Decizia civilă nr. 937/2011, Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA CURTEA DE APEL CLUJ

Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie

Dosar nr. (...)

DECIZIA C. NR. 937/R/ 2011

Ședința publică din data de 11 martie 2011

Instanța constituită din:

Președinte : A. C.

Judecători : V. M. - președintele Curții de A. C.

D. - L. B.- vicepreședinte al Curții de A.

Grefier : S.- D. G.

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta N. C. DE C. C.- N. - prin lichidator T. M. C. împotriva deciziei civile nr.2. /(...), pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind reclamanta O. C. și pârâții O. C. - D. și S. " A. D. ȘI O. A. ", având ca obiect hotărâre care să țină loc de act autentic.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentantul pârâtei recurente, avocat F. M. I., din cadrul Baroului C., cu împuternicire avocațială nr. C. la dosar, lipsă fiind reclamanta intimată și pârâții intimați.

Procedura de citare este îndeplinită.

Recursul este timbrat cu suma de 8 lei taxă judiciară de timbru și 0,30 lei timbru judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care, în ședința publică de azi, reprezentantul pârâtei recurente face dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 8 lei prin chitanța nr. CH 671005001 din (...), pe care o depune la dosar ( fila 24) și timbru judiciar aferent în cuantum de 0,30 lei, recursul fiind astfel legal timbrat, potrivit mențiunii din citativ.

La data de 17 februarie 2011, reclamanta intimată a depus la dosar un înscris prin care învederează instanței că a achitat rata 8 din eșalonarea taxei de timbru aferentă acestui dosar, un astfel de înscris fiind depus la dosar și în data de 8 martie 2011.

Nefiind formulate cereri prealabile ori excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată, declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în susținerea recursului.

Reprezentantul pârâtei recurente solicită admiterea recursului, casarea hotărârii dată în apel cu trimitere spre rejudecarea apelului, conform art.304 pct.9 C.pr.civ, întrucât instanța de apel a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului.

După închiderea dezbaterilor, azi 11 martie 2011, reclamanta intimată

O. C. a depus la dosar, prin serviciul de registratură al instanței, întâmpinare ( filele 25-29 din dosar ).

De asemenea, după închiderea dezbaterilor și pronunțari , reclamanta intimată O. C. a depus la dosar, azi 11 martie 2011 un înscris intitulat „ precizări"; ( fila 31 dosar ).

C U R T E A

Deliberând, reține că:

I. Prin sentința civilă nr. 9309 din 12 iulie 2010 a Judecătoriei C.-N.,pronunțată în dosarul nr. (...), s-a dispus după cum urmează:

S-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei S. C. P. de

E. J. A. A. D. și O. A., excepție invocata din oficiu de către instanță.

S-a respins cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta O. C., în contradictoriu cu pârâta S. C. P. de E. J. A. A. D. și O. A., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

S-a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată și precizată de către reclamanta O. C., în contradictoriu cu pârâtul O. C. D.

A fost obligat pârâtul O. C. D., în calitate de comparator, să încheie cu reclamanta O. C., în calitate de vânzătoare, contract de vânzare-cumpărare cu clauza de întreținere viageră în forma autentică având ca obiect imobilul apartament nr. 55 situat în C.-N., str. P. nr. 4, et. 9, sc. 1, jud. C., înscris în C.F. nr. 51983 C.-N., nr. top. 23312/LV, compus din 3 camere, 1 bucătărie, 1 cămară de alimente, 1 baie, 1 antreu, WC, 1 vestibul, 1 debara, 1 nișă, coridor,

2 balcoane, în suprafață utilă de 68,02 mp., cu părțile indivize comune în cotă de 1,8. parte, înscrise în C.F. colectivă a dreptului de superficie nr. 51188 C.-

N., cu nr. top. 23312, cu suprafața de 544 mp. și terenul în folosință în cota de

1. parte, la prețul de 10.000 euro plus întreținere viageră în sumă de 20.000 euro, având în vedere antecontractul de vânzare-cumpărare cu clauza de întreținere viageră nr. 10128 încheiat de părți la data de (...), iar în caz contrar, prezenta sentință ținând loc de contract notarial de vânzare-cumpărare apt pentru întabulare.

S-a dispus întabularea în CF nr. 51983 C.-N., nr. top. 23312/LV, a dreptului de proprietate asupra imobilului descris mai sus în favoarea pârâtului O. C. D., cu titlu de cumpărare, ca bun propriu.

S-a luat act că reclamanta nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a avut în vedere, în esență, următoarele:

Reclamanta este proprietară a apartamentului nr. 55 situat în municipiul C.-N., str. P. nr. 4, et. 9, sc. 1, jud. C., înscris în CF nr. 51983 C.- N., nr. top. 23312/LV, compus din 3 camere, 1 bucătărie și dependințe.

La data de 09 decembrie 2006 între reclamantă și pârâtul O. C. D. s-a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere viageră, având ca obiect apartamentul sus-arătat, reclamanta obligându-se la a-i vinde pârâtului apartamentul pentru suma de 10.000 Euro plus întreținere viageră cuantificată la suma de 20.000 Euro, deci în total 30.000 Euro. S-a menționat, totodată, că suma de 10.000 Euro a fost achitată la data semnării antecontractului de vânzare-cumpărare.

Pârâtul a refuzat să se prezinte la notar pentru a încheia contractul de vânzare-cumpărare în formă autentică, astfel că apare ca posibilă obligarea lui la aceasta, în cadrul prezentului proces, prin hotărârea instanței de judecată, după cum, pe cale de consecință, este posibilă și întabularea pârâtului asupra imobilului, cu titlu de cumpărare, ca bun propriu.

În ce privește pe pârâta S. C. P. de E. J. A. A. D. și O. A., aceasta nu are calitate procesuală în cauză, nefiind parte în raportul juridic de drept material dedus judecății.

II. Împotriva acestei sentințe a declarat apel N. C. de C. C.-N., respins cainadmisibil prin decizia civilă nr. 2. din 07 ianuarie 2011 a T.ui C..

M.ivând decizia, T. a arătat, în esență, că apelanta nu a avut calitate de parte înaintea primei instanțe, astfel că aceasta nu are dreptul de a exercita calea de atac a apelului împotriva sentinței.

Faptul că apelanta afirmă că actul juridic încheiat între părți este unul făcut în frauda intereselor sale, apelanta fiind creditor chirografar al reclamantei O. C., nu este de natură a trimite la o altă concluzie, exercitarea unei căi de atac ca formă de utilizare a acțiunii oblice fiind posibilă doar atunci când creditorul ar urmări să valorifice un drept al debitorului său, iar nu și atunci când urmărește, precum în prezenta cauză, un drept propriu și care este contrar dreptului pe care reclamanta dorește să-l valorifice prin introducerea acțiunii de față. De asemenea, nu sunt întrunite nici condițiile de exercitare a unei acțiuni pauliene.

Prin urmare, N. C. de C. C.-N. nu poate avea calitatea procesuală de apelantă, ceea ce face inadmisibil apelul pe care l-a declarat.

III. Împotriva acestei decizii a declarat recurs N. C. de C. C.-N., prinlichidator T. M., solicitând casarea și trimiterea cauzei pentru rejudecare la

Tribunalul Cluj-N., deoarece: a) Contrar statuărilor instanței de apel, exercitarea apelului împotriva unei hotărâri judecătorești prin care se realizează fraudarea intereselor creditorului chirografar prin înstrăinarea singurului imobil aflat în patrimoniul debitoarei reclamante O. C. în timpul executării silite reprezintă o formă sui- generis de exercitare a acțiunii pauliene, art. 975 C.. permițând creditorilor exercitarea acestei acțiuni împotriva actelor viclene făcute de debitor în prejudiciul drepturilor lor fără a distinge după cum acestea sunt acte de drept material sau acte procesuale.

Deși instanța de apel recunoaște dreptul creditorului chirografar de a exercita apelul pe calea acțiunii oblice, conform art. 974 C.., îi refuză însă aceluiași creditor dreptul de a ataca în temeiul art. 975 C.. o hotărâre de primă instanță prin care se perfectează un act fraudulos de înstrăinare a imobilului ce-i aparține unei reclamante-debitoare insolvabile în timpul executării silite imobiliare. b) Hotărârea instanței de apel este lipsită de temei legal, ajungându-se la a se face o greșită aplicare a prevederilor art. 294 alin. 1 C.proc.civ., câtă vreme prin exercitarea apelului de către creditorul fraudat nu se urmărește decât respingerea acțiunii introduse.

Instanța de apel a restrâns în mod inadmisibil situațiile în care terții creditori ai uneia dintre părți pot face apel, avându-i în vedere doar pe creditorii ce ar acționa pe calea unei acțiuni oblice. De altfel, art. 282

C.proc.civ. nu limitează categoriile de persoane ce pot exercita apelul. c) Acțiunea civilă introdusă de reclamantă are un evident caracter simulat și necontencios, pârâtul neopunându-se la pretențiile reclamantei, astfel că apare ca posibilă și încheierea contractului de vânzare-cumpărare în fața unui notar public. Convenția frauduloasă dintre reclamantă și pârât este evidentă, prima fiind mandatara acestuia din urmă în litigiile legale de executare silită imobiliară, fiind de avut în vedere că acțiunea reclamantei era prescrisă.

IV. Reclamanta intimată O. C. a formulat întâmpinare la recurs (f. 25-28), aceasta fiind însă depusă la dosarul cauzei după închiderea dezbaterilor în recurs.

V. Cu privire la acest recurs, Curtea are în vedere următoarele:

Astfel cum a apreciat și instanța de apel, este de principiu că dreptul de a exercita o cale de atac împotriva unei hotărâri judecătorești le este recunoscut doar părților în proces și, când este cazul, succesorilor în drepturi ai acestora.

Totodată, de pe temeiul prevederilor art. 974 C.. („C.orii pot exercita toate drepturile și acțiunile debitorului lor, afară de acelea care îi sunt exclusivpersonale";) le este recunoscut și creditorilor părților dreptul de a exercita, pe fondul inactivității debitorilor lor ce au calitatea de parte, căile de atac, cu respectarea însă a condițiilor ce rezultă din interpretarea prevederilor art. 974 C.., precum și, în plan procesual, a acelora stabilite de legea de procedură civilă.

În fine, de pe temeiul dispozițiilor art. 45 alin. 1 teza I C.proc.civ., procurorul poate, de asemenea, să exercite în condițiile legii căile de atac împotriva oricăror hotărâri.

Deși recurenta susține că art. 282 C.proc.civ. nu limitează categoriile de persoane ce pot exercita apelul, afirmând că acest text de lege face referire expresă doar la instanțele competente material a-l soluționa, nu trebuie ignorat că examinarea coroborată a tuturor dispozițiilor legale ce reglementează, între art. 282-298 C.proc.civ., calea de atac a apelului nu lasă nicio îndoială asupra concluziei că pot avea calitatea de a exercita apelul doar părțile în proces și, excepțional, și ceilalți subiecți menționați mai sus.

Este, de altfel, util a observa că atâta vreme cât prevederile art. 294 alin.

1 C.proc.civ. stabilesc, imperativ, că în apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot face alte cereri noi, concluzia ce trebuie trasă din interpretarea lor nu poate fi decât aceea că intervenirea în apel a unor noi subiecți procesuali, care să-și asume exercitarea căilor de atac, conduce la modificarea cadrului procesual constituit în fața primei instanțe, cadru procesual care, în rigoarea evocatelor dispoziții legale, trebuie, în principiu, să rămână neschimbat.

Altfel, alăturarea unor cereri sau persoane noi direct în apel riscă să altereze specificul procesual al apelului, acela de a fi o cale de atac prin intermediul căreia se realizează controlul judiciar, convertind judecata în control judiciar într-una de primă instanță.

Doar atunci când, în mod excepțional, legea ar îngădui, prin norme speciale, ca în anumite situații precis determinate să se poată deroga de la prevederile art. 294 alin. 1 C.proc.civ., o asemenea abandonare a acestor din urmă dispoziții poate fi avută în vedere.

Astfel fiind, este de considerat că exercitarea căii de atac a apelului de către o persoană care nu a fost parte înaintea primei instanțe, dar care invocă aplicarea prevederilor art. 975 C.., nu poate fi socotită o ipoteză în raport de care să fie, în sensul legii, cu adevărat îngăduită exercitarea apelului. Trebuie remarcat sub acest aspect, și că, spre deosebire de art.974 C., care se referă la dreptul creditorului de a exercita nu doar drepturile, ci și acțiunile debitorului său, art.975 C.. menționează doar posibilitatea atacării actelor juridice.

Are în vedere Curtea că recurenta din prezenta cauză își întemeiază, esențial, demersul procesual pe existența unei convenții frauduloase între reclamantă și pârât, afirmând că între aceștia nu există un contencios real, ci unul simulat ce are ca scop transferul dreptului de proprietate asupra imobilului în litigiu de la reclamantă către pârât, pentru ca în felul acesta imobilul, ieșind din patrimoniul reclamantei, să nu mai poată fi urmărit silit de către recurentă.

Or, așa cum și instanța de apel a precizat, pronunțarea în prezentul proces, de către Judecătoria Cluj-Napoca, a unei sentințe prin care pârâtul a fost obligat să încheie cu reclamanta contract de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere viageră în formă autentică privitor la apartamentul situat în C.- N., str. P. nr. 4, etaj 9, înscris în CF nr. 51983 C.-N., sub nr. top 23312/LV, nu o împiedică pe recurentă să promoveze, distinct, o acțiune prin care să solicite revocarea antecontractului încheiat între părți și, prin consecință, constatarea rămânerii fără efecte în raport cu recurenta a sentinței civile nr. 9309 din 12iulie 2010 a Judecătoriei C.-N., sub condiția însă de a face atât dovada că sunt îndeplinite toate cerințele de admisibilitate a unei acțiuni revocatorii, cât și proba faptului că, în pofida aparențelor, reclamanta și pârâtul au simulat refuzul acestuia din urmă de a încheia amiabil contract de vânzare-cumpărare în formă autentică, provocând nejustificat prezentul proces.

Toate acestea ar apărea, în limitele legii, ca posibile, deoarece recurenta nu a avut calitatea de parte în prezentul proces, aceasta fiind și rațiunea pentru care apelul său a fost respins ca inadmisibil, nefiind normal ca recurentei să-i fie, de principiu, refuzată posibilitatea de a ataca eventuale acte frauduloase făcute în contra sa.

În raport cu cele ce preced, rămâne că instanța de apel a hotărât cu respectarea legii, astfel că recursul de față apare ca nefondat și trebuie respins în baza art. 304 pct. 9 și art. 312 alin. 1 C.proc.civ.

PENTRU ACESTE M.IVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de N. C. DE C. C.-N., prin lichidator T. M., împotriva deciziei civile nr. 2. din 07 ianuarie 2011 a T.ui C., pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o menține.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 11 martie 2011.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

A. C. V. M. D.-L. B.

S.-D. G.

GREFIERred.VM/dact.MS

2 ex./(...) Jud.fond: R.C.R.

Jud.apel: A.A.M./O.R.Ghișoiu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 937/2011, Curtea de Apel Cluj