Decizia civilă nr. 1709/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
R O M A N I A CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 1709/R/2012
Ședința publică din 19 aprilie 2012
I. constituită din:
PREȘEDINTE : A. A. C. JUDECĂTORI : ANA I.
: A. C. G.IER : C. B.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către reclamanta V. R. împotriva deciziei civile nr. 5. din 29 noiembrie 2011 a Tribunalul Cluj, pronunțată în dosarul nr. (...), privind și pe intimata C. S., având ca obiect constatare nulitate act juridic.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentanta pârâtei intimate C. S., avocat V. R., în substituirea avocate B. D. C., cu delegație de substituire la dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că la data de 18 aprilie
2012, s-a depus la dosar, prin fax și registratura instanței, din partea reclamantei recurente, un înscris prin care solicită judecarea cauzei în lipsa sa de la dezbateri, la care a anexat și dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 1994,31 lei.
La data de 19 aprilie 2012, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea reclamantei recurente un înscris la care a anexat originalul chitanței privind achitarea taxei judiciare de timbru în sumă de
1994.31 lei, precum și concluzii scrise.
Reprezentanta pârâtei intimate arată că nu are cereri de formulat în probațiune.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta pârâtei intimate solicită respingerea recursului declarat și menținerea ca legală și temeinică a deciziei atacate, pentru motivele invocate prin întâmpinarea depusă la dosar, pe care o susține în totalitate, cu cheltuieli de judecată.
În mod corect a reținut instanța de apel că la baza emiterii certificatului de calitate au stat actele din dosarul succesoral 1. al BNP C. D., constant în testamentul din anul 2003 și declarațiile succesorilor legali ai defunctei. La fel și în privind nelegalității certificatului de calitate întrucât se stabilește doar o obligație în sarcina moștenitorilor, instanța a reținut corect că beneficiara obligațiilor era însăși Crainic S., astfel că coroborate fiind declarațiile moștenitorilor legali și ai martorilor cu testamentul și în baza art. 73 și 83 din Legea 36/1995, certificatul de calitate de moștenitor este perfect legal.
I. de apel a constatat legalitatea emiterii certificatului de calitate de moștenitor și raportat la prevederile art.84 din Legea 36/1995.
Întrucât în recurs nu se pot formula cereri noi, apreciază că este inadmisibilă solicitarea recurentei de a se modifica hotărârea din apel în sensul de a se constata că certificatul de calitate de moștenitor a fost revocat tacit.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 1. pronunțată de J. B. în dosar nr. (...) au fost respinse ca neîntemeiate excepțiile lipsei de interes și a lipsei calității procesuale active, invocate de pârâta C. S., și a fost respinsă ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta V. R., în contradictoriu cu pârâta C. S., reclamanta fiind obligată la plata cheltuielilor de judecată către pârâtă în cuantum de 1500 lei.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Referitor la excepția lipsei de interes invocate de pârâtă, instanța a apreciat că aceasta este neîntemeiată pentru considerentele înscrise în cele ce urmează.
Astfel, cerința interesului este îndeplinită în cauză întrucât reclamanta are o creanță cu privire la un imobil (obligație de a face) ce ar putea face parte din masa succesorală a defunctei. Mai mult, potrivit art. 100 din Legea
36/1995 orice persoană interesată poate formula acțiune în anulare la instanțe împotriva actelor încheiate de notarul public. Prevedere legală care, coroborată cu dreptul de creanță al reclamantei menționa anterior, conduce la concluzia că reclamanta justifică un interes în cauză.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale active, instanța a apreciat ca este neîntemeiată întrucât calitatea procesuală pentru a ataca un act notarial o au alături de părțile actului și celelalte persoane care justifică un interes în cauză, în speța, calitatea procesual activă fiind strâns legată de condiție de a justifica un interes. Î. așa cum s-a arătat mai sus, instanța apreciază că reclamanta justifică un interes în cauză și pe cale de consecință are și calitate procesuală activă de a ataca cu acțiune în anulare actul notarial emis în cauză.
Pe fondul cauzei, instanța a apreciat că cererea reclamantei este nefondată pentru aspectele expuse în cele ce urmează. Astfel, înscrisurile depuse în probațiune de către reclamantă dovedesc faptul că în anul 2003 defuncta A. K. S. - S. a testat în favoarea pârâtei. Prin testamentul respectiv erau obligați moștenitorii, probabil moștenitorii legali, să treacă unele bunuri imobile (construcție din B., Cuza Vodă, nr. 8 și terenuri arabile și livadă, înscrise în CF 31) pe numele pârâtei. I. a apreciat că testamentul respectiv reprezintă de fapt un legat cu titlu particular; prin care moștenitorii legali ce au vocație universală la succesiunea defunctei erau obligați săX1 respecte voința defunctei, în sensul de a se atribui unele bunuri aflate în România numitei C. S., în calitate de legatar cu titlu particular.
După decesul defunctei, la (...), toți moștenitorii legali ai acesteia au arătat că sunt de acord cu ultima dorință a defunctei și nu au nici un fel de pretenții la bunurile din România ce erau acordate cu titlu de legat pârâtei. P., legatul cu titlu particular a fost recunoscut de moștenitorii defunctei. Pe cale de consecință, instanța a considerat că pârâta avea vocație de a moșteni pe A. K. S. - S. în privința bunurilor menționate în testament, situație în care nu se impune anularea certificatului de calitate de moștenitor eliberat de BNP D. C. L., cu nr. 13 din (...).
Susținerile reclamantei în sensul ca prin antecontractul de vânzare- cumpărare a fost revocat testamentul din anul 2003 în temeiul art. 923 cod civil nu au putu fi reținute de instanță întrucât antecontractul de vânzare- cumpărare este o promisiune bilaterala care dă naștere unei obligații de a face, deci unui drept de creanță și nu unui drept real, în sensul că cele două părți se obligă a încheia pe viitor contractul de vânzare-cumpărare, dreptul de proprietate nefiind înstrăinat prin efectul acestei convenții.
Pe cale-de consecință, instanța a considerat ca nu sunt incidente în cauză prevederile art. 923 Cod civil, antecontractul încheiat cu reclamanta neputând valora înstrăinare a obiectului legatului. Mai mult, instanța a apreciat că în condițiile în care defuncta nu avea posesia și nici proprietatea reconstituită pentru bunurilor respective, nefiind emis un titlu de proprietate pe numele acesteia, nu se poate vorbi nici măcar de o executare în fapt a obligațiilor ce ar rezulta dintr-un contract de vânzare - cumpărare, bunurile nefiind predate.
Pe de altă parte, instanța a apreciat că nici nu ar fi posibila anularea certificatului de moștenitor fără a se preciza cine are calitatea de moștenitor al drepturilor ce au aparținut de cuius-ului, fiind inadmisibil ca aceste bunuri să nu aibă nici un proprietar.
Mai mult, în situația în care ar fi reconstituit dreptul de proprietate pentru defuncta Arma K. S. S., reclamanta ar trebui să cheme în judecată moștenitorii defunctei pentru pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic, întrucât obligația de a încheia pe viitor contractul este una cu caracter patrimonial ce intră în pasivul succesiuni și se transmite moștenitorului defunctei ce va moșteni bunurile respective. I., dacă ar fi anulat certificatul de moștenitor, reclamanta nu ar mai avea împotriva cui să se îndrepte pentru a îndeplini obligația de. încheiere a contractului de vânzare-cumpărare, antecontractul încheiat nefiind un act juridic care să fi produs efectul translativ de proprietate cu privire la bunurile imobile ce fac obiect al acestuia.
Prin Încheierea Înaltei Curți de C. și Justiție s-a dispus strămutarea cauzei de la Tribunalul Bistrița Năsăud la Tribunalul Cluj.
Prin decizia civilă nr. 548/(...) a T. C. a fost respins apelul formulat de apelanta V. R. domiciliată în B., împotriva Sentinței civile nr. 1. pronunțată de
Judecătoria Bistrița în dosar nr. (...) care a fost păstrată în întregime, iar apelanta a fost obligată să plătească intimatei C. S. suma de 1637 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință decizie, tribunalul a reținut următoarele:
Din copia certificatului de calitate de moștenitor eliberat de B. N. P. C. D. sub nr. 13 din data de (...) rezulta ca s-a recunoscut calitatea de moștenitoare testamentara a pârâtei C. S. .
La baza emiterii certificatului de calitate, au stat actele din dosarul succesoral anexat cu nr. 1., al B.ui N. P. C. D., constând in testamentul seria A nr. 16220 din anul 2003 si declarațiile succesorilor legali ai defunctei A. K. S. - S..
Susținerea apelantei privind nelegalitatea certificatului de calitate întrucât prin acesta se stabilea doar o obligație in sarcina moștenitorilor, nu poate fi reținută întrucât beneficiara acestei obligații era însăși pârâta C. S., condiții in care notarul public in acord cu dispozițiile art.73 si 83 din Legea
36/1995, raportat la testamentul autentificat mai sus indicat precum si ținând seama de declarațiile anexate, a emis certificatul de calitate de moștenitor in favoarea pârâtei.
I. a apreciată că reclamanta a formulat susțineri contradictorii, astfel a susținut pe de o parte faptul ca acea clauza din testament nu are valoarea unui legat cu titlu particular iar pe de alta parte a solicitat constatarea revocării tacite a legatului si pe cale de consecință, anularea certificatului de calitate de moștenitor.
Apelanta a susținut ca certificatul de calitate de moștenitor era lovit de nulitate absoluta întrucât deși existase la dosar dovada cu privirea la calitatea de moștenitori, aceștia nu au fost citați.
Cu privire la aceste susțineri, tribunalul a reținut ca aceste critici ar putut fi formulate eventuali de către cei care se considera vătămați in drepturi ca urmare a necitării, respectiv de către cei care ar avea vocație la moștenire după defuncta A. K. S. - S., or reclamanta nu are vocație la moștenirea acesteia.
Apelanta a solicitat ca in subsidiar sa se constate ca legatul cu titlu particular cuprins in testamentul seria A nr. 16220 din anul 2003 si care a stat la baza eliberării certificatului de calitate de moștenitor nr. 1. de către N. P. D. C. a fost revocat tacit si pe cale de consecința sa se dispună anularea acestuia.
In ceea ce privește constatarea revocării tacite a legatului, aceasta poate fi analizata insa si prin prisma interesului reclamantei ca terenul obiect al promisiunii de vânzare comparare sa revină in patrimoniul defunctei vânzătoare, or acest interes lipsește in condițiile in care, ca efect al acestei promisiuni, obligația care s-a născut in patrimoniul vânzătoarei defuncte si care s-a transferat moștenitoarei acesteia este una de a face, de a încheia cu reclamanta un contract de vânzare cumpărare in forma autentica.
Pe de altă parte, obiectul antecontractului de vânzare cumpărare îl constituie suprafața de 11 ha teren, situat in Stațiunea Pomicola, fără alte date de identificare or obiectul legatului cu titlu particular îl constituie nu doar terenuri arabile si livada înscrise in CF 31 ci si construcția situata in B., str. Cuza Voda nr. 8 or reclamanta a solicitat să se constate că intervenit revocarea tacita in întregime a legatului .
Mai mult, tribunalul a retinut ca prin certificatul de calitate a cărui anulare se solicita, se atesta doar calitatea de succesoare testamentara a paratei după defuncta A. K. S. - S., astfel încât revocarea parțială a legatului nu poate atrage anularea certificatului de calitatea de moștenitor a paratei intimate C. S.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termenul legal reclamanta
V. R., solicitând modificarea deciziei atacate, admiterea apelului, schimbarea sentinței în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată și în consecință, să se constate nulitatea absolută a certificatului de calitate de moștenitor nr. 1., iar dacă se va reține că înscrisul care a stat la baza eliberării certificatului de calitate de moștenitor constituie un legat cu titlu particular, să se constate că acesta a fost revocat tacit, cu privire la tot cerea ce s-a înstrăinat prin promisiunea de vânzare-cumpărare încheiată de testatoare cu ea la (...), respectiv cu privire la suprafața de 11 ha teren.
În motivarea recursului, care a fost întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod proc.civ., recurenta a arătat că instanța reține în mod greșit faptul că intimata are calitatea de legatar cu titlu particular, că hotărârea nu face referire la procedura care a avut loc în fața notarului, că dacă pârâtei i-ar fi fost transmise prin act notarial terenurile în litigiu nu se explică faptul că le mai cumpără încă o dată în anul 2005, că, chiar dacă acel act notarial i-ar conferi pârâtei calitatea de legatar cu titlu particular, acellegat a fost revocat tacit prin dispoziția ulterioară a proprietarului asupra bunului cuprins în legat.
Având în vedere dispozițiile art. 293 C. civil, instanța trebuia să constate că legatul a fost revocat doar pentru ceea ce a fost înstrăinat prin promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare, că nu poate fi pusă la îndoială intenția de a înstrăina, în condițiile în care vânzătoarea, deși cunoștea limba română, a insistat să-i fie tradusă și în limba poloneză promisiunea de vânzare-cumpărare, tocmai cu scopul de a nu putea fi anulat, pe motiv că martorii asistenți și semnatari nu ar fi știut de semnează, fiind de origine poloneză.
Hotărârea atacată nu face referire nici cu privire la citarea celor care au vocație la moștenire, încălcând astfel dispozițiile art. 75 și 84 din Legea nr.
36/1995.
Prin întâmpinarea depusă, intimata C. S. s-a opus admiterii recursului, arătând că prin testamentul depus s-a dovedit faptul că ea este moștenitoare cu titlu universal, că nu au fost încălcate prevederile art. 75 și
84 din Legea nr. 36/1995 cu privire la citarea persoanelor cu vocație la moștenire, instanța înlăturând motivat susținerile recurentei arătând că doare cei vătămați în drepturile lor pot invoca necitarea lor la dezbaterea moștenirii.
R. a solicitat revocarea integrală a certificatului de calitate de moștenitor, iar în recurs arată că ceea ce s-a solicitat a fost, de fapt, revocarea parțială doar cu privire la ceea ce s-a înstrăinat prin promisiunea de vânzare-cumpărare încheiată la (...). ori, această cerere reprezintă cerere nouă, formulată pentru prima dată în recurs.
Intimata a mai arătat că instanțele de fond și apel au făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 293 C. civil.
În ședința publică din (...), recurentei i s-a pus în vedere să achite o taxă judiciară de timbru de 3988,62 lei pentru fondul cauzei, de 1994,31 lei pentru apel și 1994,31 lei pentru recurs. Cererea de reexaminare a taxelor judiciare de timbru stabilite în sarcina reclamantei au fost soluționate prin încheierea din (...), în sensul respingerii cererii de reexaminare.
Urmare acestei situații, recurenta a achitat taxă judiciară de timbru aferentă recursului prin chitanța de la f. 115 din dosar.
Examinând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate, curtea apreciază că este nefondat și în baza art.312 alin. 1 Cod proc.civ., urmează să-l respingă pentru următoarele considerente:
Cu privire la primul motiv de recurs prin care se solicită admiterea acțiunii și constatarea nulității absolute a certificatului de calitate de moștenitor nr. 13 din (...) pentru motivul că, clauza din testament nu are valoarea unui legat:
Prin testamentul autentificat sub nr. 16221 din (...), A. K. S. S. a testat în favoarea pârâtei dispunând că „îi obligă pe moștenitori să treacă cu titlu de înscris construcția imobiliară situată în B. str. Cuza Vodă nr. 8 din România în suprafață de 6 ari înscrisă în CF 5002 și nr. top 6598/10/2, bunul imobil sub formă de terenuri arabile și livadă înscrise la Cf sub nr. 31 și nr. top (...)/3, (...)/6, (...)/3/b, 6245/6/a/1, 6244/1 și 6245/5/a, în favoarea doamnei S. Cârsnic, domiciliată în România, orașul B., str. Lupeni nr. 34";.
Scopul testamentului este acela de a asigura în tot sau în parte a patrimoniului succesoral prin derogare de la regulile devoluțiunii legale a moștenirii, potrivit voinței testatorului, scop care se realizează prin intermediul legatelor prevăzute în testament.
Legatul este o dispoziție testamentară prin care testatorul desemnează una sau mai multe persoane care, la decesul său, urmează să dobândească cu titlu gratuit întregul său patrimoniu sau o parte din acesta.
În speță, testamentul făcut de defuncta A. K. S. S. conține un legat cu titlu particular, prin care moștenitorii legali ce au vocație universală la succesiunea defunctei sunt obligați să respecte voința testatoarei în sensul de a trece cu titlu de înscris respectivele bunuri pe numele legatarei.
T.atoarea A. K. S. S. a decedat la (...), moștenitorii legali ai acesteia au dezbătut succesiunea după defunctă, cererea lor fiind respinsă de T. raional din Krosno, pentru motivul că, competența de soluționare a cauzei revine instanței pe teritoriul căreia se află bunurile.
Cu acea ocazie, moștenitorii defunctei au dat declarații prin care au arătat că nu au nici un fel de pretenții la bunurile defunctei din România, că sunt de acord cu ultima dorință a testatoarei, mătușa lor, poziție prin care recunosc legatul cu titlu particular. Prin urmare, legal au reținut cele două instanțe că pârâta avea vocație de a o moșteni pe defuncta A. K. S. S., că nu se impune anularea certificatului de calitate de moștenitor nr. 13/(...), acesta conținând un legat cu titlu particular și nu o obligație în sarcina moștenitorilor, așa cum susține recurenta.
Cu privire la cererea subsidiară de constatare a revocării tacite a legatului prin antecontractul de vânzare-cumpărare:
Prin antecontractul de vânzare-cumpărare din 25 septembrie 2005 defuncta A. K. S. S. s-a obligat să transmită reclamanților dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 11 ha teren. Acest antecontract a făcut obiectul sentinței civile nr. 541/(...) a Judecătoriei B. și a deciziei civile nr. 3. a T. B.-N., prin care a fost respinsă acțiunea promovată de defuncta A. K. S. S. și pârâta din prezenta cauză, instanța apreciind că nu sunt incidente în cauză prevederile art. 1303 C.civil, obiectul promisiunii de vânzare-cumpărare neavând caracter litigios, chiar dacă V. R. avea calitatea de avocat la momentul încheierii antecontractului și pentru că aceasta reprezintă o promisiune de vânzare-cumpărare, care nu transmite dreptul de proprietate.
Pentru ca legatul cu titlu particular să fie revocat prin înstrăinarea bunului determinat care formează obiectul legatului, înstrăinarea trebuie să îndeplinească și ea mai multe condiții. Astfel, înstrăinarea trebuie să fie voluntară, înstrăinarea implică intenția de revocare numai dacă este reală și efectivă, o înstrăinare fictivă sau un proiect de înstrăinare nefiind de natură să atragă revocarea.
Este real că raportat la dispozițiile art. 923 Cod civil, potrivit căruia
„orice înstrăinare a obiectului legatului, făcută în orice mod sau condiție, revocă legatul pentru tot ce s-a înstrăinat, chiar când înstrăinarea va fi nulă sau obiectul legat va fi reintrat în starea testatorului"; s-a considerat că un asemenea efect poate fi recunoscut și antecontractului, pentru că așa cum s-a reținut, interesează manifestarea tacită, indirectă a voinței revocatorii a testatorului prin actul încheiat.
Esențial este, așa cum s-a reținut în aliniatele anterioare, ca intenția de a înstrăina trebuie să fie voluntară, reală și efectivă. Or, în speță, s-a dovedit că promitenta vânzătoare a contestat valabilitatea antecontractului de vânzare-cumpărare, atitudine din care nu rezultă așadar intenția de revocare a legatului prin încheierea antecontractului de vânzare-cumpărare, astfel că susținerile recurentei cu privire la revocarea legatului prin încheierea antecontractului de vânzare-cumpărare sunt nefondate.
Antecontractul dă naștere la obligația de a face, aceea de a transmite dreptul de proprietate, obligație care, desigur urmează a fi cerută moștenitorilor după stabilirea calității acestora și a masei succesorale. R. nu este moștenitoarea defunctei A. K. S. S., nici legală, nici testamentară. În privința bunurilor ce compun masa succesorală, are interes și calitate procesuală orice persoană care pretinde un drept asupra sau în legătură cu aceste bunuri. Ori, în speță, nu este vorba despre un certificat de moștenitor, ci obiectul prezentei cauze îl reprezintă un certificat de calitate de moștenitor, situație în care se punr întrebarea dacă reclamanta are interes în a solicita anularea acestuia.
Motivul invocat de recurentă cu privire la necitarea moștenitorilor defunctei cu ocazia dezbaterii succesiunii:
Conform art. 72 din Legea nr. 36/1995, notarul public dispune citarea celor care au vocație succesorală la moștenire. Iar dacă există testament, citează pe legatari și executorul testamentar instituit, iar conform art. 85 alin. 1, cei care se consideră vătămați în drepturile lor prin emiterea certificatului de moștenitor pot cere instanței judecătorești anularea acestuia și stabilirea dreptului lor, conform legii.
Din interpretarea acestui text de lege rezultă că anularea certificatului de moștenitor se poate cere doar de cei vătămați în drepturile lor rezultate din succesiune. R. nu se încadrează în această categorie ca neavând calitatea de moștenitor după defuncta A. K. S. S., această cerere putând fi făcută doar de moștenitorii acesteia, ori, moștenitorii defunctei nu au promovat o asemenea acțiune, au fost citați în Polonia cu ocazia dezbaterii succesiunii, ocazie cu care au declarat că sunt de acord cu voința mătușii lor, ca bunurile acesteia din România să revină pârâtei și nu au nicio pretenție asupra acestora.
În ședința publică din 23 februarie 20102 s-a stabilit în sarcina reclamantei obligarea de a achita taxă judiciară de timbru de 3988,6 lei pentru acțiunea de fond și câte 1994,31 lei pentru apel și recurs.
R. a formulat cerere de reexaminare a taxei judiciare de timbru, cerere soluționată prin încheierea din 21 martie 2012.
R. a achitat doar taxă judiciară de timbru de 1994,31 lei aferentă recursului, fără a achita taxa judiciară de timbru de 3988,31 lei aferentă acțiunii și 1994,31 lei aferentă apelului, motiv pentru care, în baza art. 20 alin. 5 din Legea nr. 146/1997 va dispune darea în debit la organele financiare a reclamantei pentru plata taxei judiciare de timbru pentru primă instanță și apel în sumă de 5983 lei.
În baza art. 274 Cod proc.civ., urmare respingerii recursului, fiind în culpă procesuală, recurenta va fi obligată să plătească intimatei C. S. suma de 2000 lei, cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocat, conform chitanței de la fila 23.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta V. R. împotriva deciziei civile nr. 548 din 29 noiembrie 2011 a T. B.-N. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
Obligă recurenta să plătească intimatei C. S. suma de 2000 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Dă în debit reclamanta pentru plata taxei de timbru pentru prima instanță și apel în sumă de 5983 lei.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 19 aprilie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI G.IER A. A. C. ANA I. A. C. C. B.
Red. IA dact. GC
2 ex/(...)
Jud.apel: D. Tatu, F. S. Bolchiș
| ← Decizia civilă nr. 3538/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 318/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
