Decizia civilă nr. 537/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 537/R/2011
Ședința publică din data de 11 februarie 2011
Instanța constituită din:
Președinte : D. - L. B.- vicepreședinte al Curții de A. C.
J.ecători : V. M. - președintele Curții de A. C.
A. C.
G. : S.- D. G.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul H. I. împotriva deciziei civile nr. 790 din (...), pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...), privind și pârâții O. I. și P. S., având ca obiect succesiune.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta reclamantului recurent, avocat Ș. Ana M. cu împuternicire avocațială la dosar și reprezentanta pârâtei intimate O. I. , avocat H. N. cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind reclamantul recurent și pârâții intimați.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat pârâtei intimate și este legal timbrat cu suma de 4 lei taxă judiciară de timbru și 0,50 lei timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 8 februarie 2011, pârâta intimată O. I. a depus la dosar, prin fax, ulterior înregistrată prin serviciul de registratură al instanței, întâmpinare.
Reprezentanta reclamantului recurent face dovada achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar aferent, conform mențiunii din citativ ( chitanță aflată la fila 22 din dosar ).
Reprezentanta pârâtei intimate O. I., depune la dosar originalul întâmpinării anexând acestui înscris împuternicirea avocațială și copia cererii formulată de pârâtă către executorul judecătoresc Roman M., ( fila
19 din dosar ).
Nefiind formulate cereri prealabile ori excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată, declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentanta reclamantului recurent solicită admiterea recursului, casarea deciziei pronunțate în dosarul T. M. și trimiterea cauzei spre o nouă judecată T. M. ca instanță de apel, raportat la prevederile art. 304, alin. 1, pct. 1 C.pr.civ, coroborat cu prevederile art. 312, alin. 3 teza II C.pr.civ, cu cheltuieli de judecată, conform chitanțelor depuse la dosar ( filele 20-21 din dosar ).
Reprezentanta pârâtei intimate O. I., susține concluziile depuse în scris prin întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca inadmisibil, cu cheltuieli de judecată justificate prin chitanța aflată la fila 12 din dosar.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 687 din 3 martie 2010 a J. S.-M. s-a admis în parte acțiunea civilă înaintată de reclamantul H. I. împotriva pârâților: O. I., P. S.
S-a admis în parte și acțiunea reconvențională formulată de pârâta reclamantă O. I. și în consecință:
S-a constatat că defuncții, au dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune, asupra, casei, anexelor gospodărești și terenului arabil situat în com. B. nr. 310 jud. M. în suprafață de 1185.
S-a dispus înscrierea dreptului de proprietate, al defuncților în cartea funciară asupra acestui imobil .
S-a constatat că masa succesorală a defuncților H. I.,decedat la data de 17 octombrie 1987 și H. M., decedată la data de 7 iunie 1990, se compune din următoarele bunuri:
- casa și anexele situate în com. B. nr. 310 jud. M.
- terenul în suprafață de 1185 m.p. situat în com. B. nr. 310
S-au respins cererile reclamantului privind cuprinderea la masa succesorală a terenurilor de la locurile cu denumirile";., „. P., „. S. precum și a casei și terenului aferent din comuna B. nr. 312.
A fost obligat reclamantul, să raporteze la masa succesorală, suma de
75.000 lei vechi, încasată la (...) și suma de 8.000 lei vechi, încasată la 23 iunie 1963, care urmează să fie reactualizate, obligându-l pe reclamant să plătească pârâtei jumătate din aceste sume, după reactualizare.
S-a constatat că moștenitorii defuncților sunt reclamantul H. I. și pârâta O. I., în calitate de descendenți de gr. I, având cota de câte 1/2 parte fiecare.
S-a dispus partajarea masei succesorale, astfel:
Lotul pentru reclamant constând în sultă în sumă de 191.350.000 leivechi. vechi.
Lotul pentru pârâtă constând în:
- casa și anexele situate în com. B. nr. 310 jud. M.
- terenul în suprafață de 1185 m.p. situat în com. B. nr. 310, cu obigația de a plăti sultă reclamantului în sumă de 191.350.000 lei
S-a constatat în favoarea reclamantului, un pasiv succesoral, în cuantum de 55.000.000 lei vechi și obligă pe pârâta O. I., să suporte 1/2 parte din pasiv succesoral în sumă de 27.500.000 lei vechi.
S-a constatat în favoarea reclamantului, un drept de creanță asupra moștenirii în sumă de 3.500.000 lei vechi și obligă pârâta O. I. să achite reclamantului,1/2 parte din dreptul de creanță, în sumă de 1.750.000 lei vechi.
S-au compensat cheltuielile de judecată.
În motivarea sentinței, instanța a reținut următoarele:
Defunctul H. I. a decedat la 17 octombrie 1987 și soția acestuia,H.
M., a decedat la 7 iunie 1990, fiind părinții reclamantului H. I. și pârâtei O.
I.
La cererea reclamantului, N. de stat local S. M., în dos. nr.
459/1990,a eliberat certificatul de moștenitor nr. 25 din 14 februarie
1991,cuprinzând bunurile imobile de pe urma celor doi defuncți, respectiv:
1)casă și anexele situate în com. B. nr. 310 jud. M.
2)teren de construcție în suprafață de 400 mp, pe care sunt amplasate construcțiile,proprietate extratabulară, între vecinii: O. I. și
Botezatu V.;
3)teren de natură fânaț în suprafață de 1100 mp , proprietate extratabulară, situată în com. B. ,lângă imobilul cu nr. 310;între vecinii:O. I., Roman Anuța și Rus Toader;
4)teren de natură fânaț, în suprafață de 3000 mp, proprietate extratabulară, situat în B., în locul denumit „. P. între vecinii:Oros G. și H. Titiana;
5) teren de natură fânaț, în suprafață de 1400 mp,proprietate extratabulară, situat în com. B., în locul denumit „. P. între vecinii: Baias V. și Godja V., imobile bun comun al defuncților, dobândite prin cumpărare și construire.
Este necontestat de moștenitori, că defuncții au dobândit terenul din com. B. nr. 310, înscris în CF 2523 B., cu nr. top. 4242 și CF 1416 B., cu nr. top. 4243, în suprafață de 1185, identificat în dosar nr. (...) prin expertiza ing. Cîndea S., teren pe care defuncții l-au cumpărat ,potrivit actelor sub semnătură privată din (...),(fila 16), 1 aprilie 1965 și 15 iunie
1965, fiind îndeplinite condițiile uzucapiunii.
Pe terenul de mai sus, există construcții, respectiv casă și cotețe, situate în com. B., nr. 310 jud. M..
Prin actului intitulat";Convenție";, încheiat la 9 iunie 1974, sub semnătură privată, reclamantul H. I. și soția H. M., au vândut pentru totdeauna,cu acordul părinților H. I. și H. M. ,terenul fânaț dintre vecinii:P. V.,H. I., Roman I.,Covaci Ș. ,Boilă M. și până la „. D. și terenul arabil numit
„. P.,între vecinii:H. Teodor și P. V. la cumpărătorii: O. M. și soția O. I.,din
B. nr. 312, cu prețul de 65.000 lei, (fila 9 dosar nr. (...)).
Martorul P. V.(fila 110) a confirmat faptul că prin acest act a fost vândut pârâtei tot terenul cu denumirea D., până în vârful Dumbrăvii, (toate parcelele) iar reclamantul a recunoscut că a semnat acest act.(fila 71 dosar 47/2005).
Instanța a apreciat că primul teren înstrăinat,menționat în actul de mai sus cuprinde: terenul aferent construcțiilor din B. nr. 312, unde locuiește pârâta O. I. și familia sa.
În privința terenului de la locul numit „. P. în suprafață de 3000 m.p. , instanța a reținut că acesta a făcut obiect al contractului de vânzare- cumpărare nr. din (...), fiind vândut de reclamant pârâtei. R. a înstrăinat o altă suprafață de ca. 20-25 ari cu aceeași denumire, numiților R. I. și M. la data de 10 noiembrie 1984. Ori din adeverința nr. 2642 emisă la data de (...) de P. com. B. , rezultă că defunctul a deținut doar 50 de ari teren la locul numit „. P..
Astfel , raportat la conținutul convenției încheiată la data de (...) , la conținutul contractului de vânzare-cumpărare încheiat în (...), precum și l a data eliberării certificatului de moștenitor, 14 februarie 1991, terenurile cu denumirea „. P. și „. au ieșit din patrimoniul defuncților anteriordecesului acestora, prin înstrăinare de către reclamant, astfel că ele nu pot fi cuprinse în masa succesorală
R. nu a făcut dovada apartenenței la masa succesorală a defuncților nici pentru terenul cu vegetație forestieră situat la locul numit
„. S., din adeverința nr. 1471/(...) a Primăriei com. B. rezultând că tatăl defunctului, H. Alexandru a figurat în Registrul agricol din anul 1948 cu
1,73 ha pădure.
În lipsa unui titlu de proprietate emis în condițiile Legii 18/1991 pe seama defunctului, pentru acest teren, instanța nu poate să-l cuprindă în masa succesorală
Față de cele de mai sus instanța a cuprins în masa succesorală a defuncților ,casa și anexele situate în com. B. nr. 310, cu terenul aferent, și a respins cererile reclamantului formulate cu ocazia precizărilor și completărilor de acțiune depuse în rejudecare , privind cuprinderea la masa succesorală a terenurilor de la locurile cu denumirile";., „. P., „. S. precum și a casei și terenului aferent din comuna B. nr. 312.
Cu declarațiile martorilor C. V.(fila 108) , P. V.(fila 110) și Muntean I.
(fila 137) s-a dovedit că reclamantul a înstrăinat grajdul ce a aparținut defuncților,în timp ce trăia mama părților, cu suma de 5.000 lei,la acea dată,iar banii au fost investiți în refacerea acoperișului de la casa defuncților,fiind omisă a se cuprinde această sumă, la masa succesorală.
Cu actul intitulat ";Contract de vânzare cumpărare încheiat la
(...),reclamantul și soția,a înstrăinat pârâtei O. I. și soțului O. M.,terenul în locul numit „. P.,situat între vecinii Cudrici G., H. I.,H. Titiana și Cudrici V.,cu suma de 75.000 lei fapt confirmat și de declarația martorilor C. V. și P. V.
Cu actul intitulat ";Contract de vânzare-cumpărare";, încheiat la 23 iunie 1963, reclamantul a înstrăinat cu suma de 8.000 lei,o bucată de grădină numită „. D., sau „Pe R.,confirmată și cu declarațiile martorilor: H.
M., P. V. și R. M.
Deoarece cele două terenuri înstrăinate de reclamant, au fost a defuncților, reclamantul urmează să raporteze la masa succesorală, sumele de 75.000 lei și 8.000 lei vechi, reactualizate, raportat la anii 1984 și
1963,apreciind că nu operează prescripția prev. de art. 7 și 3 din Decretul nr. 167/1958, fiind incidente disp. art. 21 din același decret care prevăd că"; dispozițiile decretului nu se aplică dreptului la acțiune privitor la drepturile de proprietate";.
Cu declarația martorului T. V., s-a dovedit că reclamantul a amenajat curtea casei defuncților, cu cca. 3-4 bascule de piatră de râpă și nisip, apreciate în prezent la suma de 3.000.000-4.000.000 lei vechi, urmând ca instanța, să rețină în favoarea reclamantului, a unui drept de creanță de 3.500.000 lei, care va fi suportat și de pârâta O. I.,în cotă de
1/2 parte.
Cu declarațiile martorilor V. D., Ș. I., P. I., M. I. coroborate cu actele de la filele 85-87, s-a dovedit că reclamantul a suportat cheltuielile cu înmormântarea defuncților,apreciate la 25-30 milioane lei vechi ,instanța constatând în favoarea sa,un pasiv succesoral în sumă de 27.500.000 lei vechi, pentru fiecare defunct,urmând ca pârâta O. I., să suporte 1/2 parte din acest pasiv.
Prin încheierea civilă pronunțată la data de 28 aprilie 2009, instanța a admis în parte în principiu acțiunea reclamantului și cererea reconvențională a pârâtei : a constatat componența masei succesorale după cei doi defuncți ,a obligat pe reclamant să raporteze la masa succesorală sumele de 75.000 lei vechi și 8.000 lei vechi încasate în anul 1984 și respectiv 1963, a constatat că reclamantul și pârâta sunt moștenitorii defuncților în calitate de fii , a constatat în favoarea reclamantului un pasiv succesoral, obligând pe pârâtă să suporte jumătate din acest pasiv, și a constatat în favoarea reclamantului un drept de creanță obligând-o pe pârâtă să plătească reclamantului jumătate din valoarea acestuia.
După pronunțarea acestei încheieri, reclamantul prin reprezentant a arătat că nu se impune efectuarea unor expertize în cauză, deoarece acestea au fost efectuate în primul ciclu procesual și pot fi avute în vedere de instanță la pronunțarea hotărârii.
Pentru construcțiile situate în comuna B. nr. 310, lucrarea a fost efectuată de ing. M. V. E. a arătat că valoarea acestor construcții în natură casă și anexe gospodărești este de 82.700.000 lei vechi.
În privința terenului aferent acestor construcții, expertiza a fost efectuată de ing. C. S., valoarea acestuia fiind stabilită la suma de
300.000.000 lei vechi.
Având în vedere că reclamantul nu și-a manifestat dorința de a primi bunuri în natură, pârâta solicitând a-i fi atribuite toate bunurile cuprinse în masa succesorală, instanța în temeiul disp. art 728 Cod.civ., a sistat în această manieră starea de indiviziune dintre părți.
Astfel, au fost atribuite pârâtei casa, anexele gospodărești și terenul aferent în suprafață de 1185 mp situat în comuna B. nr. 310, aceasta fiind obligată să plătească pârâtului o sultă în sumă de 191.350.000 lei vechi.
Prin Decizia civilă nr. 7. din (...) pronunțată de Tribunalul Maramureș îndosarul nr. (...) s-a respins ca nefondat recursul declarat de reclamantul H. I. împotriva sentinței civile nr. 687 din (...) pronunțată de J. S.-M., județul M..
A fost obligat recurentul la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecată intimatei O. I.
Pentru a pronunța această hotărâre tribunalul a reținut în esență următoarele:
Componența masei succesorale după defunct a fost corect stabilită de către instanța de fond . Astfel în ce privește terenul situat în B., la locul numit „ B. P., reclamantul H. I. a renunțat la includerea acestuia în masa succesorală ( f. 61 dos. 2003/2005).
În ce privește terenul de la locul numit „ Sub D. a fost înstrăinat în anul 1974 de către reclamant surorii sale, care și-a construit locuință.
Aceste imobile împreună cu cel din B., nr. 312 au ieșit din patrimoniul defunctului înainte de decesul acestuia.
Referitor la terenul „. S. nu s-au administrat probe pentru a dovedi existența în patrimoniul defunctului sau solicitarea acestuia la legile fondului funciar.
Prin urmare, în mod corect a fost admisă cererea reconvențională .
Recurentul a solicitat respingerea cererii de obligare a sa de a raporta la masa succesorală sumele de 75.000 lei ROL încasată la 17 august 1984
și suma de 8.000 lei ROL încasată la 23 iunie 1963, reactualizate și de obligare la plata pe seama intimatei a ½ din aceasta. Aceste sume sunt rezultate din vânzarea a două terenuri de către reclamantul-recurent, bani pe care și i-a însușit.
Referitor la modalitatea de partaj, însuși reclamantul a fost cel care a arătat că nu are pretenții la împărțirea bunurilor, pentru ca apoi să revină asupra precizării sale. T. a constatat că, deși nu s-a făcut în natură modalitatea de partaj este corectă, ținând cont de împrejurarea că reclamantul a înstrăinat toate terenurile primite sau nu de la părinți.
Cât privește reactualizarea sumei reprezentând pasivul succesoral, aceasta se poate face pe calea executării.
În consecință, recursul reclamantului a fost respins ca nefondat cu obligarea acestuia la 500 lei cheltuieli de judecată intimatei O. I., constând în onorariu avocațial.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamant H. I. solicitândcasarea deciziei și trimiterea cauzei spre o nouă judecată T. M. ca instanță de apel, cu cheltuieli de judecată.
În motivare s-a arătat că Tribunalul Maramureș a pronunțat decizia atacată cu încălcarea prevederilor art. 304 alin. 1 pct. 1 C.pr.civ.
Conform art. 299 C.pr.civ. hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională sunt supuse recursului, art. 2821 C.pr.civ. instituind o excepție de la această regulă prin reglementarea hotărârilor care nu sunt supuse apelului. Exercitarea căilor de atac este guvernată de principiul legalității, aspect consacrat și de art. 129 din Constituția României, calificarea greșită de către instanță a căii de atac neputând răpi dreptul părții la respectiva cale de atac, atâta timp cât căile de atac nu sunt cele menționate în hotărârea atacată ci acelea prevăzute de lege. P. nu poate fi deci sancționată pentru eroarea făcută de instanța de control judiciar în calificarea căii de atac cu care a fost investită, instanța de control judiciar în temeiul art. 84 C.pr.civ. trebuind să dea calificarea exactă a căii de atac în funcție de prevederile legii. În cauza dedusă judecății valoarea obiectului cererii de chemare în judecată depășește 100.000 lei, având în vedere că în cazul în care există mai multe capete de cerere fără ca unele să constituie principalul iar celelalte accesoriul, toate sumele trebuie adunate pentru a se stabili valoarea litigiului și în funcție de aceasta instanța competentă. S-a mai învederat că în primul ciclu procesual calea de atac a fost calificată ca apel, fiind pronunțată decizia civilă nr. 283/(...), în rejudecare nefăcându-se alte reevaluări ale bunurilor în litigiu. Instanța europeană a decis în mod constant că limitările dreptului de acces la un tribunal cuprinde și condițiile în care poate fi atacată o hotărâre a instanței de fond, în măsura în care neîndeplinirea unei asemenea condiții nu se datorează culpei titularului exercițiului căii de atac, el nu poate fi decăzut din posibilitatea de a o pune în realizare. O interpretare extrem de riguroasă făcută de jurisdicțiile interne unei reguli procedurale ce poate avea drept consecință privarea părților de punerea în valoare a dreptului de acces la un tribunal sub formaimposibilității intentării unei căi de atac împotriva unei hotărâri a unei instanțe inferioare reprezintă o încălcare a dispozițiilor art. 6 paragraf 1 din Convenție. S-a mai arătat în motivare că o soluție contrară ar însemna și crearea unui regim discriminatoriu între partea care beneficiază de 3 grade de jurisdicție în cauze similare și cea care în urma calificării greșite a căii de atac beneficiază doar de două grade, fiind lipsită de orice posibilitate de a critica măsura calificării căii de atac. În drept au fost invocate dispozițiile art. 304 alin. 1 pct. 1 C.pr.civ. coroborat cu art. 312 alin. 3 teza II C.pr.civ. În apărare intimata O. I. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil formulându-se un recurs la recurs, decizia civilă nr. 7. fiind irevocabilă, Tribunalul Maramureș soluționând calea de atac declarată împotriva sentinței al cărui obiect are o valoare de până la un miliard de lei vechi. Tribunalul Maramureș a pus în discuția părților recalificarea căii de atac, împrejurare în care reclamantul recurent prin apărătorul său a achiesat la faptul că sentința este supusă căii de atac a recursului. În mod corect s-a apreciat că este incidentă calea de atac a recursului, obiectul pricinii având o valoare de până la un miliard de lei. În cauză sunt incidente și statuările deciziei în interesul Legii nr. 32/2008. S-a mai învederat că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 2821 alin. 1 C.pr.civ. și art. 299 pct. 1 C.pr.civ. iar în condițiile în care recursul a fost formulat împotriva unei decizii pronunțate de instanța de recurs, acesta este inadmisibil. Analizând decizia civilă nr.7. pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr.(...), Curtea reține următoarele: Prima chestiune care se impune a fi tranșată este aceea a admisibilității căii de atac a recursului, inadmisibilitatea recursului fiind invocată și prin întâmpinarea formulată de către intimată. Pentru a statua asupra admisibilității recursului declarat împotriva deciziei pronunțate de către Tribunalul Maramureș în urma judecării apelului, calificat ca și recurs, declarat de către reclamantul H. I. se impune a se analiza care este obiectul cererii de recurs, adică care sunt motivele de nelegalitate invocate prin aceasta. Din analiza cererii de recurs se constată că ceea ce se supune analizei curții de apel, ca și instanță de recurs, este problema calificării căii de atac astfel cum aceasta a fost făcută de către tribunal, care apoi a judecat în consecință. În această situație se apreciază că recursul este admisibil, fiind incidente prevederile art.304 pct.1 C.pr.civ., în caz contrar, în lipsa unui alt mijloc procedural pus la dispoziția părții în acest sens, putându-se ajunge ca o instanță să soluționeze greșit o cauză în ultimă instanță, apreciind că este vorba de recurs, deși calea de atac a fost calificată greșit, în realitate fiind vorba de apel, situație în care conform legii părțile mai au posibilitatea de a supune încă o dată hotărârea instanței controlului judiciar prin declararea recursului. Evident că singurul aspect care poate fi supus atenției instanței de control judiciar în această situație este numai chestiunea calificării căiide atac, astfel cum aceasta a fost făcută de către instanța care a pronunțat hotărârea atacată, numai în situația în care se apreciază că s-a făcut o greșită calificare a căii de atac putându-se purcede la discutarea altor aspecte. Din dosarul nr.(...) al T. M. rezultă că reclamantul H. I. a declarat apel împotriva sentinței civile nr.687/2010 a J. S. M., chestiunea căii de atac fiind tranșată de către instanță în ședința publică din data de (...), după punerea în discuție a părților, stabilindu-se că raportat la valoarea masei succesorale a cărei dezbatere face obiectul litigiului calea de atac care poate fi declarată împotriva sentinței pronunțate de judecătorie este recursul. Ambele părți au achiesat la acest punct de vedere al instanței, aspect care reiese din încheierea de ședință, reprezentantul reclamantului precizând că valoarea masei succesorale este de 50.000 lei. Obiectul acțiunii formulate de către reclamant este unul complex, primul petit având ca obiect constarea dobândirii unui drept de proprietate prin uzucapiune asupra unui imobil compus din casă și teren, având o valoare de 300.008.270 ROL conform rapoartelor de expertiză efectuate în cauză, al doilea petit al acțiunii constând în suplimentarea masei succesorale stabilite deja prin certificat de moștenitor necontestat cu terenul situat în comuna B. nr.312 în suprafață de 1., a cărui valoare a fost stabilită de către expert la 300.000.000 ROL și contravaloarea construcțiilor demolate care au existat pe acest teren, adică suma de 10.000.000 lei, solicitându-se și constatarea unui drept de creanță față de moștenire. Prin precizarea de acțiune din data de (...) reclamantul a solicitat ca în masa succesorală să se includă și terenul situat în locul numit D. în suprafață de 20 ari,teren evaluat de expert la 300.000.000 ROL și terenul situat la B. P., teren evaluat la 50.000.000 lei. S-a mai solicitat și stabilirea unui pasiv succesoral în cuantum de 120.000.000 ROL. Ulterior în dosarul nr.2003/2005 al J. S. M. reclamantul mai face alte precizări ale acțiunii, însă obiectul este stabilit în dosarul nr.(...) al J. S. M., în rejudecare reclamantul mai precizând acțiunea de două ori, la data de (...) și(...), prin aceste precizări fiind practic stabilit obiectul acțiunii avut în vedere la pronunțarea sentinței. Valoarea stabilită pentru bunurile care ar urma să intre în masa succesorală conform cererii reclamantului, suplimentar celor stabilite deja prin certificatul de moștenitor nr.25/1991, necontestat de către părți, este sub 100.000 RON, conform valorilor indicate de către reclamant și a celor care rezultă din expertizele judiciare efectuate în cauză. Ori, aceasta este valoarea la care trebuie instanța să se raporteze, iar nu valoarea întregii mase succesorale, reclamantul investind instanța cu acest petit de constatare a bunurilor care deși intră în masa succesorală nu au fost menționate în certificatul de moștenitor, neavând relevanță în vederea stabilirii valorii obiectului litigiului valoarea întregii mase succesorale. În ceea ce privește petitul de partaj, acesta are caracter accesoriu celui având ca obiect stabilire masă succesorală, neavând deci relevanță în cea ce privește valoarea obiectului litigiului. Nu fără relevanță în această privință este faptul că reprezentantul reclamantului a indicat în fața instanței de recurs valoarea masei succesorale ca fiind de 50.000 RON, raportat la această valoare indicând calea de atac a recursului ca fiind cea prevăzută de lege în cauză, cu toateacestea ulterior schimbându-și poziția și susținând o altă valoare și o altă cale de atac în condițiile în care soluția pronunțată a fost aceea de respingere a recursului declarat de reclamant. Referitor la susținerea reclamantului din cererea de recurs în sensul că în vederea stabilirii valorii obiectului litigiului și în consecință a căii de atac care poate fi declarată raportat la această valoare, în situația mai multor capete de cerere principale, se însumează valoarea obiectului fiecărui capăt de cerere, se apreciază că aceasta nu poate fi reținută, practica judiciară stabilind două modalități de rezolvare a acestei probleme, dar în cu totul alt sens. Astfel, prima abordare este în sensul că dacă în funcție de petitele acțiunii, calea de atac ar fi diferită, ar exista două căi de atac în funcție de soluția cărui petit este supusă controlului judiciar, cealaltă variantă fiind în sensul stabilirii unei căi de atac unitare, respectiv aceea a apelului în cazul în care raportat la obiectul unuia dintre capetele de cerere aceasta ar fi calea de atac prevăzută de lege. În cauza dedusă judecății nu se pune însă problema în sensul celor arătate mai sus, raportat la obiectul și valoarea obiectului fiecărui petit al acțiunii privit în mod distinct, calea de atac prevăzută de lege fiind aceea a recursului. Argumentul invocat de către reclamant în susținerea recursului în sensul că în atâta timp cât în primul ciclu procesual, calea de atac declarată împotriva sentinței pronunțate de judecătorie a fost aceea a apelului, decizia civilă nr.283/2007 a T. M. fiind pronunțată în complet de apel, în rejudecare nefăcându-se reevaluări ale bunurilor litigioase, nici sentința pronunțată în urma rejudecării cauzei nu poate fi supusă unei alte căi de atac, nu poate fi avut în vedere ca pertinent. Aceasta deoarece, așa cum s-a arătat mai sus, în rejudecare reclamantul și-a precizat acțiunea în două rânduri, precizare care s-a referit inclusiv la componența masei succesorale, calificarea căii de atac făcută în primul ciclu procesual neavând deci relevanță în aceste condiții în al doilea ciclu procesual. Având în vedere considerentele de mai sus, Curtea, în temeiul art.312 alin.1 C.pr.civ. va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul H. I. împotriva deciziei civile nr. 790 din (...) a T. M. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o va menține ca legală. În temeiul art.274 C.pr.civ. instanța va obliga recurentul să plătească intimatei O. I. suma de 660 lei, cheltuieli de judecată în recurs reprezentând onorariu avocat și cheltuieli de transport. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul H. I. împotriva deciziei civile nr. 790 din (...) a T. M. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține. Obligă pe numitul recurent să plătească intimatei O. I. suma de 660 lei, cheltuieli de judecată în recurs. Decizia este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din (...). PREȘEDINTE, J.ECĂTOR, J.ECĂTOR, D.-L. B. V. M. A. C. G., S.- D. G. Red.A.C./dact.L.C.C. 2 ex./(...) J.. recurs: Ciucă V., Avram M., Stamate Tămășan A. Ana J.. fond: U. L.
| ← Decizia civilă nr. 2482/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 4484/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
