Decizia civilă nr. 113/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
Comentarii |
|
R.
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 113/A/2012
Ședința publică din data de 18 octombrie 2012
Instanța constituită din: Președinte : A. A- C.
Judecător : ANA I.
Grefier : C. B.
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, apelul declarat de reclamantul C. I. C., precum și apelul declarat de pârâtul S. R. prin C. N. DE A. ȘI D. N. D. R. S. împotriva sentinței civile nr. 471 din (...), pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), având ca obiect expropriere.
Dezbaterea în fond a cauzei a avut loc în ședința publică din data de 4 octombrie 2012, când părțile prezente au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea ședinței publice din aceeași dată, când s-a amânat pronunțarea pentru data de 11 octombrie 2012, respective 18 octombrie 2011, ambele încheieri făcând parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A :
Cererea de chemare în judecată
Prin cerea de chemare în judecată înregistrată sub nr. de dosar civil (...), reclamantul C.-I. C. a chemat în judecată S. R. prin C. N. de A. și D. N. din R., solicitând instanței anularea parțială a Hotărârii 19/2009 emisă de pârât, în privința cuantumului despăgubirilor, să fie obligat pârâtul la plata sumei de 735 euro pentru suprafața expropriată și a sumei de 50.000 euro pentru repararea prejudiciului cauzat prin restrângerea dreptului de folosință a terenului și diminuarea valorii de circulație, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, se arată că este proprietarul unui teren de 2000 mp. situat în localitatea M. V. cu acces la drumul european E81, din care o suprafață de 21 m.p. a fost expropriată în vederea instalării unui stâlp de electricitate.
Suma acordată pentru suprafața expropriată este derizorie raportat la valoarea de circulație și nu a fost avut în vedere prejudiciul cauzat prin amplasarea unei capacități energetice.
Solicită a se avea în vedere că terenul avea potențial comercial, având acces la alimentare cu electricitate și gaz, fiind ideal pentru exercitarea unei activități economice.
De asemenea, suprafața afectată de zona de protecție și siguranță este de
1389 m.p., respectiv 2/3, restul terenului, fiind împărțit în două parcele.
Pârâta a depus întâmpinare, invocând excepția netimbrării și a inadmisibilității primului capăt de cerere , ca nefundat al celui de al doilea, cu cheltuieli de judecată.
Cu privire la excepția inadmisibilității, se arată că procedura exproprierii este reglementată în mod special și nu există temei legal pentru a se constat nulitatea parțială a hotărârii.
Această procedură nu este lăsată la latitudinea persoanelor private, o astfel de posibilitate nefiind recunoscută de legiuitor.
În ceea ce privește fondul, se arată că, nivelul despăgubirilor a fost stabilit de către guvern, pe baza unui raport de evaluare, fiind întocmit de un expert evaluator specializat.
Afirmațiile privind evaluarea imobilului nu sunt întemeiate, nefiind susținute de nici o probă, iar cu privire la presupusele restricții ale terenului în suprafață de 1389 m.p. nu există nici o expertiză care să stabilească întinderea suprafeței afectate.
Soluția primei instanțe
La termenul din (...) instanța s-a pronunțat asupra excepției netimbrării și a unit cu fondul excepția inadmisibilității.
Prin sentința civilă nr. 471/(...) a T.ui C., a fost admisă excepția inadmisibilității având ca obiect anularea parțială a Hotărârii nr.19/2009.
A fost respinsă acțiunea civilă formulată de reclamantul C. I.-C. în contradictoriu cu S. R. prin C. având ca obiect anularea parțială a Hot 19/2009 ca inadmisibilă.
A fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de reclamantul C. I. C. în contradictoriu cu S. R. prin C. și, în consecință, obligat pârâtul să-i plătească reclamantului echivalentul în lei, comunicat de BNR la data plății, în sumă de
3278,4 euro, reprezentând contravaloarea terenului expropriat în suprafață de 21 m.p. și a prejudiciului aferent ca urmare a exproprierii parțiale a terenului în suprafață totală de 2000 m.p, situat în localitatea M. V., arabil, extravilan, tarlaua 40 parcela 13/1, identificat parțial cu nr. cadastral 2871.
Au fost respinse cererea reclamantului și cea a pârâtului de obligare a celeilalte părți la plata cheltuielilor de judecată.
Starea de fapt
Prin Hotărârea nr. 19/2009 reclamantului i-a fost expropriat un teren în suprafață de 21 m.p. identificat prin nr. cadastral 2871 situat în localitatea M. V. arabil extravilan, tarlaua 40, parcela 13/1.
Pentru acest teren, s-a stabilit valoarea despăgubirilor la un cuantum de
613, 7 lei, reprezentând echivalentul sumei de 142,8 euro, 1 m.p. fiind evaluat la
6,8 euro/m.p.
Pentru terenul în suprafață de 2000 mp., la data de (...) Consiliul Județean
C., a emis un certificat de urbanism, prin care s-a menționat că terenul este în extravilan arabil. Certificatul a fost emis pentru eliberarea P.U.D., necesar pentru amplasarea unui service auto și stație comercială.
Terenul expropriat a fost ocupat de un stâlp de electricitate, iar o parte din terenul rămas în proprietatea reclamantului a fost traversat de rețele electrice lucru necontestat de către pârâtă. Existența acestei rețele electrice impune asupra fondului de teren respectarea unei servituți legale potrivit art. 21 din Legea 13/2007.
În vederea verificării legalității cuantumului despăgubirilor stabilite prin hotărârea de expropriere s-a dispus administrarea unei expertize, într-o comisie conform prevederișor legale în compunerea căreia a intrat expert M. M., numit de instanță, Ș. M., propusă de reclamant și L. S. N. propus de pârât.
Prin raportul de expertiză întocmit și însușit de către cei trei experți, s-a stabilit că valoarea terenului la data exproprierii a fost de 15,10 euro/m.p., iar la data efectuării raportului de expertiză de 7 euro.
A fost determinat și prejudiciul suferit ca urmare a imposibilității suprafeței afectate de existența liniei LEA 110 Kw în alte scopuri decât cele agricole, prin aplicarea unei diminuări de 40% din valoarea terenului.
Obiecțiunilor formulate de către părți, comisia le-a răspuns, arătând că își mențin punctele de vedere.
Pârâta a depus la dosarul cauzei copii ale unor acte autentice de vânzare- cumpărare a unor terenuri în zone limitrofe a terenului în litigiu, iar instanța a solicitat experților să își exprime punctul de vedere raportat la aceste înscrisuri, plecând de la împrejurarea că la efectuarea expertizei au avut în vedere doar anunțuri de mica publicitate. Expertei Ș. R. autoritățile locale i-au răspuns că nu dețin informații cuprinse în acte autentice în acest sens.
Și în urma analizei acestor contracte, comisia de experți a răspuns că își menține același punct de vedere referitor atât la valoarea de piață a terenului cât și a prejudiciului cauzat reclamantului prin exproprierea parțială.
În baza acestor considerente, instanța a dispus efectuarea unei noi expertize încuviințând cererea pârâtei, comisia de experți putând stabili valoarea imobilului în raport de elemente concrete decurgând din existența unei convenții încheiate în formă autentică.
Prin raportul de expertiză întocmit de experții Ș. A., U. M. și V. V., aceștia au determinat evaluarea terenului la data exproprierii ca fiind de 11 euro/m.p, iar, la data efectuării raportului, de 5,9 euro/m.p. De asemenea, s-a apreciat că, datorită restricțiilor tehnice impuse în folosirea terenului, întreg terenul nu mai poate fi utilizat și reclamantul ar trebui despăgubit, fiind indicată aceeași valoare a terenului rămas neexpropriat cu valoarea terenului expropriat.
Totodată, în conținutul expertizei, experții au reținut că terenul este în intravilan, conform PUG comuna M. V., iar cele două parcele rămase neafectate de linia de înaltă tensiune, de 407 mp, respectiv 204 mp nu mai pot fi utilizate.
Concluziile privitoare la valorile terenului expropriat în suprafață de 21 m.p. la cele 2 momente nu au fost contestate.
Dezlegarea în drept
În ceea ce privește excepția inadmisibilității, instanța a apreciat că, la dispoziția titularului dreptului menționat în hotărârea de expropriere, nu există deschisă procedura anulării, hotărârea comisiei fiind un act unilateral, legiuitorul nerecunoscând posibilitatea foștilor proprietari în acest sens.
Legiuitorul recunoaște posibilitatea sesizării instanței cu privire la cuantumul despăgubirii propuse, lucru ce rezultă din interpretarea disp. art.9 din Legea 198/2004, în vigoare la data introducerii cererii.
Pentru aceste considerente, instanța a admis excepția inadmisibilității având ca obiect anularea parțială a Hot 19/2009 și a respins acțiunea civilă formulată de reclamantul C. I.-C. în contradictoriu cu S. R. prin C. având ca obiect anularea parțială a Hot 19/2009 ca inadmisibilă.
În ceea ce privește cuantumul despăgubirilor, având în vedere că, din interpretarea dispozițiilor legale, rezultă că instanța trebuie să aibă în vedere valoarea imobilului la data efectuării expertizei, cererea reclamanților apare ca admisibilă, întrucât, la data exproprierii, valoarea terenului era mai mare, dar ca neîntemeiată, întrucât, la data efectuării expertizei, valoarea terenului în suprafață de 21 m.p. era mai mică.
În ceea ce privește criticile raportului de expertiză referitoare la întinderea suprafeței afectate de servitutea legală, acestea nu sunt întemeiate, întrucât toate rapoartele de expertiză au indicat suprafața de 1389 m.p, suprafață care a fost determinată având în vedere dispozițiile legale.
Cu privire la acest teren, întrucât el este afectat de o servitute legală, generată de o expropriere parțială, precum și traversarea terenului de către o linie de înaltă tensiune se poate aprecia că reclamantul a suferit un prejudiciu ce se impune a fi reparat.
Sunt întemeiate până la un punct susținerile pârâtei că reclamantul, ulterior anului 1994, nu a realizat niciun demers efectiv în vederea desfășurăriiunei activități efective, dar, la fel de adevărat este că, urmare a construirii liniei electrice, valoarea terenului aflat în prezent în intravilan, suferă o diminuare.
Pe de altă parte, concluziile cuprinse în noua expertiză efectuată, cum că întreg terenul suferă o pierdere ca urmare a existenței liniei de înaltă tensiune, nu poate fi primită, întrucât reclamantul, până la momentul exproprierii, nu a făcut niciun demers pentru amenajarea imobilului ca și spațiu comercial, rămânând în categoria de folosință „ arabil";, chiar dacă a intrat în intravilan.
Nu pot fi primite susținerile experților cu privire la restul de teren aflat în două parcele nesupus servituții legale, întrucât acest teren în continuare rămâne la dispoziția reclamantului, care îl poate folosi conform destinației, respectiv „. el având acces la ambele parcele arabile.
Pentru aceste considerente, această expertiză nu poate fi luată în considerare cu privire la determinarea valorii terenului rămas neexpropriat și nici a valorii imobilului supus servituții legale, întrucât, în continuare, reclamantul poate folosi terenul conform destinației sale.
D. această perspectivă, concluzia primului raport de expertiză, prin care s-a indicat o diminuare a valorii terenului supus servituții legale în cuantum de 40%, apare ca rezonabilă și întemeiată, în considerarea imposibilității utilizării suprafeței de 1389 m.p în alte scopuri decât cele agricole.
În acest sens, instanța reținând mai sus că terenul afectat de servitute legală a suferit o diminuare a valorii, diminuarea cu 40% a valorii terenului la data efectuării noii expertize apare ca justificată, în stabilirea prejudiciului suferit ca urmare a exproprierii parțiale.
Ambele părți au solicitat obligarea părții adverse la obligarea cheltuielilor de judecată, acestea suportând cheltuieli de judecată cu efectuarea celor două expertize.
Prima expertiză, ale cărei costuri au fost suportate de către reclamantul a fost avută în vedere de către instanță, care a dispus efectuarea unei noi expertize ce a fost achitată de către pârât.
Această nouă expertiză a dovedit justețea în parte a pretențiilor reclamantului, în sensul că la data exproprierii terenului, suma stabilită de către expropriator a fost mai mică decât valoarea de piață, astfel că, în sarcina reclamantului, nu se poate pune obligația achitării acestor sume.
Pentru aceste considerente, instanța a respins cererile reclamantului și pârâtului de obligare a celeilalte părți la plata cheltuielilor de judecată.
A.ul
Împotriva acestei sentințe, au declarat cale de atac intitulată recurs ambele părți.
Prin încheirea ședinței publice din (...), curtea a recalificat calea de atac din recurs în apel, întrucât valoarea pretențiilor solicitate de reclamant este de
50.000 euro, fiind aplicabile disp. art. 282 alin. 1 C.pr.civ. și nu cele ale art. 282 ind. 1 C. pr. civ.
Reclamantul a solicitat schimbarea sentinței, în sensul respingerii excepțieiinadmisibilității invocată de pârât, anulării parțiale a hotărârii nr. 19/2009 emisă de pârât, în ceea ce privește cuantumul despăgubirilor și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
În motivarea apelului său, reclamantul învederează că cererea de anulare a hotărârii de stabilire a despăgubirilor este admisibilă, aceasta referindu-se la cuantumul despăgubirilor stabilite.
În ceea ce privește acest cuantum, instanța a avut în vedere ambele expertize, pe care le-a combinat în așa fel încât a stabilit cea mai mică valoare posibilă, omițând, de fapt, din calcului despăgubirilor terenul expropriat de 21 mp.
Dacă instanța a apreciat că a doua expertiză nu poate fi luată în considerare, nu trebuia să aibă în vedere valoarea stabilită prin aceasta.
Este greșită reținerea primei instanțe, în sensul că reclamantul poate folosi terenul în continuare conform destinației sale, pentru că a doua expertiză a stabilit că terenul este intravilan, cu destinație de teren construibil, iar, conform certificatului de urbanism, poate fi utilizat pentru amplasare servicii auto și spații comerciale. Ambele expertize au stabilit că, prin instalarea stâlpului și a liniei electrice, terenul de 2000 mp a fost împărțit în suprafața de 1389 mp, care constituie o zonă de protecție și siguranță și două parcele situate de o parte și de alta a acestei zone, una spre șosea, de 204 mp și una în capătul opus șoselei, în suprafață de 407 mp, în această zonă fiind impuse restricții totale de construire și circulații auto, astfel că acesta nu pot fi folosite pentru scopul avut în vedere de reclamant, la evaluarea terenului trebuind să se aibă în vedere cea mai bună utilizare a acestuia.
Prima instanță nu a luat în considerare valoarea de la data exproprierii, încălcând disp. art. 27 din Legea nr. 33/1994, atunci când a stabilit o valoare mai mică decât cea oferită de expropriator.
Întâmpinarea pârâtului
Pârâtul, prin întâmpinare, a solicitat respingerea apelului reclamantului ca nefundat, din considerentele invocate în propriul apel
Pârâtul, în apelul său, a solicitat schimbarea sentinței, în sensul respingeriicererii de chemare în judecată, în principal, iar, în subsidiar, în măsura în care calea de atac nu ar fi fost recalificată, casarea și trimiterea spre rejudecare.
În motivarea apelului său, pârâtul învederează că prima instanță a acordat un prejudiciu inexistent și nedovedit, încălcând disp. art. 129 C. pr. civ, ale art. 9 din Legea nr. 198/2004, coroborate cu art. 26 din legea nr. 33/1994.
În ceea ce privește prejudiciul, experții au constatat că, prin amplasarea stâlpului și a liniei de curent electric, posibilitatea de construire pe terenul reclamantului este vădit afectată, prejudiciul constând în diminuarea capacității de construire. În realitate, terenul nu este construibil, conform concluziilor primului raport de expertiză, acesta având ramura de folosință arabil și fiind situat în extravilanul localității M. V., conform concluziilor aceluiași raport de expertiză, iar, datorită zonei de protecție, nu poate fi folosit în alte scopuri decât cele agricole, motiv pentru care i s-a aplicat o diminuare de 40%.
Ulterior, comisia de experți a arătat că a folosit un plan de situație întocmit de o persoană autorizată, fără a se indica cine este aceasta, întrucât ei nu sunt specializați în topografie.
Apoi, răspunzând la notele scrise depuse de pârât, experții au considerat că terenul în litigiu poate primi statut de teren construibil, putând fi scos din circuitul agricol.
Referitor la cel de-al doilea raport de expertiză, acesta reține că terenul este situat în intravilan și are destinația de arabil.
Față de aceste concluzii, de remarcat că experții au stabilit că terenul este arabil în extravilan, deci neconstruibil, chiar dacă ulterior au precizat că ar fi intravilan, oricum terenul nedevenind construibil prin includerea sa în intravilanul localității, ci prin scoaterea sa din circuitul agricol.
Planul de situație întocmit de prima comisie de experți nu est suficient pentru a concluziona că o suprafață de 1389 mp este afectată, a doua comisie de experți nefăcând altceva decât să copieze concluziile primei comisii, legalitatea raportului judiciar fiind condiționată de efectuarea unei lucrări topografice judiciare, care să identifice și să măsoare culoarul de protecție în sistem de coordonate stereo 70, cu precizarea inventarului de coordonate și evidențierea suprafețelor excedentare.
În ceea ce privește cuantificarea prejudiciului, coeficientul de reducere este unul arbitrar, prin aplicarea unei metode ce privește terenurile construibile. În realitate, terenul este arabil, rămâne în proprietatea reclamantului și poate fi cultivat în continuare.
Concluzionând, pârâtul afirmă că, la momentul întocmirii celui de al doilea raport, experții au stabilit o valoare de 5,9 euro/mp, chiar mai mică decât cea oferită de expropriator, ceea ce dovedește justețea despăgubirii și nu s-a dovedit existența vreunui alt prejudiciu.
Analizând apelurile formulate prin prisma motivelor invocate, având în
vedere probele administrate în fața primei instanțe, în temeiul art. 292 al in. 1
C.pr.civ, curtea apreciază că apelul reclamantului este parțial fondat, iar al pârâtului nefondat, din considerentele ce urmează a fi expuse.
Starea de fapt reținută în apel
La data întocmirii celui de-al doilea raport de expertiză, împrejurare recunoscută de ambele părți în apel, terenul în litigiu făcea parte din intravilanul comunei M. V., împrejurare reținută în cuprinsul raportului de expertiză (f. 257 dosar tribunal). Faptul că terenul este situat în intravilan rezultă din planul urbanistic general al comunei, a cărui existență nu a fost contestată de părți.
Conform aceluiași plan urbanistic, zona în care este situat terenul este rezervată pentru industrie, depozite și servicii, fiind vorba, așadar, de un terenconstruibil și nu de unul arabil, nefiind necesară scoaterea sa din circuitul agricol în condițiile în care acesta a fost inclus în intravilanul localității, având destinația arătată în planul urbanistic general.
În ceea ce privește suprafața terenului afectat zonei de protecție, nu se impune efectuarea unei expertize topografice în coordonate stereo, pentru că nu se urmărește acordarea unui număr cadastral și intabularea terenului pe numele pârâtului, calculul suprafeței terenului din zona de protecție rezultând din normele tehnice referitoare la funcționarea stâlpilor și liniilor electrice, experții având în vedere adresa SC Electrica SA de la f. 71-75 din dosar, așa cum rezultă din cuprinsul primului raport de expertiză (f. 146). Experții topografi nu sunt specializați în identificarea terenului aferent unor stâlpi și linii de înaltă tensiune, ci în măsurarea la fața locului a unui teren indicat de părți și identificarea acestuia, atunci când este cazul, cu date de carte funciară, or, din situația existentă la fața locului, nu poate fi dedusă suprafața de teren afectată zonei de siguranță, pentru că nu este împrejmuită, ca să poată fi măsurată de experți topografi.
Așadar, în afară de terenul de 21 mp ocupat efectiv de stâlpii de înaltă tensiune, mai există o zonă de siguranță în suprafață de 1389 mp.
Referitor la cuantumul prejudiciului, a doua expertiză a evaluat terenul prin metoda comparației directe, ținând seama de contractele vizând terenuri similare depuse de părți la dosar (f. 260-266), stabilind, în acest mod, o valoare de 5,9 euro/mp la data efectuării raportului de expertiză, aceasta urmând a fi avută în vedere, conform dispozițiilor art. 26 din Legea nr. 33/1994.
Cum, însă, expropriatorul a oferit mai mult, respectiv 6,8 euro/mp, conform disp. art. 27 alin. 2 din Legea nr. 33/1994, instanța nu poate stabili o valoare mai mică decât aceasta.
Dezlegarea în drept
A.ul reclamantului va fi admis în parte, din acest considerent, și valoarea terenului se va raporta la cea oferită de expropriator.
Sunt fondate criticile reclamantului apelant în sensul că este admisibilă solicitarea de anulare parțială a hotărârii de expropriere, în ceea ce privește cuantumul despăgubirilor, motiv pentru care, în temeiul art. 296 C.pr.civ.,hotărârea primei instanțe va fi schimbată sub acest aspect, în sensul respingerii excepției inadmisibilității.
Cererea reclamantului va fi, însă, respinsă pe fond, pentru că hotărârea stabilește corect cuantumul prejudiciului pentru cei 21 mp teren trecuți în proprietatea statului prin expropriere.
Referitor la terenul din zona de siguranță, întrucât acesta este doar parțial afectat de amplasarea lucrării de utilitate publică, rămânând în proprietatea reclamantului și putând fi utilizat de acesta ca teren arabil, procentul de diminuare reținut de prima comisie de experți a fost corect aplicat de prima instanță.
Sunt nefondate apărările pârâtului, în sensul că acest coeficient ar fi arbitrar, întrucât argumentul în susținerea acestei critici, referitor la faptul că terenul nu ar fi construibil, a fost înlăturat, din considerentele deja arătate.
Sunt nefondate și apărările reclamantului, în sensul acordării integrale a valorii de circulație, întrucât acesta rămâne proprietar al terenului și-l poate utiliza, dar dându-i o altă destinație.
Raportat la aceste criterii, sentința primei instanțe va fi schimbată în ceea ce privește stabilirea prejudiciului pentru terenul afectat zonei de siguranță, acesta fiind de 3778 euro.
Pentru că instanța a avut în vedere concluziile ambelor rapoarte de expertiză, considerându-le utile și concludente și pertinente, se impunea compensarea cheltuielilor de judecată, în temeiul art. 276 C. pr. civ., și nu respingerea acestora, în temeiul art. 274 alin. 1 C.pr.civ., sentința apelată urmând să fie schimbată și sub acest aspect.
Întrucât apelul pârâtului urmează a fi respins ca nefondat, iar cel al reclamantului admis în parte, în temeiul art. 296 C. pr. civ., curtea va obliga pârâtul, în baza art. 276 Cpr.civ, să-i plătească reclamantului cheltuieli de judecată parțiale în apel, în sumă de 200 lei, reprezentând ½ parte din onorariul avocațial pentru apel, a cărui plată a fost dovedită prin chitanța de la fila 28.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E :
Admite în parte apelul declarat de reclamantul C. I. C. împotriva sentinței civile nr. 471 din (...) a T.ui C., pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o schimbă parțial, în sensul că stabilește cuantumul despăgubirilor pentru terenul de 1389 mp la suma de 3.778 E..
Menține dispozițiile hotărârii 19/2009 a Comisiei pentru Aplicarea Legii nr.198/2004 privind despăgubirile în sumă de 142,8 E. pentru terenul de 21 mp expropriat.
Compensează cheltuielile de judecată ale părților în prima instanță.
Menține dispozițiile sentinței privind respingerea anulării hotărârii nr.19/2009.
Respinge excepția inadmisibilității.
Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâtul S. R. prin C. N. DE A. ȘI
D. N. D. R. S.
Obligă pârâtul la 200 lei cheltuieli de judecată parțiale în apel în favoarea reclamantului.
Definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 18 octombrie 2012.
PREȘED.TE
JUDECĂTOR
GREFIER
A. A. C.
ANA I.
C. B.
Red. CAA dact. GC
5 ex/(...)
Jud. primă instanță: D. T.
← Decizia civilă nr. 4682/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 92/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
---|