Decizia civilă nr. 1269/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...) Cod operator 8428
D. CIVILĂ NR. 1269/R/2012
Ședința publică din 09 martie 2012
Instanța constituită din : PREȘEDINTE: C.-M. CONȚ JUDECĂTORI: I.-D. C.
A.-A. C. GREFIER : A.-A. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul O. A., împotriva sentinței civile nr. 1. din (...) a T.ui B.-N., pronunțată în dosar nr.
(...), privind și pe pârâtul intimat S. R., PRIN MINISTERUL FINANȚELOR
PUBLICE R. PRIN D. A J. B.-N., având ca obiect despăgubiri în baza Legii nr.
2..
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C., procuror S. A., lipsă fiind reclamantul recurent și reprezentantul pârâtului intimat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul declarat de reclamantul O. A., a fost formulat și motivat în termen legal, a fost comunicat părții adverse și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar în baza art. 5 alin. 3 din L. nr. 2..
S-a făcut referatul cauzei după care C. lasă cauza la a doua strigare, pentru a da reclamantului recurent și reprezentantului pârâtului intimat posibilitatea de a se prezenta la dezbateri.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C., procuror S. A., lipsă fiind reclamantul recurent și reprezentantul pârâtului intimat.
C. constată că recursul reclamantului a fost redactat de către doamna avocat V. D., iar la f. 5 din dosar se află împuternicirea avocațială, care atestă împrejurarea că reclamantul O. A. a împuternicit-o pe doamna avocat V. D. doar pentru redactarea recursului, nu și pentru susținerea acestuia.
Reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C. arată că nu are de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat.
Nemaifiind de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat, C. declară închise dezbaterile și acordă cuvântul reprezentantei P.ui de pe lângă C. de A. C. pentru a pune concluzii pe recursul care formează obiectul prezentului dosar.
Reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C. solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și, totodată, arată că dosarul nr. 34/P/1983 al P.ui de pe lângă Judecătoria Bistrița nu se mai găsește în arhivă, deoarece a trecut termenul de păstrare în arhivă, iar din dosarul CNSAS depus în copie la dosarul instanței de fond nu rezultă că reclamantul a fost supus la măsuri administrative cu caracter politic de către autoritățile comuniste în perioada 1981-1988, ci dimpotrivă rezultă că reclamantul O. A. a fost colaborator al securității.
C. reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 1. din (...) pronunțată de T. B.-N. s-a respins ca neîntemeiată acțiunea precizată formulată de reclamantul O. A., în contradictoriu cu pârâtul S. R., PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, reprezentat de D. G. a F. P. B.-N.
Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut că textele legale pe care se fundamentează în drept acțiunea promovată de reclamantul O. A. au, la momentul intentării demersului judiciar, (...), următorul cuprins: art. 4 alin. 2 din L. nr. 2. stipulează că persoanele care au făcut obiectul unor măsuri administrative, altele decât cele prevăzute la art. 3, pot solicita instanței de judecată să constate caracterul politic al acestora, fiind aplicabile prevederile art. 1 alin. (3).
În ceea ce privește indemnizarea pentru prejudiciul moral suferit, reglementată de art. 5 alin.1 lit.a din L. nr. 2., nu se poate ignora aspectul esențial că prin D. C. C. nr.1358/2010 s-a admis excepția de neconstituționalitate a textului legal citat,ceea ce semnifică lipsirea actului normativ de temeiul de drept menționat, pe care se fundamentează și demersul juridic al reclamantului ,cu consecința respingerii acestei pretenții. Prin D. I. nr. 12 din 19 septembrie 2011, rezolvându-se recursul în interesul legii, s-a stabilit cu caracter obligatoriu că , urmare a deciziilor C. C. nr. (...) si nr. (...), dispozitiile textului de lege înainte enunțat si-au incetat efectele si nu mai pot constitui temei juridic pentru cauzele nesolutionate definitiv la data publicarii deciziilor instantei de contencios constitutional in Monitorul Oficial. Este și situația în care se încadrează prezentul proces.
În cauza pendinte situațiile reclamate ca generatoare de prejudiciu moral, estimat de reclamant la suma de câte 60.000 Euro pentru fiecare faptă, sunt următoarele: cercetarea de către P. de pe lângă Judecătoria Bistrița în dos.nr.34/P/1983 pentru infracțiunea de conducere a unui autovehicul neînmatriculat și cu număr fals; interzicerea participării la concursul organizat in luna iunie 1983 de către D. S. a jud.B.-N.; măsurile disciplinare și pecuniare dispuse de S. orășenesc N. al cărei angajat era în toată perioada anilor 1981-1988; reținerea și anchetarea de către M. A. în luna iunie 1988 pentru infracțiunea de tentativă de trecere frauduloasă a frontierei.
Nici una dintre acestea nu se circumscriu însă sferei măsurilor administrative cu caracter politic a căror incidența ar determina remunerarea reparatorie în condițiile Legii nr. 2.. Probele administrate, acte depuse de reclamant (f.45-69) și comunicate instanței de parchetele de pe lângă inspectoratele de poliție și judecătoriile și tribunalele B. și A., respectiv spitalul orașului N. și C. (f.90-92,101-104 și 116-198) demonstrează indubitabil că în intervalul de timp în care de pretinde că reclamantul ar fi fost victima represiunii autorităților statului determinat de convingerile sale filozofice și religioase contrare celor agreate și manifestate fățiș, că ar fi fost supravegheat și persecutat pe plan profesional, social și personal pentru atitudinea sa ostilă față de regimul politic la putere, că ar fi fost umilit și constrâns la reeducare și supunerea față de regimul comunist, că i-ar fi fost negate competențele și prohibită evoluția profesională, în realitate reclamantul era colaborator al organelor de securitate, având nume de cod R. Î. din data de (...) reclamantul „a furnizat un număr mare de materiale informative cu valoare operativă";, „nu este deconspirat și nu a trădat legătura cu organele de securitate"; (f.147). În anul 1987 activitatea sa de colaborare a fost apreciată pozitiv întrucât „a furnizat mai multe informații referitoare la unele aspecte și nereguli întâlnite pe plan local, cu privire laconduita și atitudinea unor cadre medicale, fapt ce a făcut să se cunoască în bune condițiuni situația operativă în acest sector de muncă, motiv pentru care sursa a și fost recompensată pentru activitatea informativă desfășurată";. Întrucât însă „ în ultima perioadă de timp la adresa informatorului au început să apară reclamații din care rezultă că acesta execută lucrări dentare fără întocmirea formelor legale…apărând și alte aspecte de activități ilegale din partea celui în cauză…medicul în cauză urmând să fie trimis în instanță și condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de furt din avutul obștesc și alte fapte ilicite"; s-a propus în luna martie
1987„scoaterea din rețea a numitului O. A.(f.148-149). Ulterior, în „timpul cercetării și urmăririi penale legătura cu sursa a fost suspendată";, însă în vara anului 1988 „sursa s-a declarat de acord să sprijine în continuare"; organele de securitate, însă „pe parcurs nu s-a mai prezentat la întâlnirile planificate invocând diverse motive de ordin personal";, arătându-se că „are unele nemulțumiri privind modul cum a fost tratat de organele M. de I. pe timpul cercetărilor, fapt repercutat în comportarea sa față de noi"; (securitatea) (f.150).
Este de domeniul evidenței că deși afirmă contrariul, mizând pe voluntariatul colaborării cu organele de securitate și protecția statutului de colaborator, în intervalul de timp în discuție reclamantul nu a fost victima vreunei opresiuni politice, ci dimpotrivă s-a manifestat nerestricționat și neîngrădit atât din punct de vedere personal, social, cât și profesional. Măsura încălcării de către reclamant a eticii profesionale și a normelor de conduită socială nu a permis însă eludarea prevederilor legale în materie penală și de dreptul muncii, protectoratul organelor de securitate nefiind în măsură să antreneze consecința urmărită de colaborator - nesancționarea și să înlăture intervenția organelor de urmărire și cercetare penală, respectiv a angajatorului. Desfășurarea de către reclamant a unor activități neconforme a determinat de altfel sistarea voluntariatului în colaborare, organele de securitate fiind cele ce au inițiat scoaterea reclamantului din sistem.
Dovezile administrate argumentează pe deplin certitudinea concluziei că neîntemeiat se susține manifestarea de către reclamant a vreunei atitudini ostile față de regimul politic al epocii, respectiv represiunea autorităților statului pentru considerente de ordin politic, filozofic, religios. Dimpotrivă în realitate reclamantul a colaborat sistematic cu securitatea și în conduita manifestată a mizat pe protectoratul colaborării, ale cărui efecte nu au fost însă cele scontate și care s-au stins chiar din inițiativa organelor de securitate determinat de nelegalitatea conduitei sociale și profesionale a acestuia.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul O. A. solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii în sensul admiterii cererii introductive.
În motivarea recursului a arătat că instanța de fond a reținut că dovezile administrate argumentează pe deplin certitudinea concluziei ca neîntemeiată manifestarea reclamantului a atitudinii ostile față de regimul politic al epocii.
Este real faptul că la data de 0(...) a fost cooptat de către organele de securitate însă nu a fost colaborator în sensul furnizării unor informații relevante și periodice.
Susține că a fost victima represiunilor statului comunist pentru convingerile de ordin politic, filozofic și religios.
Consideră că niște simple declarații date organelor de securitate într-o anumită perioadă nu exclud o persecuție a reclamantului din partea acestora.
Arată că deși a solicitat instanței încuviințarea probei testimoniale pentru a demonstra că faptele al căror caracter politic a solicitat să fie constatate de către instanță au fost urmarea manifestării fățișe față de regimul comunist, aceasta i-a respins proba neconsiderând-o utilă cauzei. Proba testimonială era utilă și pertinentă, soluția instanței neputându-se fundamenta doar pe înscrisurile comunicate de către C.
Aspectele muncii, preocupările filozofice, religioase sau literare nu sunt consemnate în documentele securității, desfășurarea faptelor indicate ca fiind măsuri administrative cu caracter politic trebuia a fi cercetată și prin prisma mărturiilor persoanelor care au participat efectiv la acele evenimente, au cunoscut activitatea profesională cât și cea extraprofesională a reclamantului.
Intimata D. G. A F. P. B.-N. prin întâmpinare (f.11-13) a solicitat respingerea recursului cu menținerea sentinței atacate.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, curtea constată că acesta nu este fondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
Din probele administrate nu reiese manifestarea atitudinii ostile a reclamantului față de regimul politic al epocii, prin urmare nu se poate constata că s-ar fi luat față de el măsuri cu caracter politic, acestea neexistând.
Mai mult chiar recurentul arată că este real faptul că la data de 0(...) a fost cooptat de către organele de securitate.
C. constată, așa cum a reținut și instanța de fond, că reclamantul era colaborator al organelor de securitate, având nume de cod R. și a furnizat un număr mare de materiale informative cu valoare operativă, nu era deconspirat și nu a trădat legătura cu organele de securitate, după cum reiese din chiar actele întocmite la acea epocă, a presupusei opresiuni a reclamantului, anii 1987-1988 (f.147 și urm. dosar fond).
Faptul că s-a propus în luna martie 1987 „scoaterea din rețea a numitului O. A. (f.148-149) nu mai are nici relevanță cu privire la calitatea sa de fost informator al securității.
Desfășurarea de către reclamant a unor activități neconforme cu legislația economică de la acea epocă a determinat sistarea voluntariatului în colaborare, organele de securitate fiind cele ce au inițiat scoaterea reclamantului din sistem.
Din actele depuse până în prezent reiese că reclamantul a fost colaborator, iar în prezenta cauză nu are importanță dacă a furnizat sau nu informații relevante și periodice ci are relevanță doar faptul că nu s-au luat față de el măsuri cu caracter politic care sunt definite în acest fel de L. nr.
2..
Chiar dacă a solicitat instanței încuviințarea probei testimoniale iar această probă nu a fost încuviințată, probele administrate până în prezent sunt suficiente pentru a se soluționa cauza.
În temeiul prevederilor art. 312 alin. 1 și art. 299 și urm. Cod procedură civilă, curtea urmează să respingă ca nefondat recursul, nefiind incidente nici unul din motivele de casare sau modificare prevăzute art. 304
Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII DECIDE :
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul O. A. împotriva sentinței civile nr. 1. din 21 noiembrie 2011 a T.ui B.-N. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 9 martie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI C. M. CONȚ I. D. C. A. A. C.
GREFIER A. A. M.
Redactat de I., dactilografiat de S. În 2 ex., la data de (...)
Judecător fond - N. C. - T. B.-N.
| ← Decizia civilă nr. 556/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 1230/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
