Decizia civilă nr. 318/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR.318/R/2012
Ședința 26 ianuarie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: ANA I.
JUDECĂTOR: A. C. JUDECĂTOR: A. A. C. GREFIER: C. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul R. D. împotriva sentinței civile nr. 1. din 26 septembrie 2011 a T.ui B.-N. pronunțată în dosar nr. (...), privind și pe intimații MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PRIN D. G. A F. P. B.-N. și P. DE PE L. CURTEA DE APEL CLUJ, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reclamantul recurent, personal, reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C., procuror S. A., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că la data de 25 ianuarie 2012, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea pârâtului intimat Ministerul Finanțelor Publice prin D. G. a F. P. B.-N., întâmpinare prin care solicită constatarea nulității recursului.
C., invocă excepția nulității recursului raportat la prevederile art. 303
C.pr.civ. coroborat cu art. 306 C.proc. civ., excepție pe care o pune în discuția părților.
Reclamantul recurent arată că nu și-a motivat recursul deoarece a considerat că se va prezenta în fața instanței și va arăta personal care sunt motivele de recurs.
Reprezentanta P.ui de pe lângă C. de A. C. solicită admiterea excepției nulității recursului.
C., reține cauza în pronunțare asupra excepției invocate.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 1. din 26 septembrie 2011 a T.ui B.-N. a fost respinsă ca neîntemeiată acțiune formulată de reclamantul R. D. împotriva pârâtului S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice prin G. B. N.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că reclamantul R. D. a fost condamnat irevocabil prin sentința penală nr.
2197/2004 dată în dosar penal nr. 6793/2004 al Judecătoriei B. la pedeapsa de 5.000.000 (500) lei amendă penală și obligat la despăgubiri civile și cheltuieli judiciare pentru săvârșirea infracțiunii de port fără drept de cuțit în locuri și împrejurări în care s-ar putea primejdui viața sau integritatea corporală a persoanelor, ca urmare a împăcării părților fiind încetat procesul penal pornit împotriva sa pentru săvârșirea infracțiunii devătămare corporală.
Prin sentința penală nr. 40/F/2008 dată în dosar penal nr. (...) reclamantul a fost condamnat irevocabil la pedeapsa de 10 ani închisoare și
4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a,b,d,e Cod penal pentrusăvârșirea infracțiunilor de viol și incest în dauna fiicei minore, în vârstă de 12 ani, menținându-se starea de arest a inculpatului, cu deducerea din durata pedepsei aplicate a timpului reținerii și arestării preventive, începând cu data de (...) .
Demersul juridic obiect al prezentei cauze este în conexiune cu această ultimă condamnare, reclamându-se indemnizarea efectelor prejudiciabile cauzate de procedurile judiciare finalizate cu condamnarea sa pentru săvârșirea infracțiunilor de viol și incest. O atare acțiune trebuie însă să fie în mod real argumentată de o situație obiectivă și probată corespunzător întinderea pagubei, nefiind permisă promovarea ei în scopul provocării unei noi judecăți, cu consecința desființării condamnării penale irevocabile.
In cauza pendinte garanțiile procesului echitabil reclamate a fi fost nerespectate, de natură materială și de natură procedurală, se constată că, dimpotrivă, au fost integral asigurate, nesubzistând faptele care stau la originea pretinselor încălcări indicate prin acțiunea formulată, invocatul prejudiciu suferit și legătura de cauzalitate dintre acestea. Doar întrunirea concomitentă a acestor cerințe poate determina succesul unei cereri de satisfacție echitabilă de felul celei analizate.
Astfel, la sesizarea soției reclamantului adresată postului de poliție B.-
B. și înregistrată sub nr.05587/(...) referitoare la săvârșirea de către reclamant a infracțiunii de viol și incest a cărei victimă este fiica mijlocie a părților, în vârstă de 11 ani, Romina B. agenții de poliție din cadrul IPJ BN competenți cu rezolvarea plângerii au întreprins primele verificări și au luat măsuri de găsire a acuzatului care părăsise domiciliul împreună cu victima sa. Urmare a depistării lor de către polițiștii T.F. B.-N. în Stația CFR Sărățel în seara aceleiași zile aceștia au fost predați agenților de poliție . Verificând actele dosarului de urmărire penală nr. 418/P/2006 se constată că la data de (...) reclamantul a fost reținut pentru 24 ore și arestat preventiv la data de (...), existând probe certe ale comiterii celor două infracțiuni în perioada iunie-iulie 2006 și în cursul lunii octombrie 2006, tatăl profitând de imposibilitatea fiicei mijlocii de a se apăra. La data de (...) reclamantul a fost trimis în judecată prin rechizitoriul întocmit de P. de pe lângă T. B.-N. în dosarul cu același număr, la data de (...) fiind fixat primul termen de judecată în dosarul cu nr. (...) al T.ui B.-N. Întrucât reclamantul se afla în tratament medical la Spitalul Penitenciar Jilava, unde fusese transferat în baza avizului din data de (...), consecință a diagnosticării în urma examenelor medicale efectuate la introducerea în arest de medicul specialist cu TBC pulmonar fibrocaveos, paripleurita latero-bazală stânga, prezența acestuia la instanță a avut loc prima dată la (...), când i-a fost înmânat rechizitoriul, la termenul de judecată consecutiv din data de (...) fiind dispusă începerea cercetării judecătorești, ocazie cu care a fost ascultat inculpatul, audiată partea vătămată și încuviințate probele propuse de părți.
Cum tratamentul de specialitate a impus transferarea reclamantului la
Penitenciarul Spital Târgu Ocna și temporizarea soluționării procesului penal pentru a se asigura prezența reclamantului, odată cu terminarea tratamentului medical acesta a fost încarcerat în Penitenciarul Bistrița și de la data de (...) a fost prezent la judecată, manifestându-se activ atât oral în ședințele de judecată, cât și în scris în legătură cu poziția sa procesuală și dovezile cauzei. La termenele de judecată următoare (...), (...),(...) și (...) s-au administrat probele încuviințate, astfel că la ultimul termen cauza s-a soluționat, pronunțându-se sentința penală nr. 40/F/2008 . Soluția dată a fost păstrată atât în calea de atac a apelului, cât și în cea a recursului, exercitate de reclamant, ocazie cu care s-a tranșat irevocabil în privința legalității și temeiniciei hotărârii judecătorești, fiind verificate șinemulțumirile acuzatului referitoare la modalitatea de administrare a dovezilor , necesitatea reaudierilor ori a suplimentării probelor,inclusiv corectitudinea interpretării probațiunii și evaluarea propriilor sale declarații
(recunoașterea inițială a săvârșirii infracțiunilor fiind afirmat a fi fost determinată de atitudinea amenințătoare și represivă a organelor de urmărire și cercetare penală) și justețea concluziei la care s-a ajuns privitoare la comiterea faptelor imputate de către reclamant și nu de către persoana indicată de acesta. T. aceste aspecte nu mai pot fi rediscutate, în prezentul cadru procesual nefiind permisă reafirmarea lor în scopul desființării condamnării irevocabil confirmată instanțele judecătorești.
Căile extraordinare de atac promovate consecutiv de reclamant, revizuirea de patru ori și contestația în anulare o dată, au fost soluționate de asemenea defavorabil, identic și sesizările și plângerile ulterioare formulate de reclamant referitoare la desfășurarea defectuoasă a anchetei de către polițiști și procurori și la săvârșirea faptei imputate de către un alt autor,P. I. D., sens în care sunt actele dosarelor acvirate, înainte enumerate.
Nici una dintre alegațiile reclamantului referitoare la nesocotirea drepturilor sale constituționale și a celor garantate de C. E. a D. O. nu poate fi reținută, modul în care reclamantul a fost tratat în timpul anchetei, al judecării cauzei, respectiv al detenției fiind în deplin acord cu cerințele instituite de reglementările naționale și europene în materie.
In ceea ce privește derularea anchetei și judecății în circumstanțele reținerii și arestării preventive a reclamantului, acestea se circumscriu ipotezelor permise de C. R. și C. E. a drepturilor O. referitoare la privarea de libertate a unei persoane. Astfel reținerea și arestarea preventivă a fost justificată de existența unor motive verosimile de bănuială că acuzatul, recidivist, ar fi comis faptele de natură penală imputate, sancționabile cu pedeapsa închisorii, și totodată de subzistența unei veritabile exigențe de interes public care să justifice derogarea de la regula respectului libertății individuale. Riscul sustragerii autorului și al presiunii exercitate de acesta asupra victimei (cei doi au fost depistați intr-o stație c.f.r. in timpul călătoriei provocată de plângerea penală formulată împotriva reclamantului de soția sa, mama victimei), riscul influențării victimei și martorilor, apropiați ai familiei, de o manieră a impieta buna desfășurare a urmăririi, cercetării penale și judecării procesului, și care nu s-a atenuat și nici nu a dispărut în timp, bănuiala deosebit de consolidată că acuzatul a săvârșit faptele de viol și incest și necesitatea prezervării ordinii publice - reacția comunității declanșată în legătură cu delictele sexuale reproșate, ambele cu caracter grav, înjositor și reprobabil și care încalcă dezideratul public al demnității și libertății umane, starea de insecuritate ce ar putea fi generată de lăsarea în libertate a acuzatului, trăsăturile personalității acestuia, care nu este la prima condamnare penală și care este violent când consumă băuturi alcoolice. Nu se poate reține, în concluzie, că arestarea preventivă ar fi reprezentat o formă de executare anticipată a pedepsei și că s-ar fi încălcat prezumția de nevinovăție, ci că, dimpotrivă, constituia o necesitate impusă de asigurarea desfășurării firești a administrării justiției.
De asemenea în ipoteza dată a reținerii și arestării preventive procedurile judiciare au fost conduse cu o celeritate speciale, pe o durată rezonabilă raportat la circumstanțele concrete ale cauzei, înainte relatate, având în vedere și comportamentul părților , al autorităților și tratamentul medical de specialitate aplicat în spitalele penitenciar reclamantului care anterior a neglijat afecțiunile grave ale plămânilor de care suferă, asistența și îngrijirile medicale oferite din oficiu fiind cele care au temporizat desfășurarea procesului, astfel încât nu se poate imputa autorităților că ar fiprovocat întârzieri în derularea anchetei și procesului penal. Nici durata reținerii și arestării preventive nu a fost excesivă, în circumstanțele concrete ale cauzei, perioada (...)-(...) (dintre momentul reținerii și până când când s- au epuizat căile de atac ale apelului și recursului) fiind dedusă din pedeapsa aplicată inculpatului de 10 ani închisoare.
Nu se verifică nici alegațiile reclamantului referitoare la relele tratamente la care ar fi fost supus în timpul anchetei desfășurate de polițiști
și condițiile inumane de detenție. Nu poate fi ignorat aspectul că abia la sfârșitul anului 2010, în prezenta cauză, se reclamă ca necorespunzătoare condițiile de detenție la care ar fi fost supus în prima sa săptămână de detenție, de la momentul reținerii și până la cel al transferării în Spitalul Penitenciar Jilava, pentru ca autoritățile să poată întreprindă la timp verificările necesare, cu toate că legislația internă reglementa corespunzător procedura de derulare a unei asemenea anchete. Nefondat se afirmă și că în acel interval de timp, respectiv al anchetării de către polițiști, aceștia l-ar fi supus la rele tratamente pentru a obține o declarație a acuzatului de recunoaștere a comiterii infracțiunilor investigate. Pe de o parte acest aspect a fost invocat în apărare și în timpul procesului penal, în timpul derulării căruia acuzatul și-a retractat declarațiile inițiale și și-a susținut nevinovăția, aspect investigat de instanțele de judecată, atât cea care a soluționat în primă instanță cauza penală, cât și cele superioare care au rezolvat căile de atac ordinare și extraordinare promovate de inculpat, statuându-se irevocabil în privința vinovăției reclamantului nu prin prisma recunoașterii inițiale a comiterii faptelor, ulterior infirmată,ci consecință a coroborării probelor administrate și aprecierilor directe ale declarațiilor contrare date de inculpat în fața instanțelor, cu ocazia negării faptelor, astfel că toate acestea nu mai pot fi rediscutate. Pe de altă parte , dacă s-ar fi produs invocatele represiuni fizice la care ar fi fost supus de către polițiști, acestea ar fi fost observate de medicul care l-a examinat pe reclamant imediat după arestare, în scurtul interval de timp dintre reținere și consultul medical la introducerea in arest (29.10-(...)) posibilele leziuni, chiar minore, putând fi detectate. Cu acea ocazie însă medicul a recomandat doar consultul de specialitate impus de afecțiunile pulmonare cronice de care suferea reclamantul,TBC, neglijate de bolnav, astfel că acesta a fost diagnosticat de specialist și, pentru tratament medical adecvat bolii în cel mai scurt timp
(aproximativ o săptămână) reclamantul a fost transferat într-un spital penitenciar. Derularea procesului penal a fost împietată de efectuarea tratamentului medical, cauza penală neputând fi soluționată în lipsa inculpatului, iar derularea consecutivă momentului la care starea de sănătate a permis acuzatului prezența în instanță a fost una caracterizată de celeritate. Se conchide așadar că ipoteza unei anchete abuzive și a supunerii inculpatului la rele tratamente în timpul anchetării, respectiv a neluării de către stat a unor măsuri suficiente pentru a sigura o detenție în condiții umane este exclusă, neputând fi reținut de altfel nici un element probator or indicii suficient de puternice, precise și concordante în favoarea susținerilor acestuia.
T. aceste aspecte certifică conformitatea reținerii și arestării cu prevederile art. 3 și 5 din CEDO, în sensul exprimat de C. E. în cazurile P.escu, Calmanovici și Scudeanu împotriva R., Stogmuller împotriva Austriei, Letellier împotriva Franței și Hendriks împotriva Olandei.
Contrar susținerilor reclamantului tribunalul constată că și dreptul acestuia la apărare și la un proces echitabil a fost întrutotul respectat.
Acuzatul a fost asistat de apărător desemnat din oficiu pe întreaga durată a procedurilor, atât în timpul anchetei penale efectuate de polițiști,cât și a celei derulate de P., respectiv în tot timpul procesului penal desfășurat în fața instanțelor de judecată. Încă din primele momente, atunci când i s-au luat declarații de către organele de cercetare și urmărire penală, anterior momentului reținerii (f.31 dos. IPJ nr. 314/P/2006), prezența avocatului a fost asigurată, declarațiile fiind luate la interval de câteva ore de la depistarea acuzatului în gara c.f.r. Astfel , dreptul de a lua legătura și a comunica în mod confidențial cu avocatul său a fost asigurat de autorități, nesubzistând nici ipoteza restrângerii nejustificate, afirmată gratuit de reclamant în prezenta cauză. Apărătorul desemnat din oficiu, în lipsa alegerii de către acuzat a unui avocat, l-a asistat pe acuzat constant în timpul derulării anchetei penale și procesului penal, iar serviciile de asistență juridică prestate nu au fost formale ori în detrimentul persoanei asistate, cum gratuit afirmă reclamantul, în care sens sunt toate consemnările referitoare la pozițiile exprimate în timpul administrării justiției, începând cu declanșarea anchetei și până la epuizarea procesului.
Pe de altă parte, dacă era nemulțumit de apărător, reclamantul avea posibilitatea de a apela la serviciile unui avocat ales, însă nu a uzat de acest beneficiu legal, preferând asistența avocatului desemnat din oficiu .Sfatul dat de acesta acuzatului de a recunoaște infracțiunile imputate, argumentat de motivul reducerii pedepsei aplicabile, nu are nicidecum semnificația conivenței apărătorului cu anchetatorii, ci interesul manifest în apărarea inculpatului , în a uza de beneficiul diminuării pedepsei acordat de legiuitor într-o atare situație. Astfel în cauză s-a asigurat în mod adecvat dreptul la apărare al reclamantului, inclusiv din perspectiva procedurilor contradictorii și al egalității armelor, conform cu statuările Curții Europene a D. O. din cauzele Murray, Silver, Golder, Campbell și Fell.
Reclamantului i-a fost asigurat și dreptul de acces efectiv la instanță, stipulat de art. 6 din Convenție. Garanțiile procesului echitabil se aplică întotdeauna când este vorba de o acuzație în materie penală, în toate etapele sale, inclusiv plângerea adresată instanțelor superioare, reprezentând un recurs care în primul rând trebuie epuizat în conformitate cu art. 35 din Convenție, întrucât în procedura de apel sau recurs se pot remedia deficiențele ivite într-un stadiu anterior al procedurii , în al doilea rând trebuie să fie caracterizat de jurisdicție deplină, adică să privească toate aspectele esențiale pentru soluționarea acuzației, atât de fapt cât și de drept, și în al treilea rând să fie soluționat într-un termen rezonabil, în funcție de calificarea din dreptul intern, natura faptei incriminate și gradul de severitate al sancțiunii.
În ceea ce-l privește pe reclamant actele dosarelor acvirate demonstrează caracterul echitabil al procedurilor , în sensul exprimat de C. E. în cauzele Constantinescu ori M. împotriva R., Ekbatori împotriva Suediei referitoare la garanțiile instituite de C. E. privitoare la instanță și la procedură.
Ancheta penală desfășurată în dosar penal nr. 418/P/2006 a fost una adecvată și efectivă, fiind desfășurată cu celeritate și, urmare a administrării probelor necesare etapei urmăririi și cercetării penale, finalizată prin deferirea către instanțele judecătorești a cazului, concluzia organelor de cercetare și urmărire penală fiind rezultatul unui examen critic al dovezilor și al îndeplinirii cerinței esențiale de implicare a participanților într-o manieră de a le asigura apărarea intereselor legitime, fiind integral satisfăcute și cerințele art. 3 din Convenție.
Condamnarea reclamantului în dosarul penal nr. (...) al T.ui B.-N., soluționat prin pronunțarea sentinței penale nr.40/F/2008, a fost pronunțată de o instanță independentă, imparțială și competență, soluțiadată fiind integral păstrată de instanțele superioare investite cu rezolvarea căilor de atac exercitate de inculpat, atât cele ordinare, cât și cele extraordinare.
Administrarea justiției s-a realizat în cadrul unei proceduri echitabile, publice și desfășurată în termen rezonabil, în condițiile asigurării dreptului la apărare al reclamantului, al satisfacerii principiilor egalității armelor și contradictorialității.
Durata rezolvării plângerii soției îndreptată împotriva soțului în legătură cu sâvârșirea de către acesta a delictelor sexuale a căror victimă a fost fiica lor mijlocie, de la momentul sesizării (...) și până la rămânerea irevocabilă a sentinței de condamnare ((...)) a fost una corespunzătoare exigențelor Convenției, raportat la circumstanțele concrete ale cauzei , comportamentul părților și persoana inculpatului, care a fost din oficiu tratat medical de afecțiunile respiratorii TBC și pleurită de care suferea la momentul declanșării anchetei, fiind asigurată eficiența și credibilitatea actului de justiție, dar și evitarea menținerii acuzatului într-o stare de nesiguranță cu privire la situația sa pentru o perioadă de timp prea mare.
Procedurile judiciare s-au derulat respectându-se exigența dezbaterii publice și în contradictoriu între participanții la proces, fiind întrutotul respectate dispozițiile legale interne, în acord cu cele europene, referitoare la publicitatea încuviințării și administrării dovezilor, audierea inculpatului, ascultarea părții vătămate și a martorilor, acordarea ultimului cuvânt acuzatului și pronunțarea hotărârii judecătorești .
Dreptul reclamantului de a compărea în proces a fost integral respectat, fiind temporizat procesul penal până la momentul la care reclamantul a terminat tratamentului medical acordat din oficiu și necondiționat pentru tratarea afecțiunilor pulmonare de care suferea, neglijate de suferind și identificate de medicul din penitenciar cu ocazia încarcerării. E. de menționat aspectul esențial că potrivit statuărilor Curții Europene a D. O. din cauzele Monnel și Morris, respectiv E., acest drept poate fi limitat atunci când recursul judiciar privește doar dreptul aplicabil, dacă nu există riscul agravării pedepsei și atunci când există suficiente alte garanții oferite acuzatului, cum este aceea a reprezentării de către avocat.
Autoritățile au asigurat egalitatea armelor în desfășurarea procedurilor judiciare, reclamantul, asistat de avocat desemnat din oficiu, având acces la toate dovezile strânse de procuror, în sensul stabilit de C. E. în cazul Edwards contra Marii Britanii, și posibilitatea rezonabilă de a-și expune cauza în fața instanței în condiții care să nu îl dezavantajeze semnificativ față de partea adversă.
E. indiscutabilă corectitudinea modului de apreciere de către instanțe a probelor administrate, în ședințe publice, în fața acuzatului, autoritățile răspunzând motivat cererilor apărării de a se administra probe, de a chestiona martorii și studia expertiza medicală la care a fost supusă victima minoră a violului și incestului. Instanțele, atât cea care a soluționat cauza în fond, cât și cea de apel și cea de recurs, au analizat suficient apărările reclamantului referitoare la nevinovăția sa și săvârșirea delictelor sexuale de către o altă persoană, a administrat toate probele necesare justei soluționări a cauzei, oferind explicații convingătoare, suficiente și argumentate de probe în justificarea stării de fapt reținute și a încadrării în drept, respectiv a cuantificării sancțiunii aplicate, în deplin acord cu dezideratele convenției europene în acest sens explicate de C. E. în cauzele Constantinescu și Ekbatori.
Contrar susținerilor reclamantului, exprimate atât în fața primei instanțe, cât și a celor ierarhic superioare, respectiv a celor investite cusoluționarea multiplelor cereri de reformare a condamnării în căile extraordinare de atac exercitate, verificate judecătorește anterior și excluse a mai face obiectul unui examen critic, instanțele au răspuns motivat tuturor cererilor acuzatului de a se administra probe, au cercetat suficient susținerile acestuia privitoare la săvârșirea faptelor imputate de către altcineva, respectiv P. I. D. C. la care s-a ajuns, de condamnare a reclamantului, este însă fundamentată de probele obiective și concludente care certifică unitar comportamentul infracțional al reclamantului. În cauză nu au existat dovezi contradictorii care să fi putut justifica vreun dubiu asupra corectitudinii interpretării probatoriului, simpla negare a reclamantului de a fi săvârșit delictele sexuale imputate nefiind de natură a înlătura dovezile contrare, unitare în a justifica comiterea de către reclamant a infracțiunilor de viol și incest. Mai mult decât atât, instanțele nu au acordat preeminență declarațiilor date de reclamant în fața organelor de cercetare și urmărire penală, de recunoaștere a comiterii infracțiunilor, în raport cu cele contrare date în fața instanței, de negare a delictelor sexuale, ci și-a întemeiat sentința de condamnare de dovezile cauzei, totodată motivând suficient preferința pe care în final a dat-o unora în detrimentul celorlalte, urmare a coroborării probatoriului care unitar atesta comiterea faptelor în intervalul de timp cercetat de către reclamant. E. exclusă o altă concluzie și prin prisma actelor întocmite în dosar penal nr. 435/P/2008, în care P. I. D. a fost cercetat, la solicitarea reclamantului, pentru comiterea acelorași infracțiuni , în dauna aceleiași victime, denunțul fiind rezolvat defavorabil.
C. finală care se impune în cauza pendinte este aceea că în ceea ce-l privește pe reclamant condamnarea sa la pedeapsa de 10 ani închisoare 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a,b,d,e Cod penal pentru săvârșirea infracțiunilor de viol și incest în dauna fiicei minore, în vârstă de 12 ani, este rezultatul unei proceduri neafectată de nerespectarea exigențelor naționale și europene referitoare la drepturile sale de cetățean român și european garantate de C. R., respectiv C. E. a D. O. , privitor la modul în care a fost anchetat, judecat și condamnat, respectiv încarcerat, astfel că , pentru considerentele de fapt și drept expuse, pretenția dedusă judecății va fi respinsă ca neîntemeiată . O redeschidere a procedurilor judiciare în ceea ce privește săvârșirea faptelor penale, după epuizarea căilor de atac ordinare și extraordinare, nu este permisă.
E. evident că scopul urmărit de reclamant este acela de a evita detenția, în care sens uzează excesiv de dreptul de petiționare, derularea procedurilor judiciare declanșate de demersurile sale juridice permițându-i o adevărată navetă între penitenciar și instanțele de judecată.
Pe parcursul soluționării cauzei reclamantul a fost asistat de avocat în condițiile OUG nr. 51/2008, urmare a acordării ajutorului public judiciar sub forma asistenței avocațiale.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termenul legal reclamantul, arătând că declară recurs pe motivul că „consideră că nu s-a făcut dreptate în cauză, motivele urmând a le prezenta printr-un memoriu";.
Prin întâmpinarea depusă pârâtul a solicitat instanței să constate în principal, nulitatea recursului având în vedere că acesta nu a fot motivat în termenul legal, iar în situația în care instanța va trece peste această excepție, solicită respingerea recursului ca nefondat.
Examinând recursul declarat prin prisma dispozițiilor art. 137, 303 și 306 Cod proc.civ., curtea reține următoarele:
Conform disp. art. 303 alin. 1 Cod proc.civ., recursul se va motiva prin însăși termenul de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, iar conform alin. 2 din același text, termenul pentru depunerea motivelor de recurs se socotește de la comunicarea hotărârii, chiar dacă recursul s-a făcut mai înainte.
În speță, sentința civilă 1./(...) a T.ui B.-N. a fost comunicată recurentului la data de (...) conform dovezii de comunicare de la fila 80, dovadă semnată personal de către reclamant, declarația de recurs fiind depusă la data de (...).
Prin urmare, termenul pentru depunerea motivelor de recurs s-a împlinit la data de (...), dată până la care recurentul nu a depus motivele de recurs. De altfel, aceste motive nu au fost depuse nici până la data soluționării cauzei, (...).
Având în vedere că dispozițiile imperative ale legii mai sus reținute nu au fost îndeplinite, că în cauză nu sunt motive de ordine publică susceptibile de a fi puse în discuția părților din oficiu, în baza art. 306 alin. 1 Cod proc.civ., curtea va constata nulitatea recursului declarat de reclamantul R. D.
PENTRU ACE. MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Constată nul recursul declarat de reclamantul R. D. împotriva sentinței civile nr. 1. din 26 septembrie 2011 a T.ui B.-N. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 26 ianuarie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER ANA I. A. C. A. A. C. C. B.
Red. IA dact. GC
2 ex/(...)
Jud.primă instanță: C.N.
| ← Decizia civilă nr. 1709/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 3148/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
