Decizia civilă nr. 4418/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 4418/R/2012
Ședința publică din data de 24 octombrie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE:
A.-T. N.
JUDECĂTORI:
T. D. - președintele Secției I-a civilă
C.-M. CONȚ
GREFIER:
M.-L. T.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta B. E., precum și recursul declarat de pârâtul S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE
- D. S., împotriva sentinței civile nr. 2945 din 10 mai 2012, pronunțată de
Tribunalul Sălaj, în dosar nr. (...), având ca obiect despăgubiri în baza Legii nr. 2..
P. de pe lângă C. de A. C. este reprezentat de procuror S. A.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că la data de 18 septembrie 2012, pârâtul-recurent a depus la dosar întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului declarat de reclamantă. Se înmânează un exemplar din aceasta reprezentantei P.ui de pe lângă C. de A. C.
Se constată că prin memoriile de recurs, atât reclamanta cât și pârâta, au solicitat judecarea cauzei în conformitate cu prevederile art. 242 alin. 2
Cod procedură civilă.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, C. declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursurilor.
Reprezentata parchetului de pe lângă C. de A. C. pune concluzii în sensul admiterii recursului declarat de pârât, și în consecință modificarea sentinței recurate în sensul respingerii acțiunii. Într-adevăr antecesorul reclamantei a fost condamnat pentru o infracțiune cu caracter politic de drept, însă prin decizia de condamnare nu s-a dispus măsura confiscării, ori potrivit prevederilor art. 5 lit. b din L. nr. 2., trebuie să existe o măsură cu caracter politic și urmare a acesteia să se dispună confiscarea. În ceea ce privește constatarea caracterului politic al condamnării, având în vedere că s-a dispus condamnarea antecesorului reclamantei pentru o infracțiune cu caracter politic de drept, nu era necesar ca instanța de fond să constate caracterul politic al măsurii administrative. Pentru aceste motive apreciazăcă se impune admiterea recursului declarat de pârât și implicit respingerea recursului reclamantei.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 2945 din 10 mai 2012, pronunțată de Tribunalul Sălaj, în dosar nr. (...) a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta B. E., împotriva pârâtului S. R. - PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, și s-a constatat caracterul politic al măsurii administrative a confiscării unor bunuri din patrimoniul antecesorului reclamantei, iar pârâtul a fost obligat la plata către reclamantă a unei despăgubiri de 38.000 lei, reprezentând contravaloare bunuri confiscate.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că reclamanta B. E. este nepoata de fiu a defunctului L. I. În timpul vieții sale, bunicul petentei a fost condamnat în baza art. 2 lit. a) din Decretul nr.
183/1949 la două luni închisoare corecțională, la 40.000 lei amendă corecțională și la 20.000 lei despăgubiri civile, prin sentința penală nr.
889/1950 a T.ui S.
Anterior, prin sentința penală nr. 881/1949 Tribunalul Sălaj a dispus condamnarea aceluiași inculpat la 12.000 lei amendă corecțională și, în solidar alături de alți inculpați, la 10.000 lei despăgubiri civile către M. Agriculturii, în baza art. 27 pct. 28 din L. nr. 351/1945.
Prin aceste hotărâri de condamnare nu s-a dispus și în legătură cu confiscarea unor bunuri din patrimoniul antecesorului reclamantei.
Potrivit însă declarației martorului B. A., autoritățile comuniste au confiscat din patrimoniul antecesorului reclamantei bunurile menționate în precizarea de acțiune, fără ca după desființarea CAP aceste bunuri să fie restituite.
Chiar dacă martorul nu a explicitat în depoziția sa motivele concrete pentru care bunicul reclamantei a fost deposedat de bunurile sale, caracterul politic al acestei măsuri rezultă prin coroborarea probelor administrate în cauză.
Astfel, condamnările suferite de către antecesorul reclamantei s-au datorat refuzului său de a însămânța mari suprafețe de teren cu anumite culturi, de a dezmiriști unele suprafețe, respectiv pentru că a arendat unele terenuri, L. nr. 2. recunoscând caracterul de drept politic al condamnării dispuse prin sentința penală nr. 889/1950.
Confiscarea bunurilor constituie o măsură administrativă având același caracter politic, în strânsă legătură cu atitudinea antecesorului reclamantei față de predarea terenului de stat.
În privința batozei, o direcție a Sfatului P.ular îl înștiințează pe bunicul reclamantei despre necesitatea predării acesteia la „., fiind scoasă din planul nostru de treieriș";.
Luând în calcul o medie a valorilor precizate de martorul B. A., care a confirmat în depoziția sa confiscarea tuturor bunurilor menționate în precizarea de acțiune, în baza art. 4 și art. 5 lit. b) din L. nr. 2. instanța a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta B. E., împotriva pârâtului S. R. - prin Ministerul Finanțelor Publice și a constatat caracterulpolitic al măsurii administrative a confiscării unor bunuri din patrimoniul antecesorului reclamantei.
În cauză s-a efectuat o expertiză contabilă pentru stabilirea valorii batozei și a tractorului, expertul concluzionând că acestea au valoare actualizată de 465.805 lei. Instanța nu a valorificat aceste concluzii, valoarea prezentată de expert fiind apreciată ca fiind vădit disproporționată, ca rezultat al aplicării indicelui prețurilor de consum, incluzând și despăgubiri prin aplicarea ratei dobânzii de referință a B.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanta B. E. și pârâtul S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice - D. G. a F. P. S.
I. Reclamanta recurentă a solicitat modificarea sentinței recurate în sensul acordării despăgubirilor în cuantumul solicitat prin probele administrate în cauză: depozițiile martorilor și raportul de expertiză tehnică de evaluare, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului reclamanta a arătat că bunurile deținute în proprietatea bunicului său L. I., au fost confiscate ca urmare a condamnării dispuse prin sentința penală nr. 889/(...), și familia a fost alungată din casa deținută.
Bunurile confiscate au fost menționate în fața instanței de judecată și s-a indicat și valoarea acestora. Împrejurarea că aceste bunuri au fost confiscate ca urmare a condamnării cu caracter politic a rezultat din depozițiile martorilor audiați.
Recurenta a solicitat cu titlu de despăgubiri materiale și amenda corecțională de 40.000 lei, precum și 2000 lei, sumă achitată în 1950.
Întrucât instanța a acordat numai suma de 38.000 lei, fără să arate care sunt motivele pentru care nu a acordat întreaga sumă solicitată de reclamantă și dovedită prin probele administrate și pentru că nu s-a pronunțat cu privire la amenzile stabilite prin sentința penală 889/(...), solicită admiterea recursului.
II. Pârâtul a solicitat admiterea recursului, desființarea sentinței atacate, cu consecința respingerii acțiunii.
În motivarea recursului, s-a arătat că instanța de fond în mod greșit a constatat caracterul politic al măsurii administrative a confiscării unor bunuri din patrimoniul antecesorului reclamantei, în condițiile în care, pentru condamnarea suferită se putea constata eventual caracterul politic al condamnării și nicidecum pentru confiscarea bunurilor, care era o consecință a condamnării cu caracter politic.
Instanța de fond nu a stabilit faptul că infracțiunea pentru care a fost condamnat antecesorul reclamantei se găsește în categoria infracțiunilor prevăzute de L. nr. 2. și, prin urmare, nu putea fi obligat S. R. la plata despăgubirilor materiale.
Prin hotărârea de condamnare nu s-a dispus confiscarea unor bunuri din patrimoniul antecesorului reclamantei, nu s-a dovedit că batoza, tractorul, cazanul de țuică, doi cai, doi boi, doi porci, două vaci, plug de fier, grapa, semănătoarea cereale, căruța pentru cai și căruța pentru boi au fost preluate de S. R. ca urmare a condamnării.
Acordarea despăgubirilor pentru daunele materiale nu se justifică, deoarece potrivit art. 5 alin. 1 lit. b din L. nr. 2., condiția acordării despăgubirilor reprezentând echivalentul bunului confiscat prin hotărâreade condamnare sau ca efect al măsurii administrative este ca bunul să nu fi fost restituit în temeiul Legii nr.10/2001, ori a altor legi reparatorii.
Inventarul bunurilor preluate de la familia reclamantei nu este suficient pentru admiterea acțiunii, iar bunurile au fost evaluate la niște prețuri astronomice care depășesc valoarea actuală a bunurilor, în condițiile în care acestea ar fi fost noi și nu folosite. Dacă s-ar accepta valoarea stabilită în raportul de expertiză, s-ar ajunge la o îmbogățire fără justă cauză a reclamantei, deoarece valoarea stabilită de către instanța de fond ar depăși cu mult valoarea de vânzare al unui animal sau ale unor bunuri cu aceleași condiții de vechime și uzură, din moment ce bunurile cumpărate în prezent ar fi cu mult sub prețul stabilit de către instanța de fond.
Prin întâmpinare, pârâtul S. R. a solicitat respingerea recursuluireclamantei ca nefondat.
Analizând decizia pronunțată prin prisma motivelor de recurs invocate,curtea reține următoarele considerente:
Reclamanta recurentă critică sentința pronunțată sub aspectul cuantumului despăgubirilor acordate reprezentând contravaloarea bunurilor confiscate, iar pârâtul S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice critică acordarea despăgubirilor pentru bunurile confiscate, susținând că bunurile nu au fost confiscate ca urmare a hotărârii de condamnare a bunicului reclamantei.
C. apreciază că este necesar să se verifice prima dată dacă bunurile confiscate se încadrează în dispozițiile art. 5 lit. b din L. nr. 2. și abia ulterior să verifice cuantumul despăgubirilor dacă bunurile au fost confiscate prin hotărâri de condamnare sau ca efect al unei măsuri administrative.
Având în vedere această interpretare logică a motivelor de recurs invocate de către părți, curtea apreciază că se va analiza prima dată recursul pârâtului și ulterior recursul reclamantei.
Potrivit dispozițiilor art. 5 lit. b din L. nr. 2., se poate solicita obligarea statului la acordarea despăgubirilor reprezentând echivalentul valorii bunurilor confiscate, prin hotărâre de condamnare sau ca efect al măsurii administrative dacă bunurile respective nu i-au fost restituite sau nu a obținut despăgubiri prin echivalent în condițiile Legii nr. 10/2001 cu modificările și completările ulterioare sau ale Legii nr. 247/2005, cu modificările și completările ulterioare.
Din dispoziția legală mai sus reținută rezultă că se acordă despăgubiri pentru bunurile care au fost confiscate ca urmare a unei hotărâri de condamnare sau ca efect al unei măsuri administrative.
În prezenta cauză bunicul reclamantei, L. I., a fost condamnat prin sentința penală nr. 889/(...) pronunțată de Tribunalul Sălaj la două luni închisoare corecțională în temeiul art. 2 lit. a din Decretul nr. 183/1949 și
40.000 lei amendă corecțională (f. 17-18).
Potrivit art. 1 lit. e din L. nr. 2., constituie de drept condamnare cu caracter politic condamnările pronunțate pentru faptele prevăzute în art. 4 și 5 din Decretul nr. 83/1949.
Prin urmare, curtea constată că antecesorul reclamantei L. I., a suferit o condamnare căreia de drept i s-a recunoscut caracterul politic potrivit art. 1 lit. e din L. nr. 2..
Anterior, prin sentința penală nr. 881/(...) L. I. a fost condamnat la
10.000 lei amendă corecțională, reținându-se că acesta a lăsat neînsămânțat și necultivat terenul pe care-l deținea, fapta fiind sancționată de art. 32 din L. nr. 351/1945.
Niciuna din cele două hotărâri penale mai sus indicate nu prevăd sancțiunea complementară a confiscării unor bunuri aparținând lui L. I.
Prin adresa de la f. 23 emisă în 1995 de către Comuna Agrij T.
Raionul Z., rezultă că batoza deținută de către L. I. se reformează și trebuie predată cu forme legale la ICM și prin adresa (f. 24) defunctul L. I. a fost invitat să se prezinte la C. comunală pentru aplicarea Decretului nr.
115/1959.
Din înscrisurile depuse nu rezultă că antecesorului reclamantei i s-ar fi confiscat bunuri ca urmare a condamnărilor penale suferite. De altfel, nu rezultă din înscrisurile invocate de reclamantă că defunctului L. I. i s-ar fi confiscat bunuri ca urmare a unei măsuri administrative cu caracter politic.
Potrivit dispozițiilor art. 3 din OUG nr. 214/1999, măsurile administrative abuzive sunt orice măsuri luate de organele fostei miliții sau securități ori de alte organe de urmărire ca urmare a săvârșirii unor fapte care au avut drept scop exprimarea protestului împotriva dictaturii, cultului personalității, terorii comuniste, militarea pentru democrație și pluralism politic, propagandă pentru răsturnarea ordinii sociale existente până la (...), respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În prezenta cauză reclamanta nu a dovedit în afara hotărârilor penale că antecesorul său a fost supus vrunei măsuri administrative luată de organele statului comunist ca urmare a exprimării protestului față de regimul respectiv.
Reclamanta B. E. prin precizarea de acțiune (f. 30) arată că au fost confiscate din proprietatea bunicului său mai multe bunuri: batoză, tractor, cazan țuică, doi cai, doi boi, doi porci, două vaci, plug de fier, grapă, semănătoare cereale, căruță pentru cai, căruță pentru boi, însă aceste bunuri nu au fost confiscate prin hotărârile penale mai sus arătate.
Depozițiile martorilor audiați la instanța de fond atestă faptul că bunicului reclamantei i s-au confiscat bunurile enumerate de reclamantă în precizarea de acțiune, însă nu arată circumstanțele în care au fost confiscate aceste bunuri.
Potrivit dispozițiilor art. 1169 C. civil, sarcina probei îi revine reclamantei. Prin probațiunea administrată de reclamantă, aceasta nu a reușit să dovedească că bunurile mobile indicate în precizarea de acțiune au fost confiscate ca urmare a unei măsuri administrative prevăzută de art. 4 din L. nr. 2..
În mod nelegal instanța de fond a apreciat că, confiscarea bunurilor constituie o măsură administrativă cu caracter politic, prin faptul că bunicul reclamantei a fost deposedat de bunurile sale.
Regimul comunist a creat multe situații de inechitate pentru cetățenii săi, însă nu orice acțiune a statului comunist poate fi încadrată ca măsură administrativă cu caracter politic, astfel cum este prevăzută în art. 3 și 4 din L. nr. 2..
Măsurile administrative abuzive, cu caracter politic vizau privarea de libertate în locuri de deținere sau pentru efectuare de cercetări, internare în spitale de psihiatrie, stabilirea domiciliului obligatoriu, strămutare într-o altă localitate, deportare în străinătate după (...), din motive politice.
Așadar, curtea constată că în mod nelegal instanța a admis cererea de acordare a despăgubirilor pentru bunurile mobile confiscate, întrucât în speță nu s-a dovedit că L. I. a fost supus unei măsuri administrative abuzive în sensul Legii nr. 2., în urma căreia s-ar fi confiscat bunurile solicitate. De asemenea, prin hotărârile penale pronunțate împotriva antecesorului reclamantei nu s-a dispus confiscarea vreunui bun din patrimoniul lui L. I.
Critica pârâtului referitoare la modul în care au fost evaluate tractorul
și batoza nu vor mai fi analizate, întrucât în speță se constată că reclamanta nu este îndreptățită la despăgubiri, deoarece nu au fost confiscate bunurile solicitate prin acțiune.
Pentru aceste considerente, curtea apreciază fondat recursul pârâtului
S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice.
Recursul reclamantei B. E. vizează majorarea cuantumului despăgubirilor acordate de către instanța de fond la suma de 915.000 lei și acordarea sumelor actualizate de 40.000 lei și 2000 lei reprezentând amenzile penale aplicate antecesorului său.
Întrucât reclamanta nu a făcut dovada confiscării bunurilor mobile apreciate la suma de 915.000 lei curtea constată că acest motiv de recurs este nefondat, ca urmare a admiterii recursului pârâtului S. R.
În ceea ce privește restituirea sumelor reprezentând amenzilor penale aplicate antecesorului său de 40.000 lei și respectiv 20.000 lei, curtea constată că această cerere este nefondată, întrucât dispozițiile art. 5 lit. b din L. nr. 2. nu se referă și la amenzile penale aplicate prin hotărârile de condamnare, chiar dacă acestea au avut caracter politic.
Instanța nu poate interpreta extensiv dispozițiile art. 5 lit. b și nu poate să pună semnul egalității între sancțiunea penală a amenzii cu măsura complementară a confiscării unor bunuri și să acorde despăgubiri pentru ambele.
Având în vedere aceste considerente, în temeiul art. 312 Cod proc.civ., curtea va respinge recursul reclamantei B. E.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite recursul declarat de pârâtul S. R. prin Ministerul Finanțelor
Publice prin D. G. a F. P. S. împotriva sentinței civile nr. 2945 din 10 mai
2012 a T.ui S. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o modifică în tot, în sensul că, respinge în întregime acțiunea formulată de reclamanta B. E., în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice reprezentat prin D. G. a F. P. S.
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta B. E.,în contra sentinței civile nr. 2. mai 2012, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosar civil nr. (...).
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 24 octombrie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
A.-T. N. T. D. C. M. CONȚ
GREFIER M.-L. T.
Red. T.A.N. dact. GC
2 ex/(...)
Jud.primă instanță: D.D.I.
← Decizia civilă nr. 51/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă | Decizia civilă nr. 408/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Civilă → |
---|