Încheierea civilă nr. 3/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURARI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMI.
DOSAR NR. (...)
ÎNCHEIEREA din 3 februarie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. C.
JUDECĂTORI: A. A. C.
: ANA I.
GREFIER : C. B.
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamantul A. M., precum și recursul declarat de pârâtul S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE- PRIN D. G. A F. P. S. împotriva sentinței civile nr. 5057 din 21 octombrie 2010 pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr. (...), privind și pe intimatul P. DE PE L. CURTEA DE APEL CLUJ, având ca obiect despăgubiri în baza Legii nr. 221/2009.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C. - procuror S. A., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursurile sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru și timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care, C., din oficiu, pune în discuția reprezentantei parchetului recalificarea căii de atac din recurs în apel, având în vedere valoarea obiectului cererii de chemare în judecată, care este în sumă de 300.000 E., precum și raportat la data pronunțării hotărârii recurate.
Reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C. solicită recalificarea căii de atac din recurs în apel.
C U R T E A
După deliberare, în temeiul art. 2821 alin. 1 C.proc. civ., recalifică calea de atac din recurs în apel și în temeiul art. 99 alin. 3 din H. C. nr. 387/2005, modificată prin H. C. nr. 6., transpune cauza la completul de apel, care va fi constituit din primii doi judecători ai completului de recurs doamna judecător A. C. și A. A.C.. Motiv pentru care, D I S P U N E Transpune prezenta cauză la completul de apel, pentru termenul din data de 3 februarie 2011, ce urmează a fi constituit din primii doijudecători ai completului de recurs, respectiv doamna judecător A. C. și doamna judecător A. A. C., conform art. 99 alin. 3 din Regulamentul de ordine interioară. Dată și pronunțată în ședința publică din 3 februarie 2011. PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER A. C. A. A. C. ANA I. C. B. R O M Â N I A CURTEA DE APEL CLUJ Secția civilă, de muncă și asigurari sociale,pentru minori și familie DOSAR NR. (...) D. CIVILĂ NR. 82/A/2011 Ședința publică din 3 februarie 2011 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: A. C. JUDECĂTOR : A. A. C. GREFIER : C. B. S-a luat în examinare apelul formulat de reclamantul A. M., precum și cel declarat de pârâtul S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE- PRIN D. G. A F. P. S. împotriva sentinței civile nr. 5057 din 21 octombrie 2010 pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr. (...), privind și pe intimatul P. DE PE L. CURTEA DE APEL CLUJ, având ca obiect despăgubiri în baza Legii nr. 221/2009. La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C., procuror S. A., lipsă fiind celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei, după care, reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C. arată că nu are cereri de formulat în probațiune. Reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C. solicită respingerea apelului declarat de reclamant, admiterea apelului pârâtului, schimbarea sentinței apelate în sensul respingerii acțiunii. C U R T E A Prin sentința civilă nr. 5057 din 21 octombrie 2010 a T. S., a fost admisă în parte acțiunea civilă exercitată de reclamantul A. M., împotriva pârâtului S. român prin Ministerul Finanțelor Publice, pârâtul fiind obligat la plata către reclamant sumei de 3000 euro daune morale calculate în lei la cursul de schimb al B. la data plății acestei sume și a sumei de 1750 lei cheltuieli de judecată. Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că tatăl reclamantului, A. I., s-a născut la 7 iulie 1927 în Fildu de M., a fost condamnat prin sentința penală numărul 5. a T. M. T. la 10 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uneltire contra ordinii sociale prevăzute de art. 209 C. P. În urma recursului declarat prin D. penală nr. 1604/1959 a T. M. Regiunea a III - a C. pedeapsa a fost redusă la 5 ani, iar tatăl reclamantului a executat 4 ani, 11 luni și 26 zile din pedeapsă. Prin H. nr. 29/(...), Comisia pentru aplicarea prevederilor D.ui - Lege nr. 1. a acordat tatălui reclamantului statutul de deținut politic, recunoscând pedeapsa executată ca vechime în muncă. Conform art. 1 din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile asimilate acestora, pronunțată în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, constituie condamnare cu caracterpolitic orice condamnare dispusă printr-o hotărâre judecătorească definitivă, pronunțată în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, pentru fapte săvârșite înainte de data de 6 martie 1945 sau după această dată și care au avut drept scop împotrivirea față de regimul totalitar instaurat la data de 6 martie 1945. Alin. 2 al aceluiași articol, înșiruind faptele care constituie drept condamnări cu caracter politic, prevede și art. 209, 209^1, 209^4, în temeiul căruia a fost condamnat tatăl reclamantului, ca fiind condamnare cu caracter politic. Conform art. 5 lit. a din Legea nr. 221/2009 orice persoană care a suferit condamnări cu caracter politic în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 sau care a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic, precum și, după decesul acestei persoane, soțul sau descendenții acesteia până la gradul al II-lea inclusiv pot solicita instanței de judecată, în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, obligarea statului la acordarea unor despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare. Tatăl reclamantului a beneficiat de o indemnizație lunară de 998 lei în temeiul D.ui - Lege nr. 1., condiție în care la stabilirea cuantumului despăgubirilor s-a ținut seama de prevederile art. 5 alin. 1 lit. a) teza I din Legea nr. 221/2009. Cu privire la cuantificarea prejudiciului moral, este de reținut că aceasta nu este supusă unor criterii legale de determinare. În acest caz cuantumul daunelor morale se stabilește, prin apreciere, urmare a aplicării de către instanța de judecată a criteriilor referitoare la consecințele negative suferite de cel în cauză în plan fizic și psihic, importanța valorilor lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situația familială, profesională și socială. Totodată, în cuantificarea prejudiciului moral, aceste criterii sunt subordonate condiției aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciul real și efectiv produs victimei erorii judiciare. Din actele de la dosar și din declarațiile martorilor, rezultă că tatăl reclamantului a fost anchetat al T. Oradea 3 luni de zile, unde a fost zilnic bătut și obligat să poarte ochelari de tablă pe timpul deplasării. Pedeapsa și- a ispășit-o în Gherla iar apoi în Deltă unde a fost supus unor munci grele (tăiere de stuf, săpat de canal). Era obligat să sape 8 metri cubi de pământ zilnic și dacă nu îndeplinea norma era bătut, i se tăia rația de mâncare și era pus izolat într-o celulă cu pat din fier. Mâncarea ce i se dădea era turtoi (făină de mălai cu apă), ciorbă de gogonele și arpacaș. Martorii au declarat că după întoarcerea tatălui reclamantului acasă, acesta era slăbit, s-a îmbolnăvit de rinichi, boală de care a suferit până la sfârșitul vieții, iar moral a fost distrus. Singurul lucru care l-a ajutat a fost credința pe care o avea și a păstrat-o până la finele vieții, credință pentru care și după eliberare a suportat percheziții domiciliare. La arestare, tatăl reclamantului avea un fiu de 4 ani și o fiică de 13 ani, reclamantul născându-se după eliberarea din închisoare. Având în vedere că tatăl reclamantului a stat în închisoare în condiții grele mai sus descrise 4 ani, 11 luni și 26 zile, a fost arestat la vârsta de 32ani pentru fapta de a nu fi de acord cu principiile unui regim totalitar, este cert că acesta a suferit atât fizic cât și moral. În toată perioada detenției tatăl reclamantului a suferit fizic, material și moral, datorită lipsei sale de la domiciliu, tocmai în perioada când cei doi copii ai lui - unul de 4 ani și unul de 13 ani și familia avea cea mai mare nevoie de el, în calitate de întreținător de familie. Instanța a apreciat că, raportat la suma pe care tatăl reclamantului a obținut-o lunar, începând cu anul 1990, drept recunoaștere a calității sale de deținut politic, până în anul 2001, când a încetat din viață, pentru a asigura o reparație rezonabilă, dar evitându-se, în același timp, să se ajungă la o îmbogățire fără just temei, suma de 3000 euro este suficientă pentru repararea daunei morale, în condițiile în care suma maximă ce poate fi acordată este conform reglementării în vigoare de 5000 euro (art. 5 alin. 1 lit. b din Legea nr. 221/2009 (în forma în vigoare la data pronunțării prezentei), obligând astfel pârâta la plata contravalorii în lei a acestei sume la cursul de schimb la data plății efective. Î mpotriva acestei sentințe, au declarat recurs, recalificat apel, ambele părți. Reclamantul a solicitat schimbarea ei, în sensul admiterii acțiunii în totalitate și acordării unor despăgubiri în sumă de 300.000 E., respectiv echivalentul în lei la data plății, pe motiv că prejudiciul moral nu constă doar în cel suferit de defunct și numai în perioada detenției, întreaga familie fiind supusă unor suferințe o perioadă de foarte mulți ani după executarea pedepsei, limitarea cuantumului daunelor morale la suma de numai 3000 E., fiind, astfel, nejustificată. Pârâtul S. român prin Ministerul Finanțelor Publice a solicitat schimbarea sentinței apelate, în sensul respingerii acțiunii. În motivarea apelului său, pârâtul învederează că, prin decizia nr. 1358/(...), Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a prev. art. 5 alin. 1 lit. a Teza I din Legea nr. 221/2009, dispozițiile declarate ca fiind neconstituționale încetându-și efectele după expirarea termenului de 45 de zile în care legiuitorul putea să pună de acord prevederile declarate neconstituționale cu dispozițiile constituției. Nici una dintre părți nu a depus întâmpinare. Analizând apelurile formulate prin prisma motivelor invocate, raportat la dispozițiile art. 2 92 alin. 1 și 295 ali n. 1 Cod proc.civ., curtea apreciază că cel declarat de reclamant este nefondat, iar cel al pârâtului este fondat, din considerentele ce urmează a fi expuse. Astfel, suportul daunelor morale solicitate de reclamant îl constituie dispozițiile art. 5 alin. 1 lit. a din Legea nr. 221/2009, așa cum acestea au fost modificate prin OUG nr. 6., or aceste dispoziții au fost declarate neconstituționale prin decizia C. C. nr. 1358/(...), publicată în Monitorul Oficial nr. 761/(...), dată de la care s-a împlinit termenul de 45 de zile prev. de art. 147 din Constituția R.iei în interiorul căruia Parlamentul sau Guvernul puteau să pună de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției, astfel că dispoziția legală ce constituie fundamentul juridic al acțiunii și-a încetat efectele juridice. Nu se pune problema retroactivității legii civile în sensul art. 15 alin. 2 din Constituție, întrucât excepția de neconstituționalitate a fost admisă încursul soluționării procesului și nu după ce hotărârea judecătorească a rămas irevocabilă. Excepția de neconstituționalitate a unei legi sau a unei ordonanțe ori a unei dispoziții din acestea poate fi ridicată, potrivit dispozițiilor art. 29 alin. 1 și 2 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea C. C., de oricare dintre părți, de procuror sau de instanță din oficiu, în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia, cu condiția ca dispozițiile respective să aibă legătură cu soluționarea cauzei. Întrucât excepția de neconstituționalitate poate fi invocată și în căile de atac, admiterea ei lasă fără suport legal nu doar acțiunea civilă în justiție, ci și hotărârea judecătorească fundamentată în drept pe dispoziția declarată neconstituțională. În speță, o astfel de excepție nu a fost ridicată, însă a fost admisă într-un alt dosar, ceea ce a făcut inadmisibilă sesizarea C. C. în prezenta cauză, raportat la dispozițiile art. 29 alin. 3 din Legea nr. 47/1992, decizia C. nr. 1358/(...) fiind, însă, definitivă și obligatorie, conform art. 31 alin. 1 din același act normativ. Nu se poate vorbi de încălcarea dreptului la un proces echitabil în sensul art. 6 paragraf 1 din Convenție, întrucât schimbarea în apel a sentinței pronunțate în primă instanță nu constituie o nerespectare a securității raporturilor juridice, raportat la jurisprudența C. E. a D. O., ea reținându-se doar pentru situațiile în care hotărâri judecătorești irevocabile au fost modificate prin căi extraordinare de atac ce nu se aflau la dispoziția părților din proces. Nu se pune problema nici a încălcării dreptului la un bun în sensul art. 1 alin. 1 din Protocolul nr. 1, neexistând o speranță legitimă la plata daunelor morale. Aceasta, deoarece, deși, la un moment dat, acestea își aveau fundamentul într-un act normativ în vigoare, respectiv art. 5 alin. 1 lit. a din Legea nr. 221/2009, așa cum a reținut Curtea Constituțională în decizia nr. 1358/(...), a existat un alt act normativ, respectiv D.-lege nr. 1., în temeiul căruia puteau fi solicitate astfel de despăgubiri, text ce a rămas în vigoare, motivul admiterii excepției de neconstituționalitate fiind, în principal, paralelismul legislativ. Nu a existat nici o jurisprudență constată în sensul acordării acestora și stabilirii unor criterii pentru cuantificarea lor, instanțele confruntându-se recent cu astfel de acțiuni raportat la data intrării în vigoare a actului normativ ce a constituit la un moment dat fundamentul lor. Tocmai de aceea, nu se pune nici problema unei eventuale discriminări, în sensul Protocolului nr. 12, respectiv a aplicării unui tratament juridic inegal unor persoane aflate în situații juridice identice, cu referire la cei care aveau acțiuni pe rol exercitate în același interval, tocmai pentru că nu a existat timpul necesar cristalizării unei jurisprudențe în temeiul unor hotărâri irevocabile. Raportat la aceste considerente, curtea apreciază că reclamantul nu este îndreptățit la acordarea unor daune morale pentru repararea prejudiciului suferit de antecesorul său în urma condamnării cu caracter politic, motiv pentru care, în temeiul art. 296 Cod proc. civ., va respinge apelul acestuia și va admite apelul pârâtului, schimbând sentința apelată, în sensul respingerii acțiunii. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII, D E C I D E : Admite apelul declarat de pârâtul S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - PRIN D. G. A F. P. S. împotriva sentinței civile nr. 5057 din 21 octombrie 2010 a T. S., pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o schimbă în sensul că respinge acțiunea civilă exercitată de reclamantul A. M., împotriva pârâtului S. român prin Ministerul Finanțelor Publice, având ca obiect daune morale în temeiul Legii nr. 221/2009. Respinge ca nefondat apelul reclamantului. D. este definitivă. Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare. Dată și pronunțată în ședința publică din 3 februarie 2011. PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER A. C. A. A. C. C. B. Red. CAA dact. GC 5 ex/(...) Jud.primă instanță: M. K.
| ← Decizia civilă nr. 421/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 4763/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
