Sentința civilă nr. 22/2011, Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
SENTINȚA CIVILĂ NR. 22/F/2011
Ședința camerei de consiliu din data de 27 septembrie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: I. D. C. GREFIER: A. B.
S-a luat în examinare conflictul negativ de competență ivit între
Judecătoria Bistrița și Tribunalul B.-Năsăud referitor la acțiunea civilă exercitată de reclamanta U. "B.-B." C.-N. împotriva pârâților S. ROMÂN PRIN C. Ș. M., PRIN P., M. A. R. B., B. (n.A.) S., A. A., A. K., A. F., având ca obiect acțiune în constatare - întabulare.
Prezenta s-a dat în camera de consiliu, fără citarea părților.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr.5. a J. B. dată în dosarul nr. (...) a fost admisă excepția de necompetență materială a J. B. și s-a declinat soluționarea acțiunii civile în favoarea Tribunalului B. Năsăud.
Tribunalul B.-Năsăud prin sentința civilă nr. 1. din12 sept.2011 pronunțată în dosar nr. (...), a declinat în favoarea J. B. competența de soluționare a acțiunii civile formulată de reclamanta U. „. B. C. N., împotriva pârâților M. A. R. B., B. S. (născ. A.), A. Á. și A. K. Éva și S. Român, prin C. Ș.- M..
S-a constatat ivit un conflict negativ de competență între Tribunalul B.-
Năsăud și Judecătoria Bistrița și s-a dispus trimiterea dosarului instanței competente să hotărască asupra acestui conflict de competență, aceasta fiind
Curtea de A. C.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul examinând excepția de necompetență materială invocată din oficiu a reținut că potrivit art. 2 pct. 1 lit. b Cod procedură civilă, în reglementarea existentă în vigoare la data înregistrării acțiunii civile inițiale adică la 04 ianuarie 1999 tribunalul judeca în primă instanță procesele și cererile în materie civilă al căror obiect este de peste
150.000.000 lei vechi ROL, iar același articol în forma actuală în vigoare la data depunerii acțiunii civile modificate prevede că tribunalul judecă în primă instanță procesele și cererile în materie civilă al căror obiect este de peste
500.000 lei.
Tribunalul a considerat că pentru a se determina competența materială a primei instanțe ce trebuie să judece cauza dedusă judecății trebuie avută în vedere situația de la data înregistrării acțiunii introductive, adică în 1999, iar nu cea de la data modificării acțiunii civile din 2011, ce s-a realizat în faza rejudecării, după ce sentința civilă inițială nr. 1659/1999 pronunțată de
Judecătoria Bistrița în dosarul nr. 14/1999, a fost desființată tocmai pe motivul nelegalei citări a părților și încălcării principiului contradictorialității.
În acest sens sunt relevante și prevederile art.18/1 Cod procedură civilă ce arată că instanța investită potrivit dispozițiilor referitoare la competența după valoarea obiectului cererii rămâne competentă să judece chiar dacă, ulterior investirii, intervin modificări în ce privește cuantumul valorii aceluiași obiect.
Față de aceste prevederi legale exprese este evident faptul că Judecătoria Bistrița era competentă material în baza art. 1 pct. 1 Cod procedură civilă la data investirii în funcție de valoarea indicată în acțiunea civilă introductivă, respectiv de 19.038.840 lei vechi ROL, la data înregistrării dosarului inițial nr.
14/1999 al J. B., iar la acea dată conform art. 2 pct. 1 lit. b Cod de procedură civilă, tribunalul judeca în primă instanță procesele și cererile în materie civilă al căror obiect era de peste 150.000.000 lei vechi ROL.
Așa fiind, modificarea ulterioară a valorii obiectului cererii realizată după peste 10 ani în faza rejudecării cauzei nu poate atrage competența materială a tribunalului în primă instanță, chiar dacă valoarea indicată în acțiunea modificată depășește valoarea prevăzută acum de norma legală evocată, ci trebuie ca instanța legal investită inițial prin acțiunea civilă introductivă, adică
Judecătoria Bistrița, să judece cauza în primă instanță, aceasta rămânând competentă material să soluționeze cauza dedusă judecății chiar dacă a fost modificată în faza rejudecării de către reclamantă, ținând cont de prevederilor legale menționate, respectiv art. art. 18/1 Cod procedură civilă, text legal aplicabil în speță și care a fost edictat tocmai pentru a se evita asemenea situații litigioase sub aspectul competenței materiale în funcție de valoarea obiectului cererii.
Oricum tribunalul a observat că nici nu este în realitate vorba despre o modificare a acțiunii civile introductive, ci ar fi o precizare și extindere a acțiunii introductive, pentru că pretențiile reclamantei fiind practic aceleași, doar s-au chemat în judecată ca pârâți apelanții din dosarul nr. (...), ceea ce era firesc, ținând cont de decizia civilă dată în acel dosar și s-au dezvoltat motivele de fapt și de drept ale acțiunii, ocazie cu care s-a susținut și că valoarea actuală a imobilelor ar depăși suma de 500.000 lei. Ar fi chiar absurd ca determinarea competenței materiale să varieze în funcție de valoarea bunurilor pe piața imobiliară cum este cazul în speță, pentru că ar putea exista declinări succesive de competență în funcție de cum evoluează valoarea obiectului cererii, mai ales în cazul litigiilor privind imobile ce durează o perioada mai îndelungată, așa cum este și cazul de față, lucru ce ar constitui un pericol pentru buna funcționare a justiției.
Întrucât, în cauză cererea inițială dedusă judecății vizează pretenții de natură civilă a căror valoare este de 19.038.840 lei vechi ROL, deci mult sub valoarea de 150.000.000 lei vechi ROL impusă imperativ de lege la data înregistrării acțiunii civile, ce conferă competență în primă instanță tribunalului, în baza prevederilor art. 158, art. 159 pct. 2 și art. 2 pct. 1 lit. b Cod procedură civilă, se impune admiterea excepției invocate și declinarea în favoarea J. B. a competenței de soluționare a acțiunii civile.
Examinând acțiunea și actele dosarului, Curtea reține următoarele:
În dosarul inițial nr. 14/1999 al J. B., reclamanta a formulat o acțiune în constatare având ca obiect imobile teren și construcții, iar valoarea indicată în acțiunea civilă introductivă, era de 19.038.840 lei vechi ROL.
Ulterior, în rejudecare, reclamanta a depus un script la data de (...), intitulat „acțiune civilă modificată" în care indică valoarea imobilelor ca fiind peste 500.000 lei noi.
Potrivit Deciziei nr. 32/2008 a ÎCCJ pronunțată în recurs în interesul legii, Dispozițiile art. 1 pct. 1, art. 2 pct. 1 lit. a) și b) și art. 2821 alin. 1 din Codul de procedură civilă se interpretează în sensul că, în vederea determinării competenței materiale de soluționare în primă instanță și în căile de atac, sunt evaluabile în bani litigiile civile și comerciale având ca obiect constatarea existenței sau inexistenței unui drept patrimonial, constatarea nulității, anularea, rezoluțiunea, rezilierea unor acte juridice privind drepturipatrimoniale, indiferent dacă este formulat petitul accesoriu privind restabilirea situației anterioare. Prin urmare acțiunea în constatare este tratată ca și acțiunea în realizare, din punct de vedere al stabilirii competenței primei instanțe și a căii de atac. Curtea constată că, atât timp cât valoarea era indicată la data introducerii acțiunii ca fiind 19.038.840 lei vechi, potrivit art. 2 pct. 1 lit. b Cod procedură civilă, în forma în vigoare la data înregistrării acțiunii civile inițiale, 04 ianuarie 1999, tribunalul judeca în primă instanță doar procesele și cererile în materie civilă al căror obiect este de peste 150.000.000 lei vechi ROL, este evident faptul că Judecătoria Bistrița era competentă material, în baza art. 1 pct. 1 Cod procedură civilă, să judece cererile care au obiect o valoare mai mică de 150.000.000 lei vechi, la data investirii în funcție de valoarea indicată în acțiunea civilă introductivă Chiar dacă același articol, art. 2 pct. 1 lit. b Cod procedură civilă, în forma actuală în vigoare la data depunerii acțiunii civile modificate prevede că tribunalul judecă în primă instanță procesele și cererile în materie civilă al căror obiect este de peste 500.000 lei, trebuie sesizate prevederile art. 181 Cod procedură civilă, în vigoare din 2000, deci și la data sentinței civile nr. 5. a J. B. dată în dosarul nr. (...), care prevăd că instanța investită potrivit dispozițiilor referitoare la competența după valoarea obiectului cererii rămâne competentă să judece chiar dacă, ulterior investirii, intervin modificări în ce privește cuantumul valorii aceluiași obiect. Față de aceste din urmă prevederi legale este evident că Judecătoria Bistrița era competentă material și nu putea să își decline competența, cum a făcut prin această ultimă sentință, indicată anterior. Față de cele expuse, văzând dispozițiile art. 20 și urm. Cod procedură civilă, se va soluționa conflictul negativ de competență în sensul că se va stabili competența de soluționare a acțiunii civile formulată de reclamanta U. „. B. în favoarea J. B.. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE Stabilește competența de soluționare a acțiunii civile formulată de reclamanta U. „. B. în favoarea J. B.. Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 27 septembrie 2011. PREȘEDINTE GREFIER I. D. C. A. B. Redactat de I., dactilografiat de S. În 2 ex., la data de (...)
| ← Decizia civilă nr. 3486/2011, Curtea de Apel Cluj | Decizia civilă nr. 2539/2011, Curtea de Apel Cluj → |
|---|
