrale a bunurilor imobile care compun masa succesorală, în cauză a fost efectuată o expertiză tehnică judiciară topografică prin care au fost identificate imobilele în litigiu cu date de CF, posesori faptici, categorie de folosință, suprafață și a fost întocmit tabelul de mișcare parcelară cu propunerea de întabulare, astfel: tarla 5.parcela 4 de 501 mp și parcela 4/1 de 1.800 mp; nr. CF 1102 Vermeș; nr. topo 7495 de 932 mp și 7. de 1.369 mp, în total 2.301 mp; categoria de folosință casă de locuit, anexe gospodărești, curte și arabil; proprietari, într- una din variante reclamantele M. V. și K. O., iar în cea de-a doua pârâții reclamanți reconvenționali M. A., M. D.-L. și M. I.-T.
În drept, instanța a avut în vedere prevederile art. 111 C., art. 489, art. 490, art. 650, art. 699, art. 670 și art. 672 C., ale art. 1 din Legea nr.
319/1944, ale art. 728 și urm. C.civ., ale art. 22 și art. 24 din Decretul-lege nr. 115/1938, precum și pe cele ale art. 274 C.
Față de aceste dispoziții legale, precum și de starea de fapt reținută, prima instanță a admis în parte atât acțiunea principală, cât și cererea reconvențională.
II. Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâții M. A., M. D.-L. și M.
I.-T., respins ca nefondat prin decizia civilă nr. 6. din 08 septembrie 2011 a
T.ui B. N..
Totodată, a fost respinsă ca rămasă fără obiect și cererea de aderare la apel formulată de reclamanta C. R.
Motivând decizia, T. a arătat, în principal, următoarele:
Pârâții apelanți au investit prima instanță, prin scriptul intitulat Cerere reconvențională și cerere de chemare în judecată a altor persoane, cu un petit, nr. 5, prin care au solicitat ca în cadrul partajului masei succesorale rămase după defunctul M. A. să le fie atribuite în natură imobilele casă de locuit și teren aferent, la care făcea referire acțiunea introductivă, cu îndatorirea de a plăti celorlalți comoștenitori, reclamanților, sulte compensatoare dacă va fi cazul, și cu capătul de cerere final, nr. 6, de a se dispune întabularea dreptului de proprietate astfel dobândit pe numele lor, în cartea funciară, respectiv a casei de locuit și a terenului de 501 mp Că aceasta a fost voința lor se deduce și din motivarea în fapt a cererii, ultimul alineat.
În cadrul cercetării judecătorești s-au administrat probele cerute, printre care și cea a expertizei, prin care s-a întocmit o variantă de împărțeală conformă cu cererea reconvențională, prin care s-a propus atribuirea către pârâți a construcțiilor din litigiu și a unui teren aferent de
2301 mp. M. de formare a lotului nu a fost contestată de niciuna dintre părți.
Cu ocazia dezbaterii în fond a cauzei, la termenul de judecată din 14 decembrie 2010, apelanții au arătat că doresc să se admită cererea proprie așa cum a fost formulată în scris, pentru motivele arătate în concluziile scrise.
Acestea din urmă nu au mai fost depuse, iar în conținutul lor, conform art. 146 C., puteau să se indice doar argumentații identice cu susținerile lor verbale din faza procedurală precedentă, ci au prezentat o cerere de repunere a cauzei pe rol, cu motivația că, în urma discuțiilor telefonice purtate de avocatul angajat cu pârâții, aceștia nu mai solicită să li se atribuie imobilele din litigiu.
Instanța de fond a considerat că sunt necesare noi lămuriri în speță și a făcut aplicarea art. 151 din același cod, redeschizând dezbaterile. La termenul acordat, 8 februarie 2011 a pus în discuția contradictorie cerereapârâților, la care reclamantele s-au apărat prin aceea că cererea este de fapt o modificare de acțiune și este tardiv formulată.
J. a respins ca atare cererea, cu luarea în considerare a art. 132 C., iar prin sentință le-a satisfăcut pretențiile așa cum au fost ridicate prin cererea reconvențională.
În concluziile scrise după a doua dezbatere în fond a cauzei, reclamanții reconvenționali și-au păstrat solicitările, învederând că nu doresc să le fie atribuite casa și terenul aferent deoarece nu au posibilități financiare de plată a sultei ce se va stabili în sarcina lor, că nici reclamantele nu le cer, prin urmare, bunurile trebuie vândute la licitație.
Aceeași poziție se constituie în capetele de cerere ale apelului. În rezolvarea căii de atac se stabilește că prin schimbarea modalității de săvârșire a împărțelii (cea de atribuire a bunurilor arătate în natură în favoarea pârâților cu cea de vânzare a lor, sub incidența prevederilor art. 67311 C.). În realitate, cererea promovată în această direcție este una cu caracter modificator întrucât s-a urmărit să se înlocuiască unul dintre elementele importante ale cererii reconvenționale, respectiv a obiectului său, în parte. Articolul 132 C. dispune în aliniatul 1 că la prima zi de înfățișare instanța va putea da reclamantului un termen pentru întregirea sau modificarea cererii. Este de menționat că în cauza prezentă nu se regăsește niciunul dintre cazurile enumerate limitativ la alineatul 2 (îndreptarea unor greșeli materiale din cuprinsul cererii, mărirea sau micșorarea câtimii obiectului cererii, pretenția valorii obiectului pierdut sau pierit, întocmirea cererii în constatare printr-o cerere în realizarea dreptului sau dimpotrivă, în cazul în care cererea în constatare poate fi primită). Prima zi de înfățișare este definită de articolul 134 C. ca fiind aceea în care părțile, legal citate, pot pune concluzii. Din datele anterior semnalate rezultă că modificarea a intervenit după termenul citat, mai precis după închiderea dezbaterilor în fond, în timpul amânării pronunțării sentinței. Este adevărat că norma articolului 132 alin. 1 nu este imperativă pentru că este statornicită în interesul pârâtului (în cauză a reclamantelor, pârâte în cererea reconvențională), însă depășirea momentului legal este permisă numai cu acordul celui în favoarea căruia a fost instituită. Or, din mențiunile încheierii de la fila 3981 se deduce opoziția pârâtelor reconvenționale la modificarea analizată. În consecință, prima instanță în mod cu totul legal a aplicat reclamanților reconvenționali sancțiunea decăderii din dreptul de a efectua actele posibile la prima zi de înfățișare. Pentru aceleași considerații, criticile și soluția preconizată de pârâți nu pot fi îmbrățișate în apel, motiv pentru care acesta a fost respins. Cererea de aderare la apelul principal formulată de pârâta C. R. sub incidența art. 293 C., a fost respinsă ca fiind rămasă fără efecte juridice în considerarea faptului că apelul principal s-a respins pentru alte motive care nu au implicat cercetarea fondului, conform considerațiilor anterior expuse. III. Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâții M. A., M. D.-L. și M. I.-T., solicitând, în principal, casarea deciziei și, în rejudecare, admitereaapelului și schimbarea în parte a sentinței în sensul de a se dispune sistareaindiviziunii cu privire la imobile prin vânzarea la licitație prin intermediul executorului judecătoresc. În subsidiar, s-a solicitat să se dispună casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță. Motivele recursului sunt, în esență, următoarele: a) Prima instanță și cea de apel nu au avut în vedere la pronunțarea hotărârii poziția părților cu privire la atribuirea imobilului exprimată după redeschiderea dezbaterilor la termenul de judecată din data de 08 februarie 2011, anume aceea că pârâții nu mai doresc să le fie atribuit în natură imobilul litigios. În acest fel, s-au ignorat prevederile art. 67311 alin. 1 C., neobservându-se nici faptul că modificarea modalității de partajare nu poate fi considerată modificare de acțiune. b) S-au încălcat și dispozițiile art. 741 C.civ., precum și cele ale art. 6735 alin. 2 C., ce consacră principiul împărțelii în natură, astfel că, față de poziția părților în proces, se impunea vânzarea prin bună-credință sau prin intermediul executorului judecătoresc. c) În măsura în care s-ar aprecia că se impune și administrarea de probe suplimentare, devine justificată casarea cu trimitere spre rejudecare. IV. Pârâta C. R. a formulat întâmpinare, solicitând admiterea recursului (f. 14). V. Intimata K. O. a formulat, de asemenea, întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat (f. 15). VI. Cu privire la recursul declarat, Curtea are în vedere următoarele: Prin cererea reconvențională pe care au formulat-o înaintea primei instanțe pârâții M. A., M. D. L. și M. I. T. i-au solicitat instanței, între altele, să dispună „partajarea judecătorească a imobilului casă de locuit și teren prin atribuire pârâților reconvenționali cu plata de sultă compensatorie, dacă va fi cazul";. Astfel fiind, prima instanță a fost învestită, în condițiile legii, cu soluționarea acestui capăt de cerere, el având ca obiect partajarea imobilului casă și teren aferent. Deși nu se poate tăgădui că ceea ce învestește instanța este capătul de cerere în partaj, neavând valoarea unei veritabile cereri și solicitarea de atribuire a imobilului către pârâți, trebuie avut însă în vedere că într-un proces civil, guvernat de principiul disponibilității, opțiunea expresă a uneia sau unora dintre părți privitoare la modalitatea de partajare se impune a fi luată în considerare, atâta timp cât prin aceasta nu se ajunge la încălcarea unor norme imperative ori la vătămarea altora persoane. Dintr-o asemenea perspectivă, opțiunea pârâților recurenți pentru atribuirea către ei a casei de locuit și a terenului aferent, lega, în limitele și condițiile de mai sus, instanța de judecată, ea având valoarea unei manifestări de voință care trebuia primită spre analiză și soluționată. Mai mult, deși privită de sine-stătător solicitarea de a li se atribui în natură imobilul nu ar putea fi socotită, așa cum s-a arătat, ca valorând un capăt de cerere autonom, ea se află însă strâns legată de capătul de cerere reconvențională în partaj, influențând sau putând influența modul de soluționare a acestuia și, deci, a cauzei în ansamblu. În considerarea unei asemenea strânse legături, modificarea acestei opțiuni de atribuire pe care pârâții au formulat-o în cuprinsul cererii lorreconvenționale nu se putea face decât înainte de închiderea dezbaterilor în fond înaintea primei instanțe, trebuind supusă dezbaterii contradictorii a părților și, în funcție de poziția acestora, analizate implicațiile ei procedurale, în sensul prevederilor art. 673/10 și urm. C. O asemenea concluzie este, de altfel, general valabilă, fiind de principiu că părțile trebuie să-și formuleze cererile sau apărările înainte de închiderea dezbaterilor. Or, înaintea primei instanțe s-a dispus închiderea dezbaterilor la termenul de judecată din data de 14 decembrie 2010, amânându-se pronunțarea hotărârii pentru data de 21 decembrie 2010, pentru ca reprezentanții părților să poată depune concluzii scrise. Din lipsă de timp pentru deliberare, J. a dispus în data de 21 decembrie 2010 o nouă amânare a pronunțării, respectiv pentru data de 28 decembrie 2010. În data de 28 decembrie 2010 pârâții recurenți, prin avocatul lor, au cerut în scris repunerea pe rol a cauzei sub motivul că nu mai solicită a le fi atribuit în natură imobilul construcție cu terenul aferent, astfel că este necesar ca această modificare a opțiunii lor să fie pusă în discuția contradictorie a părților. Față de această solicitare, instanța a redeschis dezbaterile, fixând termen de judecată pentru 08 februarie 2011, termen la care reclamantele s- au opus solicitării, arătând și că nu se justifica redeschiderea judecății, precum și că este vorba despre o încălcare a prevederilor art. 132 alin. 1 C. Împrejurarea că instanța a dispus redeschiderea dezbaterilor nu poate conduce la concluzia că, prin aceasta, solicitarea pârâților a dobândit caracter legal, câtă vreme unicul motiv al redeschiderii a fost acela de a pune în discuția părților cererea de redeschidere, cerere la care reclamanții s-au opus. În raport de cele ce preced, nu se justifica invocarea prevederilor art. 132 alin. 1 C., pentru a se conchide în sensul că pârâții au renunțat peste termenul legal la solicitarea de a li se atribui în natură imobilul, fiind suficient a se reține că după închiderea dezbaterilor nu sunt, în genere, admisibile cereri sau apărări noi înaintea primei instanțe. În ce privește eventuala încălcare a prevederilor art. 67311 alin. 1 C., aceasta putea fi invocată de către pârâți doar sub condiția ca solicitarea lor de a nu li se atribui în natură imobilul să fi fost formulată în termen legal, adică înainte de închiderea dezbaterilor în fața primei instanțe. În circumstanțele sus-arătate, este irelevantă și referirea pe care pârâții recurenți o fac la prevederile art. 741 C.civ. și art. 6735 alin. 2 C. Se va respinge, așadar, recursul în baza art. 312 alin. 1 C., instanțele hotărând cu interpretarea și aplicarea corectă a legii. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâții M. A., M. D. L. și M. I. T. împotriva deciziei civile nr. 6. din 8 septembrie 2011 a T.ui B. N. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține. Decizia este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din 2 decembrie 2011. PREȘEDINTE JUDECĂTORI V. M. D.-L. B. A. C. S.-D. G. GREFIER Red.VM/dact.MS 2 ex./(...) Jud.fond: D. Z. Jud.apel: C. Iacob/I. Simionescu
| ← Decizia civilă nr. 11/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 3659/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
