Decizia civilă nr. 1732/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
| Comentarii |
|
R.
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 1732/R/2012
Ședința publică din data de 20 aprilie 2012
Instanța constituită din:
Președinte : V. M.- reședintele Curții de A. C
Judecători : D.-L. B.- icepreședinte al Curții de A. C
A. C. Grefier : S. - D. G.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta B. M. împotriva sentinței civile nr. 130 din 10 februarie 2012, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe pârâtul S. R. PRIN C. N. DE A. ȘI D. N. D. R., având ca obiect expropriere.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta reclamantei recurente, doamna avocat M. B. în substituirea domnului avocat C. B., cu împuternicire avocațială de substituire la dosar și reprezentantul P.ui de pe lângă C. de A. C., domnul procuror S. D., lipsă fiind reclamanta recurentă și reprezentantul pârâtului intimat.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că pârâtul intimat a depus la dosar la data de 10 aprilie 2012, prin serviciul de registratură al instanței întâmpinare prin care prin care solicită respingerea ca nefundat a recursului și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate.
Reprezentanta reclamantei recurente arată că reclamanta înțelege să renunțe la motivele de recurs care vizează casarea hotărârii recurate, solicitând astfel să se țină seama de acele motive care implică o modificare a hotărârii recurate.
Nefiind formulate alte cereri ori excepții de invocat, C. constată cauza în stare de judecată, declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentanta reclamantei recurente solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și precizat la acest termen, cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariu expert achitat la instanța de fond pentru expertiza efectuată.
Reprezentantul P.ui de pe lângă C. de A. C., solicită respingerea recursului ca nefundat.
C U R T E A
Deliberând, reține că:
I. Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Cluj sub nr. (...) reclamanta B. M. l- a chemat în judecată pe pârâtul S. R. prin C. N. de A. și D. N. din R. S.A.(C.N.A.D.N.R.), solicitând obligarea C.N.A.D.N.R. la emiterea hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirilor în favoarea reclamantei, precum și la plata acestor despăgubiri, aferent exproprierii terenurilor situate în comuna G., tarlaua nr. 13, parcela nr. 100 și tarlaua nr. 13, parcela nr. 55.
II. Prin sentința civilă nr. 130 din 10 februarie 2012 a T.ui C., pronunțată îndosarul nr. (...), s-a admis excepția inadmisibilității cererii reclamantei, având caobiect obligarea la emiterea hotărârii de stabilire a despăgubirilor, dispunându- se, pe cale de consecință, respingerea ca inadmisibil a acestui capăt de cerere.
Totodată, a fost respins și capătul de cerere privind obligarea pârâtului la plata despăgubirilor, precum și capătul de cerere având ca obiect plata cheltuielilor de judecată către reclamantă.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a avut în vedere, în principal, următoarele:
Prin sentința civilă nr. 8., pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. (...), s-a dispus modificarea unui titlul de proprietate emis pe numele reclamantei, menționându-se că terenurile reconstituite reclamantei sunt înscrise în tarlaua 13 parcelele 55 și 100 pe raza comunei G.
Prin procesul verbal de afișare din (...) s-a afișat la C. local G. hotărârile de expropriere ale onor terenuri printre care figurează și reclamata cu cele două terenuri.
Având în vedere poziția exprimată de pârâtă, cum că acest teren nu a fost expropriat existând doar propuneri în acest sens, instanța a dispus efectuarea unei expertize de identificare a terenului.
Prin concluziile raportului de expertiză întocmit de experta P. M. s-a învederat că cele 2 parcele obiect al litigiului se suprapun peste traseul proiectat al autostrăzii, dar aceste parcele nu se suprapun peste traseul autostrăzii executat până la acel moment. Expertiza a fost întocmită la data de (...).
La momentul efectuării expertizei este de notorietate că lucrările la A. T. proiectată a traversa și terenurile reclamantei sunt stopate, iar contractul de executare lucrări suspendat.
Așadar, la acest moment, nu există o hotărâre de expropriere a terenului și cu atât mai mult proiectul inițial, în formă propusă, a fost abandonat astfel încât se poate aprecia că terenul reclamantei nu este expropriat și nici nu a făcut obiectul unei exproprieri faptice.
Împrejurarea că asupra terenului reclamanții au fost făcute anumite excavații probabil necesare realizării proiectelor tehnice nu este suficient să ducă la concluzia că terenul este expropriat. Chiar dacă aducerea în starea inițială presupune anumite lucrării, acestea nu pot duce la concluzia că a avut loc o expropriere în fapt, generatoare de efecte juridice. Nu există niciun element care să ducă la concluzia că s-a realizat o schimbare a categoriei de folosință a terenului
Plecând de la aceasta premisă, excepția inadmisibilității cu privire la primul capăt de cerere, respectiv la emiterea hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirilor este întemeiată atâta timp cât procedura legală de expropriere nu este finalizată și la dispoziția persoanelor fizice, nu există niciun drept de inițiativă în vederea declanșării acestei proceduri.
Întrucât terenul nu a făcut nici măcar obiectul unei exproprieri faptice aceasta rezultând din faptul că experta a constatat că pe terenul reclamantei nu se suprapune pe traseul executat al autostrăzii se poate aprecia că reclamanta nu este îndreptățită la vreo despăgubire. Eventualele prejudicii aduse terenuluiar putea fi eventual solicitate pe calea dreptului comun și nu în procedura specială prevăzute de L. nr. 2..
III. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta B. M., solicitând,în principal, casarea ei și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar, modificarea ei în sensul admiterii acțiunii, deoarece: a) Prima instanță a omis să soluționeze excepții de ordine publică ce au fost invocate de părți. A., prin întâmpinarea formulată în cauză intimata a invocat excepția nelegalei timbrări și excepția necompetenței materiale a T.ui C., însă prima instanță nu s-a pronunțat asupra lor, deși avea această obligație. Mai mult, aceste excepții nu au fost puse în discuția părților, încălcându-se dreptul lor la apărare. b) Excepția inadmisibilității acțiunii, deși a fost invocată de pârâtă încă prin întâmpinare, nu a fost nici ea pusă în discuția părților, astfel că și pentru acest motiv a fost încălcat dreptul la apărare, precum și principiul oralității dezbaterilor și acela al contradictorialității. c) Sub aspectul modificării sentinței, este de avut în vedere că prima instanță a făcut o greșită aplicare a legii și a apreciat în mod eronat probele administrate. Probele administrate în cauză relevau că reclamanta a fost expropriată în fapt, fiind justificată demararea procedurilor de expropriere.
D. raportul de expertiză reiese că: parcelele deținute în proprietate de reclamantă sunt cuprinse în secțiunea 2B a autostrăzii, iar nu în secțiunea 3A, cum susține pârâta; cele două parcele se suprapun peste traseul proiectat al autostrăzii; terenurile au fost expropriate faptic, câtă vreme pârâta a dispus de ele prin lucrări de excavație și au fost efectuate lucrări de sondare. E. a concluzionat că urmare a lucrărilor efectuate de pârâtă s-a realizat o schimbare a categoriei de folosință a terenului, iar restabilirea situației anterioare ar presupune ample lucrări de nivelare și aducere de strat fertil, nefiind posibil ca terenurile să fie destinate altor categorii de investiții. d) Într-o altă situație, dar care pune aceeași problemă de drept, C. a statuat (în cauza Burghelea contra R.iei) că există o încălcare a art. 1 din
Protocolul nr. 1 la C. referitor la respectarea dreptului de proprietate.
IV. Pârâta intimată C. N. de A. și D. N. din R. S.A. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat (f. 11-15).
V. Cu privire la acest recurs, C. are în vedere următoarele:
Contrar celor afirmate de reclamanta recurentă, în ședința publică de judecată din data de 11 februarie 2011 Tribunalul Cluj s-a pronunțat asupra excepției nelegalei timbrări a acțiunii de către reclamantă, precum și asupra excepției necompetenței materiale a T.ui C., dispunând respingerea acestor excepții (f. 66).
A. fiind, fără temei afirmă recurenta că prima instanță a omis să se pronunțe asupra acestor excepții procesuale, încălcând principii fundamentale ale procesului civil.
În aceeași ședință de judecată Tribunalul Cluj s-a oprit și asupra excepției inadmisibilității acțiunii, dispunând unirea ei cu fondul, ceea ce însemna că urmează să se pronunțe asupra acestei excepții prin sentința ce urma a fi dată la finele judecății în primă instanță. Mai mult, în aceeași ședință de judecată reprezentantul reclamantei, domnul avocat C. B., și-a spus punctul de vedere atât cu privire la această excepție procesuală, afirmând că are valoarea unei apărări de fond, cât și cu privire la celelalte două excepții, considerându-le fără temei.
Despre toate acestea face vorbire încheierea de ședință întocmită potrivit legii și aflată la dosarul cauzei (f. 65), ceea ce conduce la concluzia că susținerilerecurentei privitoare la încălcarea principiilor dreptului la apărare, contradictorialității și oralității sunt cu totul nejustificate.
În ceea ce privește fondul cauzei, C. constată că expertiza tehnică efectuată în fața primei instanțe (f. 90 și urm.) a stabilit că cele două terenuri în litigiu sunt înscrise în titlul de proprietate nr. 1. conform Legii nr. 18/1991, fiind situate în parcelele nr. 55 și 100 din tarlaua nr. 13, fiecare dintre ele având suprafața de
2900 mp.
E. judiciar a mai stabilit că până în prezent cele două terenuri nu au fost afectate de lucrările propriu-zise de construire a autostrăzii Brașov - Borș secțiunea 2B, fiind însă efectuate, pe parcela 55, cinci săpături cu excavatorul pentru sondaje geotehnice.
A arătat expertul și că cele două terenuri se suprapun peste traseul proiectat al autostrăzii, însă nu se suprapun peste traseul executat până în prezent, singurele intervenții realizate de pârâtă fiind reprezentate de cele cinci săpături realizate cu excavatorul pe parcela 55. Aceste săpături au condus la descoperirea stratului fertil, astfel că pentru ca această parcelă să fie folosită conform categoriei de folosință arabil este nevoie de nivelare și aducere de strat fertil în zona afectată de săpături.
Aceste constatări ale expertului tehnic judiciar sunt întru-totul lămuritoare cu privire la situația de fapt relevantă în cauză, fiind în afara îndoielii că până la data pornirii procesului (și nici ulterior) pârâta nu a realizat lucrări care să aibă semnificația unei exproprieri ori, în genere, a unei lipsiri a reclamantei, în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la C. E. a D. O. și a L. F. (C.), de terenurile aflate în proprietatea ei.
Doar în măsura în care autostrada ar fi fost efectiv realizată, afectând în mod direct și terenurile reclamantei (fie ca urmare a faptului că traseul autostrăzii ar fi trecut peste aceste terenuri, fie pentru că terenurile ar fi fost luate în stăpânire de către pârâtă pentru a li se da o utilizare în legătură cu realizarea autostrăzii), se putea considera că ne aflăm în fața unei lipsiri de proprietate ce ar avea semnificația unei exproprieri de fapt. Or, expertiza efectuată a conchis că deși traseul proiectat al autostrăzii implică traversarea terenurilor reclamantei, în prezent nu s-au realizat lucrări efective, autostrada neconstituindu-se încă în zona în care se găsesc aceste terenuri.
Este real că pârâta a efectuat pe parcela nr. 55 săpături cu excavatorul pentru sondaje geotehnice, antrenând în aceste puncte îndepărtarea stratului de pământ fertil, însă așa cum bine a statuat prima instanță, aceste lucrări tehnice nu au semnificația unei lipsiri a reclamantei de terenurile sale.
Pentru a se putea considera că titularul a fost lipsit, în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la C., de bunul său este necesar să se ajungă, în mod concret și efectiv, la lipsirea proprietarului de cel puțin unul dintre atributele dreptului de proprietate: dreptul de a dispune juridic de bun; dreptul de a exercita stăpânirea fizică a bunului; dreptul de a culege fructele.
Or, în cauză reclamanta nu a pierdut nici măcar una dintre aceste prerogative, lucrările de excavare efectuate de către pârâtă neputând avea o astfel de semnificație, ci doar pe aceea că, în lipsa unor proceduri de expropriere care să fi fost inițiate conform legii, ne aflăm în fața unei fapte ilicite susceptibilă de a- i cauza recurentei un prejudiciu ca urmare a îndepărtării, în punctele de excavare, a stratului de pământ fertil.
Cum recurenta nu și-a pierdut, așa cum s-a arătat, niciunul dintre atributele dreptului său de proprietate, refuzul pârâtei de a o dezdăuna pentru eventualele pagube produse de îndepărtarea stratului de pământ fertil din cele cinci puncte de excavare o îndreptățește pe recurentă, în condițiile legii, la apretinde dezdăunarea sa ca urmare a săvârșirii de către pârâtă a unei fapte ilicite cauzatoare de prejudicii.
Doar dacă în viitor autostrada va fi executată peste terenurile sale ori dacă acestea vor fi afectate în mod concret altor lucrări adiacente celor de realizare a autostrăzii, ajungându-se la o lipsire efectivă de bun, reclamanta va putea pretinde că este vorba despre o expropriere sau, după caz, despre o situație juridică echivalentă ca efecte unei exproprieri.
Nu s-ar putea considera nici că situația din prezenta cauză este echivalentă aceleia care a stat la baza pronunțării de către C. E. a D. O., a H. din 27 ianuarie
2009, în cauza Burghelea contra R.iei (publicată în Monitorul Oficial nr. 736/29 octombrie 2009), fiind de observat că, așa cum rezultă din cuprinsul acestei hotărâri (paragrafele 10, 37) în evocata cauză reclamanta fusese în mod efectiv lipsită de terenul său, întrucât acesta „… a fost transformat în mod ireversibil, fiind defrișat și inundat în cadrul lucrărilor de construire a unei hidrocentrale";.
Or, în prezentul proces, prorogativele reclamantei, ca proprietar, nu au cunoscut asemenea atingeri, astfel că nu s-ar putea trage concluzii similare acelora pe care C. E. a D. O. le-a avut în vedere prin H. din 27 ianuarie 2009.
Față de cele ce preced, recursul se va respinge ca nefondat, nefiind incidente motivele prevăzute de art. 304 pct. 5, 8 și 9 C.pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta B. M. împotriva sentinței civile nr. 130 din 10 februarie 2012 a T.ui C. pronunțată în dosar nr.
(...), pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 20 aprilie 2012.
PREȘED.TE JUDECĂTORI
V. M. D.-L. B. A. C.
S.-D. G.
GREFIER
Red.VM/dact.MS
2 ex./(...) Jud.fond: D.T.
| ← Decizia civilă nr. 2595/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 1793/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
|---|
